Coordonatorul programului UBB Med al Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, prof.univ.dr. Răzvan Cherecheș, nu exclude posibilitatea înființării unei facultăți de medicină la UBB, care să ducă la creșterea volumului și calității cercetării din domeniul bio-medical și al bio-tehnologiilor în contextul ieșirii universității din Top 1000 Shanghai.

Răzvan Cherecheș a explicat pentru Cluj24 că preferă o colaborare mai strânsă cu UMF Cluj, dar dacă această instituție își păstrează mentalitatea ”insulară”, atunci înființarea unei facultăți de medicină la UBB ar fi o soluție, mai ales că sunt exemple de centre universitare în Europa cu două facultăți de medicină.

Acesta s-a pronunțat și pentru unificarea universităților clujene, care ar avea ca rezultat obținerea de rezultate semnificative pe partea de cercetare.

Sprijin guvernamental

” Pentru a avansa în clasamentele internaționale, este imperativă o strategie guvernamentală coerentă și un sprijin financiar adecvat. Pentru mine este uimitoare lipsa de interes manifestată de Ministerul Educației și UEFISCDI în promovarea excelenței academice. Finanțarea insuficientă a cercetării în România inhibă dezvoltarea carierei cercetătorilor. Abordarea UBB Med este focalizată, în principal, pe finanțări și colaborări externe, pentru a avea rezultate pe cercetare.

Cercetarea bio-medicală și bio-tehnologiile sunt pe val și beneficiază de expunere semnificativ mai mare decât științele sociale, de exemplu. Publicațiile din aceste domenii au parte de citări și de o expunere mai mare. Mai ales în perioada post-pandemie, interesul pentru bio-tehnhologie a crescut exponențial”, a opinat Răzvan Cherecheș.

Echipe interdisciplinare

Potrivit acestuia, unificarea universtăților sau o colaborare extrem de strânsă ar fi calea cea mai bună pentru obținerea de rezultate, în condițiile în care cercetarea bio-medicală de excelență nu se poate face doar de către medici, ci în colaborare cu fizicieni, biologi, chimiști, economiști, statisticieni și specialiști în Inteligență Artificială, etc, fiind nevoie de o abordare interdisciplinară.

”Toate universitățile care au cercetări aflate la limita dezvoltării științei funcționează în abordări interdisciplinare.

În momentul de față, UBB este focalizată să dezvolte o platformă de cercetare, iar prin UBB-Med am adus împreună toate componentele din universitate, centre de cercetare, departamente, cercetători individuali care lucrează împreună în domeniul bio-medical și al bio-tehnologiei.

Scopul aceste platforme este să le oferim suport cercetătorilor ca să depună proiecte interdisciplinare, cu finanțări mai consistente și vizibilitate mai bună.

Avem colaborări strânse cu multiple institute și clinici medicale din Cluj, cât și din regiune – împreună cu acestea suntem în curs de demarare a câtorva proiecte medicale extrem de interesante.

Dacă nu vom avea de ales, dacă această colaborare cu UMF Cluj-Napoca se va dovedi dificilă și nu vor fi deschiși la colaborări, poate că ne vom vedea forțați la un moment dat să ne extindem și către partea educațională, către o facultate de medicină la UBB, dar momentan focusul nostru rămâne pe cercetare.

Deocamdată, această idee nu este pe agendă, pentru că ne preocupă partea de cercetare, deoarece topurile și performanța vin, în principal, din cercetare, în timp ce partea de studenți, educațională, sprijină sistemul, este importantă, dar nu oferă neapărat un pas înainte în ceea ce înseamnă diagnosticul precoce al bolilor, tratamente noi”, a explicat profesorul clujean.

Medicul nu trebuie să știe de toate

Acesta a precizat că partea de cercetare permite să fie aduși împreună oameni cu care să se reușească împingerea limitei cunoașterii în domeniul bio-medical, acesta fiind interesul UBB.

”Nu excludem posibilitatea de a înființa o facultate de medicină la UBB, am prefera să avem o colaborare cu UMF Cluj, sunt cercetători de acolo care au competențe excelente în cercetare, dar dacă nu vom avea de ales și dacă se va păstra o mentalitate insulară, atunci vom fi forțați să înființăm o astfel de facultate de medicină, deși nu ne dorim acest lucru.

Peste tot în lume este aceeași dificultate cu medicii care sunt și cadre didactice, au activitate clinică, au studenți, au de făcut referate și rapoarte, iar timpul lor de cercetare este foarte redus.

Și atunci, singura modalitate care poate funcționa este dacă sunt membri unei echipe extinse pe care o coordonează pentru că ei înțeleg patologia, specificul specialității lor.

Dar în echipa lor este nevoie și de specialist în sănătate publică, de statistician, de manager de proiect, de fizician, de chimist, de economist, de biolog, de un IT-ist. Noi asta încercăm să facem la UBB-Med, să oferim cercetătorilor pe care îi avem suport pentru a lucra în echipe complexe și cu care să aplice pentru finanțări pe programele Horizon, de exemplu.

Nu trebuie ca un medic să știe statistică avansată, metode sofisticate de cercetare sau evaluare econometrică, dacă există membri în echipa sa de cercetare care au astfel de competențe”, a menționat coordonatorul UBB- Med.

Acesta a arătat că mai există cazuri cu două facultăți de medicină în același centru universitar, cum ar fi în orașul Porto, din Portugalia, iar competiția este întotdeauna extrem de sănătoasă și duce la apariția unor rezultate mai bune.

Universitate din Berlin, creată din unificarea a doi coloși

Cherecheș a oferit exemplul unificării a două universități din Berlin care s-au unit în urma unei decizii guvernamentale, prin care s-a urmărit obținerea de performanțe.

”Guvernul federal le-a spus că în viitor va finanța o singură universitate din cele 2 din Berlin, iar niciuna dintre cele două universități nu și-a permis riscul de a fi cea care nu primește finanțare, astfel că s-au unit și a apărut Universitatea Charité.

S-au unit doi coloși universitare pentru că Guvernul Germaniei a acordat un sprijin financiar suplimentar. În mod normal, un Minister al Educației care privește spre viitor ar trebui să realizeze că o universitate comprehensivă pe fiecare centru universitar este mult mai eficientă și mai performantă. Dacă pui cercetători, oameni care nu se cunosc, pe același etaj, vor ajunge să lucreze împreună, pentru că este vorba de proximitate și context.

Noi, în momentul de față, suntem separați de granițele artificiale reprezentate de limitele universităților. Dacă am pune toți cercetătorii din Cluj în același loc, în aceeași instituție și ar putea să colaboreze, ar avea un departament de cercetare care să le ofere suport, am putea avea rezultate semnificativ mai bune”, a mai explicat Răzvan Cherecheș.

De asemenea, finanțarea trebuie să se facă pe bază de performanță reală, nu să fie risipiți banii la zeci de universități, multe având performanțe inexistente.

”Rezultatele pe cercetare nu sunt doar un aspect care privește prezența în Top 1000 mondial, ci înseamnă și faptul că vin studenți mai buni, crește performanța absolvenților, iar toată cercetarea duce la crearea de noi locuri de muncă, la firme care apar, la vânzarea de patente și soluții tehnologice care se valorifică, aici, în România.

Mi se pare incredibil că UBB a reușit să se mențină în acest top aproape prin puteri proprii. Focusului rectorului Daniel David pe performanță și cercetare ne-a menținut în topuri semnificativ mai mult, comparativ cu suportul financiar din partea Guvernului.

Țările din jur își dau seama că trebuie să facă pași suplimentari și încep să investească în educație. Noi nu investim în educație și cercetare, la procentul din PIB pentru cercetare suntem pe ultimul loc în UE”, a mai arătat profesorul clujean.

O singură universitate la Cluj

Întrebat dacă modelul din Berlin ar putea fi aplicat și la Cluj-Napoca, coodonatorul platformei UBB-Med a răspuns afirmativ.

”Gândiți-vă ce ar însemna o singură universitate la Cluj-Napoca, să unești UBB, UTCN, UMF, USAMV. Și acum cercetătorii dintr-o universitate colaborează cu alții din alte universități, dar problemele sunt complexe. De exemplu, un cercetător de la UBB colaborează cu un medic de la UMF și cu IT-ist de la UTCN și vor să aplice împreună pentru un proiect Horizon. Problema este că trebuie să aplice o singură instituție, iar situația e complicată. Dacă ar fi o singură instituție am avea o gamă mult mai largă de oportunități unde s-ar putea aplica pentru proiecte de cercetare, iar colaborarea ar fi mult mai ușoară.

Forța este în colaborare. Dacă Guvernul ar veni și ar oferi finanțare suplimentară și stimulente pentru unificarea universităților, ar exista interes. Dincolo de orgolii, este un pas pe care alții l-au făcut. Și este un program pe termen lung, pe 20-30 de ani, cu impact asupra societății.

De aceea este important ca pe domeniul bio-medical și al bio-tehnologiilor să avem o cercetare colaborativă, îndreptată spre top”, a conchis Răzvan Cherecheș.