EXCLUSIV. Primari din județul Cluj risipesc bani publici pe distracții în vremuri de criză. Alți edili au oprit manifestările

Multe comune din județul Cluj abia se descurcă să acopere nevoile de bază ale oamenilor, apă, drumuri sau servicii publice, dar primarii, indiferent de partid, găsesc resurse să arunce zeci sau chiar sute de mii de lei pe festivaluri de genul ”zilele comunei” sau ”fiii satului”. În timp ce unii edili motivează lipsa de fonduri în acest an greu din punct de vedere economic și renunță la petreceri, alții dau drumul la concerte și la bugete greu de justificat în vremuri de criză economică.

Cluj24 a inițiat un demers jurnalistic pentru a afla care primari cheltuie bani pe evenimente și care aleg să fie mai economi în această perioadă de austeritate.

În acest scop, am solicitat tuturor celor 81 de unități administrativ-teritoriale din județ (comune, orașe și municipii) să ne transmită ce manifestări publice au organizat și ce sume au cheltuit. Din total, doar 47 de primării au răspuns solicitărilor, iar de la restul de 34 de primării așteptăm, în continuare, răspunsurile.

Milioane pentru sărbători în localitățile din Cluj

Cel mai mare buget pentru distracții vine, previzibil, dinspre Cluj-Napoca, unde Consiliul Local a alocat 1,4 milioane de lei pentru „Zilele Clujului”, desfășurate în luna mai. Dar bugetul municipiului este generos și permite cheltuirea unei astfel de sume.

La Dej, administrația a pus deoparte 450.000 de lei pentru „Zilele Municipiului”, iar la Huedin au fost cheltuiți 130.085 de lei dintr-un buget de 140.000 de lei pentru festivalul „În Florar la Huedin”.

La Gherla, autoritățile au aprobat un buget de 300.000 de lei pentru „Festivalul Armenopolis”, iar la Câmpia Turzii pregătirile pentru „Summer Fest” și „Târg Produs de Cluj” se fac deja cu peste 380.000 de lei proveniți din sponsorizări.  În acest caz, primăria a semnat deja un contract de 125.000 de lei pentru scena și sonorizarea evenimentului.

Comune cu bugete de zeci de mii de lei pentru petreceri

Cheltuieli consistente apar și în mediul rural, unde mai mulți edili consideră că zilele comunei și festivalurile locale sunt o prioritate. La Cojocna a fost alocată suma de 100.000 de lei pentru „Zilele Comunei – Flori de Sare”, însă primarul spune că va folosi efectiv doar jumătate.

La Feleacu, Consiliu Local a aprobat aproape 162.000 de lei pentru trei manifestări: Zilele satului Gheorghieni, Serbarea câmpenească la Vâlcele și Zilele satului Feleacu.

În comuna Măguri-Răcătău, bugetul pentru evenimente depășește 150.000 de lei, iar la Negreni, Târgul de vară a costat peste 74.000 de lei, urmând ca în toamnă să fie organizat și Târgul de la Fechetău.

Sume consistente sunt anunțate și în alte localități: la Căianu au fost prevăzuți 45.000 de lei pentru Ziua Comunei, la Cătina s-au cheltuit aproape 16.000 de lei pentru manifestarea „Fiii comunei”, la Izvoru Crișului a fost organizată Ziua Vârstnicilor cu un buget de 20.000 de lei, iar la Iclod evenimentul din august a primit 80.000 de lei.

În Mociu au fost aprobate peste 64.000 de lei pentru festivaluri și sărbători locale, la Mica suma alocată se ridică la 160.000 de lei pentru mai multe evenimente tradiționale, în timp ce la Săvădisla, manifestările din mai multe sate însumează peste 36.000 de lei.

Mărișel a bifat și el un buget de aproximativ 81.000 de lei pentru serbări și competiții tradiționale, iar la Cămărașu s-au pus deoparte 40.000 de lei pentru evenimentul „Fiii comunei”.

La Panticeu, „Târgul Vechi Dârja” urmează să coste 23.000 de lei.

Poieni: Tăcere oficială, dar 250.000 de lei pentru „Zilele comunei”

Un caz controversat este cel al comunei Poieni, unde primăria nu a răspuns solicitărilor transmise în legătură cu suma și manifestările anului 2025. Totuși, administrația a aprobat alocarea sumei de 250.000 de lei pentru organizarea „Zilelor Poieni”, unde vor fi prezente pe lângă alți artiști cunoscuți, cântărețele AMI și Andia în data de 30 august.

În comuna Poieni, unde cetățenii reclamă că nu au apă, canalizare și nici măcar drumuri pietruite, administrația locală a găsit totuși resurse să arunce un sfert de milion de lei pe „Zilele Comunei”. Banii, echivalentul a 75.000 de euro, au fost aprobați printr-o hotărâre de Consiliu Local din 30 iulie 2025 și urmează să fie folosiți pentru plata serviciilor artistice și culturale (artiști, interpreți și ansambluri) dar și sonorizării, scenei, luminilor, logisticii (corturi, mese, scaune), materialelor promoționale și publicitare, precum și altor cheltuieli necesare.

Primarul Adrian Morariu promovează personal evenimentul pe rețelele sociale, încercând să atragă publicul la concertul anunțat, însă reacțiile din comunitate arată mai degrabă nemulțumire decât entuziasm. Mulți localnici se plâng că, în loc să investească în condiții de trai decente, administrația preferă să risipească bani pe spectacole de care cetățenii nici nu vor să audă.

Bugetul Poieniului pe acest an se ridică la 3,455 milioane de lei, iar suma prevăzută pentru Zilele Comunei înseamnă 7,2% din buget.

Gilău: Primăria nu răspunde, dar bagă bani în festivaluri

Primăria Gilău nu a răspuns solicitărilor oficiale trimise, dar continuă să organizeze evenimente cu artiști. În 2025, localitatea bifează atât „Zilele Comunei Gilău”, programate pentru 30–31 august, cât și „Fiii Satului Someșu Rece”, ediția a III-a, pe 17 august.

Pe scenă urcă vedete precum Elena Ionescu, fostă solistă a trupei Mandinga, și Aurel Tămaș, alături de o listă lungă de cântăreți, ansambluri și formații. Deși este evident că astfel de manifestări implică sume considerabile din bugetul local, administrația nu a făcut publice costurile reale și nici nu a transmis răspunsuri la întrebările adresate privind costurile evenimentelor.

În bugetul pe 2025, s-a prevăzut o sumă de 80.000 de lei pentru Zilele Comunei Gilău

Edilii care spun „nu” petrecerilor pe bani publici

Nu toți primarii au ales să finanțeze distracția din bugetul local. Mai multe comune mici au transmis răspunsuri ferme că nu au organizat și nici nu vor organiza manifestări de tipul ”zilelor comunei” sau ”fiii satului”.

Printre acestea se numără Recea Cristur, Ciucea, Geaca, Sânpaul, Ploscoș, Gârbău, Săcuieu, Săndulești, Călățele, Bonțida, Cășeiu, Vad, Pălatca, Mănăstireni, Aghireșu, Aluniș, Țaga, Borșa, Cuzdrioara, Mihai Viteazu, Așchileu, Valea Ierii, Moldovenești, Chinteni, Mărgău, Luna și Căpușu Mare.

Un caz aparte este cel al municipiului Turda, unde primarul Cristian Matei a decis să renunțe la organizarea „Zilelor Turzii”, deși evenimentul era deja planificat pentru sfârșitul lunii august. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 75 din 28 iulie 2025, edilul și consilierii au aprobat anularea manifestării.

„A fost aprobată anularea organizării evenimentului Zilele Turzii, care era programat pentru perioada 29–31 august 2025, la Nova PG Arena”, se arată în răspunsul oficial al Primăriei Turda.

Sunt însă și edili care au spus răspicat că nu își permit să organizeze petreceri în acest an. Primăria Iara a transmis că, în afară de „Ziua Copilului”, pentru care s-au cheltuit 3.000 de lei, nu mai sunt programate alte evenimente „datorită lipsei fondurilor necesare pentru organizarea și desfășurarea” lor.

Într-o situație similară se află și comuna Mărgău, unde autoritățile au arătat că nu au alocat nici sume și nici evenimente, motivul fiind „lipsa de fonduri”. Exemplele acestea arată că, atunci când banii sunt puțini, există și primari care aleg să fie prudenți și să direcționeze resursele spre nevoile de bază ale comunității.

Transparență și context

Toate aceste informații provin din răspunsurile oficiale transmise de primării la solicitări formulate de Cluj24 legate de manifestările publice și sumelor de bani implicate în anul curent.

Instituțiile au indicat atât existența evenimentelor, cât și sumele deja cheltuite sau alocate prin hotărâri de consiliu local.

Imaginea de ansamblu arată discrepanțe între comunele care spun că nu pot aloca niciun leu din bugetul local, care este și așa redus, pentru sărbători de acest gen, și altele cu edili care își permit să risipească banii publici, după care, probabil, vor ajunge să ceară ajutor de la Consiliul Județean Cluj sau de la Guvern pentru plata cheltuielilor de funcționare sau cu salariile.