EXCLUSIV/ La Cluj, cazurile de violență domestică au crescut în pandemie

Numărul cazurilor de violență domenstică din județul Cluj a crescut în pandemie. Dacă între lunile aprilie și octombrie a anului 2019 au fost înregistrate 343 de loviri sau alte violențe, în perioada similară a anului 2020 (în plină pandemie de COVID-19) au fost înregistrate 355 astfel de evenimente, potrivit datelor furnizate de IPJ Cluj în baza legii 544/2001.

Constatăm astfel că numărul cazurilor de violență domestică din județul Cluj este mai mare cu 12 în perioada aprilie-octombrie 2020 (în plină pandemie) decât în perioada similară a anului precedent.

Cazuri violență domestică în perioada aprilie-octombrie 2019 și 2020

Mai mult, la aceste numere se mai adaugă și tratamentele rele aplicate minorului. Pentru această categorie avem 10 cazuri de „Relele tratamente aplicate minorului” pentru perioada aprilie-octombrie 2019 și 4 cazuri pentru perioada aprilie-octombrie 2020.

Aproape 20.000 cazuri de violență domestică la nivel național în doar 6 luni

Problema violenței domestice din România este una serioasă. Spre exemplu, în primele 6 luni din anul 2019 au fost înregistrate 19.800 astfel de cazuri, conform datelor oferite de Poliția Română pentru Mediaxax.

În anul 2018, la nivel național, au fost înregistrate 38.445 cazuri de violență domestică.

Ce este violența domestică și când poate apărea

Violenţa împotriva femeilor constituie manifestarea unei relaţii bazate pe forţă dintre bărbaţi şi femei, care are drept consecinţă dominarea şi discriminarea femeilor de către bărbaţi şi împiedicarea dezvoltării pe deplin a acestora. Prin urmare, această definiţie include diferite forme de violenţă împotriva femeilor şi oferă un cadru pentru conceptualizarea violenţei în familie, se arată într-o analiză făcută de CNEPSS.

Condiţii care favorizează apariţia actelor de violenţă:

• Disfuncţii şi carenţe educative ale mediului familial;
• Deficienţele mediului educaţional;
• Educaţia sexuală lacunară;
• Carenţele socio-economice;
• Deficienţele mediului instituţional;
• Creşterea gradului de permisivitate socială;
• Incidenţa tulburărilor psihice.