ACTUALITATE
EXCLUSIV Dă numele STADIONULUI din Gruia. Dr. Constantin „Jumate” Rădulescu a venit din REGAT pentru a se afirma la Cluj
Oare câți clujeni știu cine a fost Dr. Constantin Rădulescu? Or fi mulți? Or fi puțini? Nu știm. Dar ce a făcut omul acesta ca un stadion, cel din Gruia, al CFR – ului, să-i poarte numele? Trebuie să fi făcut ceva important, demn de Cluj, dacă o arenă sportivă are numele său, vă veți gândi. Și, da, ați avea dreptate dacă ați presupune asta.
Pentru că doctorul Constantin Rădulescu a fost un medic specialist foarte bun, conducând Secția ORL a Spitalului CFR din Cluj, un talentat fotbalist și un antrenor de excepție.
Constantin „Jumate” Rădulescu: între „U” Cluj și CFR Cluj
Însă destinul lui s-a încadrat în două mari coordonate: Universitate și CFR Cluj. „A iubit cu patimă pe U Cluj, dar n-a încăput de unii de acolo. Erau prea mulți deștepți la Universitatea, așa cum, din păcate, sunt și acum. Asta l-a adus în Gruia”, dezvăluie, pentru Cluj24.ro, Stanca Ioana Gidro, fosta șefă a Baroului Cluj, care este și fiica dr. Rădulescu.
Constantin Rădulescu s-a născut pe 30 mai 1924, în București, într-o familie cu încă trei frați. Tatăl său a fost muncitor la Fabrica de Țigări, până în 1942, când s-a pensionat ca maistru principal special după 40 de ani de serviciu, iar mama sa era casnică, având grija casei și a celor patru copii.
Miuțele din cartierul Regie
Lui Constantin Rădulescu i-a plăcut fotbalul de când era mic și-l juca, alături de prietenii săi, în cartierul Regie, unde s-a și născut.
„Miuțele de 7 contra 7 erau interminabile, jucam cu mingi adevărate de piele cu șiret cum erau la vremea aceea, jucam de la amiază până seara, uneori cu felia de pâine cu brânză luată în fugă de acasă, între două reprize sau două meciuri.
Seara, provocările în scris nu conteneau. Jucam campionate inter-străzi, între cartierele vecine – CFR, Grand și Giulești. Ce mai meciuri!”, descrie acesta în cartea biografică „Dr. Constantin Rădulescu, o viață închinată fotbalului”.
Licean și junior la Olimpia București
În 1935, a intrat la Liceul „Gheorghe Șincai” din Capitală, „un liceu de o severitate recunoscută cu uniforme cazone încheiate până la gât, cu raport la ora 13”, avea să recunoască cel care căpătase porecla de „Jumate” de la prietenii săi. În 1938, la 14 ani, a fost legitimat la clubul Olimpia București, unde a evoluat până în 1942.
Debutează în fotbalul mare la Sportul Studenţesc în sezonul ’42-43, echipă cu care ajunge până în finala Cupei României. După finala pierdută cu 4-0, Constantin Rădulescu s-a hotărât să se lase de fotbal. N-avea decât 18 ani, dar tinerețea învinge ușor hotărârile oricât de ferme ar fi ele, așa că, după două săptămâni de vacanță, și-a revizuit decizia.
În 1943, în plin război, este transferat imediat după ce-şi ia Bacalaureatul, de „U” Cluj-Sibiu, unde rectorul Iuliu Haţieganu îi oferă o bursă specială pentru a putea urma Medicina. „M-am trezit aproape luat pe sus și trimis la Sibiu la examen”, mărturisea Constantin Rădulescu în cartea sa.
Ca jucător a făcut parte din „Generația de Aur” a Universității, cea din exilul autoimpus de la Sibiu, în urma Dictatului de la Viena din al Doilea Război Mondial.
Anii petrecuți la Sibiu
„Cei doi ani petrecuți la Sibiu în refugiu au fost foarte frumoși lăsându-mi amintiri de neuitat cu toate lipsurile pe care tinerețea le uită foarte ușor. Tot la Sibiu am cunoscut-o pe viitoarea mea soție (fiica eminentului medic Dominic Stanca – n.r.) cu care, după cinci ani, în 1950, mi-am legat viața pentru 42 de ani.
Soție frumoasă, caldă, sensibilă, de o modestie greu de întâlnit, care mi-a fost alături cu fata și băiatul pe care mi i-a dăruit, cu toate numeroasele mele absențe de acasă”, dezvăluie fostul mijlocaș al Universității Cluj de la jumătatea secolului trecut.
„La Cluj, toți voiau să ne cunoască, să ne vorbească”
La „U” Cluj a jucat din 1943 până în 1949. Echipa revenise în 1945 la Cluj din refugiul impus la Sibiu. „În Cluj, prezența noastră în magazine, instituții publice, parcuri stârnea admirație, vâlvă, toți voind să ne cunoască, să ne vorbească, să ne laude și să ne încurajeze.
Dovadă a dragostei cu care ne înconjurau clujenii era și faptul că majoritatea dintre noi mâncam la restaurantele mari ale Clujului, bineînțeles ca invitați ai patronilor, mari simpatizanți ai lui „U”. Îmi amintesc cu plăcere de momentele astea”, povestește Constantin Rădulescu în același volum.
De trei ori a părăsit Constantin Rădulescu Universitatea. O dată din postura de jucător, în 1949, anul când absolvise Facultatea de Medicină, și de două ori din postura de tehnician. „Sincer, m-am despărțit greu și cu mult regret de această minunată echipă, care merită orice superlativ”, a spus el.
Epoca CFR Cluj și revenirea la „U” Cluj
În 1949, după terminarea facultăţii, se transferă la CFR Cluj, club care îi asigură încadrarea ca medic la Spitalul cu acelaşi nume din Cluj. Joacă la CFR Cluj până în 1955, când, la 31 de ani, se retrage din fotbal în urma unei accidentări grave.
Imediat după retragerea din activitate, primeşte oferta de a antrena grupe de juniori la CFR, în paralel cu practicarea meseriei de doctor la spitalul CFR. Din 1957, după plecarea lui Ștefan Dobay, preia echipa de seniori a feroviarilor, aflată în Divizia B.
Fotografii din cartea „O viață închinată fotbalului”
În ’60, după fuziunea dintre CFR şi Dermata (CSMC), cu Ștefan Kovacs la timonă, doctorul Constantin Rădulescu acceptă oferta lui „U” Cluj, unde îi are ca elevi, pentru doi ani, pe Remus Câmpeanu, Viorel Mateianu sau Zoltan Ivansuc.
Din 1962 devine antrenor la CSMC, în locul lui Ștefan Kovacs, iar din 1967 preia CFR-ul după fuziunea cu Clujeana. Promovează în Divizia A în sezonul 1968-1969, cu o echipă din care făceau parte Soos, Marius Bretan, Petru Emil, Alexandru Vasile, Ioannis Mazurakis, Romică Petrescu sau Alexa Uifăleanu.
Din 1967 până în 1976 conduce echipa CFR Cluj în cel mai lung interval de Divizia A. În sezonul 1972-1973, obţine alături de CFR Cluj locul 5 în prima ligă. A lucrat cu fraţii Bretan, cu Ţegean, cu Boca, Vişan, Soos, Ionescu, Petrescu, Mihai Adam, Liviu Mihai, János Román, Viorel Dragomir etc.
După un an ca antrenor la „U” Cluj în sezonul 1976 – 1977, revine în 1979 la CFR Cluj pentru încă trei ani, până în 1982. Între 1992 şi 1995 antrenează pentru ultima oară pe CFR Cluj, unde îi are ca elevi pe Pâglişan, Minteuan, Dulca, Olariu, Miszti, Piroszka, Bănceu sau Dan Matei.
Cum era doctorul Rădulescu: „Un pic cam dur cu bolnavii, dar mare meseriaș”
În această perioadă, a fost șeful Secției ORL din cadrul Spitalului CFR Cluj, fiind cunoscut ca un foarte bun specialist.
„Am fost internat cu otită în copilărie la el. Un doctor profesionist. Adevărat, un pic dur cu bolnavii, dar mare meseriaș.
A fost singurul medic din Cluj care a reușit să-mi vindece o otita cruntă în urma căreia era să-mi pierd auzul. Noroc cu doctorul Rădulescu care deja atunci avea medicamente și tot felul de soluții din Germania. N-am să-l uit niciodată”, a povestit Karoly Nagy pe contul de Facebook al CFR Cluj Fans.
Dr. Constantin Rădulescu. Foto: Arhivă Stanca Ioana Gidro
Dr. Constantin Rădulescu, figură insolită a fotbalului românesc
„Figură insolită a fotbalului românesc, venit din Regat și formându-se ca om, medic și fotbalist în climatul auster și chibzuit al Ardealului, doctorul Constantin Rădulescu, „Jumate” cum îi spuneau prietenii, s-a afirmat și a impus echipei mici, modeste și asta cât a fost lăsat.
Prin truda și talentul său de a clădi în inimi și în spirit înainte de toate și de a fi modern în concepție și metode, el a fost un jucător de echipă util și artist și un antrenor de excepție.
Cele două mari neșanse în viață
A avut însă două mari neșanse în viață: n-a putut crea și afirma la „U” Cluj o echipă, așa cum atât de mult și-a dorit și apoi nici n-a avut norocul să lucreze la o echipă de valoare, cu forță materială și umană de excepție.
Constantin „Jumate” Rădulescu, pe banca tehnică a CFR Cluj. Fotografie din cartea „O viață închinată fotbalului”
Ar fi demonstrat, abia atunci, imensele resurse de creator, luptător, care se știe ridica din durere și cenușă în biruitor de stirpe aleasă.
Doctorul Constantin Rădulescu a oferit Clujului și fotbalului românesc o echipă frumoasă și cuceritoare, CFR Cluj, care s-a format din trudă, sacrificiu și sărăcie, uimind lumea noastră fotbalistică. (…) Medic conștiincios și credincios profesiei, antrenor cu har, degustător rafinat de teatru, carte, muzică, de vinuri de soi și coniacuri fine, doctorul Rădulescu a trăit cu și pentru fotbal toată viața”.
Textul de mai sus face parte din primele pagini ale cărții „Dr. Constantin Rădulescu, o viață închinată fotbalului”, scrisă de Viorel Cacoveanu.
Stanca Ioana Gidro, fiica dr. Rădulescu: El a plecat de la „U” cumva împins
Fiica doctorului Constantin Rădulescu povestește, pentru Cluj24.ro, că era și este în continuare o mare fană a Universității Cluj și că a mers la meciurile formației favorite începând din clasa a VII-a.
„N-am petrecut foarte mult timp cu tata, fiindcă el era un om foarte ocupat. Dimineața era la spital, iar după-masa, la fotbal. Câteodată se mai întorcea seara la spital, că el era medic chirurg și se interesa de cazuri. M-ați întrebat ce a iubit mai mult, fotbalul sau medicina? N-aș putea să vă spun, bănuiesc că fotbalul. Dar și medicina, că el se ocupa serios de ambele.
Pe cine a iubit mai mult: pe „U” sau pe CFR? Pe „U”, clar! El a plecat de la „U” cumva împins, nu se putea înțelege cu cei din conducere. Se amestecau toți din conducerea administrativă în problemele tehnice. Era un mare povestitor, iar prietenii îl așteptau să li se alăture, că le plăcea tare mult să-l asculte.
Se întâlneau la Continental și la Casa Armatei. Practic, acasă venea seara. Revenind la fotbal, eu nu înțeleg rivalitatea asta exacerbată dintre fanii celor două echipe ale Clujului, care a provocat multe violențe de-a lungul vremii.
E departe de sportivitate, iar eu n-o înțeleg. Fiecare echipă își are traseul ei și ar trebui să te bucuri pentru echipa din orașul tău, chiar dacă tu ții cu cealaltă. E păcat că s-a ajuns aici”, a povestit Stanca Ioana Gidro momente din viața tatălui său.
Reporterul Cluj24.ro a rugat-o, la finalul discuțiilor, pe Stanca Gidro să enumere principalele cuvinte care l-ar fi caracterizat pe tatăl său: omenie, profesionalism, foarte sensibil și foarte ferm.
Constantin Rădulescu s-a stins din viață în octombrie 2001 la Cluj-Napoca.
Stadionul echipei CFR 1907 Cluj poartă numele ”Dr. Constantin Rădulescu” din anul 2008, după renovarea arenei.
Bibliografie: „Dr. Constantin Rădulescu, o viață închinată fotbalului” / CFR Cluj Fans
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Sorin Naș (S.O.S. România): Am votat cu candidatul interzis de sistem. Mi-am anulat, astfel, votul
Președintele Partidului S.O.S. România, filiala Cluj, Sorin Naș, a votat, duminică, la secția de votare nr. 38 din Cluj-Napoca pentru alegerile prezidențiale.
”Am votat cu candidatul interzis de sistem, iar prin acest vot dat mi-am anulat votul. M-am asigurat, astfel, că votul meu nu va fi transferat către niciunul dintre ceilalți candidați care nu mă reprezintă în niciun fel”, a spus Naș.
Reamintim că liderul Partidului S.O.S. România nu a mai putut candida la alegerile prezidențiale în urma unei decizii a CCR.
Polițiștii clujeni au deschis un dosar penal pentru încălcarea prevederilor privind votul cu urna mobilă.
Vizați sunt doi membri ai secției de votare nr. 36 din Cluj-Napoca.
Dosar penal deschis la Cluj-Napoca pentru un vot cu urna mobilă la secția 36
Potrivit IPJ Cluj, în jurul orei 8:00, la secția de votare nr. 36 din municipiul Cluj-Napoca, a fost semnalată o posibilă încălcare a reglementărilor privind utilizarea urnei mobile.
Potrivit primelor verificări, locțiitoarea președintelui secției de votare, o femeie, de 57 de ani, împreună cu un alt membru al secției de votare, s-au deplasat cu urna mobilă la un imobil, din cartierul Grigorescu, fără a informa forțele de ordine, context în care a fost exprimat un vot.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de nerespectare a regimului urnei de vot, faptă prevăzută și pedepsită de Codul penal.
6 amenzi date la Cluj pentru nereguli
De asemenea, potrivit IPJ Cluj, pe parcursul nopții și în cursul zilei de sâmbătă, au fost semnalate 12 sesizări cu privire la posibile incidente electorale dintre care una nu s-a confirmat.
Au fost aplicate 6 sancțiuni contravenționale cu avertisment pentru contravenții referitoare la procesul electoral, iar alte 3 sesizări sunt în curs de verificare.
ATENȚIE! Nu faceți propagandă electorală nici pe rețelele sociale
Polițiștii clujeni atrag atenția că persoana care continuă propaganda electorală după încheierea oficială a campaniei electorale, inclusiv prin intermediul rețelelor de socializare, considerate spațiu public, poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
Principalele fapte interzise în ziua votului, precum și pedepsele prevăzute de lege:
- Persoana care continuă propaganda electorală sau sfătuiește alegătorii, la sediul secțiilor de votare, să voteze sau să nu voteze un anumit candidat, poate primi o amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei.
- Tot cu amendă cuprinsă între 1.500 și 4.500 de lei poate fi sancționată persoana care refuză să se conformeze dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi.
- Nerespectarea dispozițiilor legale privind prezența altor persoane în cabina de vot se sancționează cu amendă cuprinsă între 4.500 și 10.000 de lei.
- Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Însoțitorul nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secției de votare sau al candidaților.
- Comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare, între orele 7:00 – 21:00, se sancționează cu amendă de la 1.500 la 4.500 de lei.
- Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
- Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Nu intră în categoria bunurilor interzise cele cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.
- Persoana care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori, sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
- Tot cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi, se sancţionează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.
- Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă. Dacă fapta este comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
EVENIMENT
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 12.00, mai mică decât în 2019
Procesul de vot continuă în județul Cluj. Prezență la vot, la ora 12.00, era de 14,31%.
În anul 2019, prezența la urne în județ era de peste 17%.
Clujenii votează. Prezența la urne la ora 12.00, mai mică decât în 2019
La turul I al alegerilor prezidențiale din anul 2019, în județul Cluj prezența la vot a fost, la ora 12.00, de 17,60 %. La Cluj-Napoca, până la ora 12.00, votaseră 21,35 % dintre alegători.
În această duminică, prezența la urne în județ era la ora 12.00 de 14,31%. În Cluj-Napoca au votat până acum peste 16.50% dintre cei cu drept de vot.
Cele mai multe persoane care au votat acum la Cluj sunt din categoria de vârstă 45-64 de ani. Cea mai mică prezență la vot s-a înregistrat în rândul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani.
În jurul orei 12.00, de altfel, s-a înregistrat și cel mai mare număr de votanți de până acum, în jur de 3.000.
La nivel național, prezența la urne era de peste 18%, procent în care sunt incluși și românii care au votat în diaspora.
EVENIMENT
FOTO. Remus Lăpușan (PSD Cluj): Am votat pentru un președinte echilibrat, care reprezintă calea sigură pentru români
Prim-vicepreședintele PSD Cluj, Remus Lăpușan, și-a exercitat dreptul fundamental de a vota la secția nr. 35 din Cluj-Napoca și i-a îndemnat pe clujeni să iasă la vot la alegerile prezidențiale, deoarece de asta depinde viitorul lor și al copiilor lor.
”Am votat pentru un președinte echilibrat, pe care îl cunosc foarte bine, pentru un președinte care reprezintă calea sigură pentru clujeni și pentru români, care știe ce înseamnă să faci politică externă, care înțelege contextul geostrategic în care ne aflăm, pentru un președinte care susține investițiile în sănătate și în educație și care, până la urmă, susține România și pe români și iubește România.
Suntem alături de candidatul pe care l-am votat și sunt convins că România este pe calea sigură în acest moment”, a spus Lăpușan.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Sorin Naș (S.O.S. România): Am votat cu candidatul interzis de sistem. Mi-am anulat, astfel, votul
Dosar penal deschis la Cluj-Napoca pentru un vot cu urna mobilă la secția 36
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Clujenii votează. Prezența la urne la ora 12.00, mai mică decât în 2019
FOTO. Remus Lăpușan (PSD Cluj): Am votat pentru un președinte echilibrat, care reprezintă calea sigură pentru români
Pană de curent la o secție de votare din Baciu, din cauza suprasolicitării instalației electrice
VIDEO FOTO. Vasile Dîncu, președintele PSD Cluj: „Am votat pentru sfârșitul a două decenii cu președinți de dreapta”
LIVE. VIDEO. Primarul Clujului, Emil Boc, a votat la alegerile prezidențiale
ALEGERI PREZIDENȚIALE. Peste 20.000 de clujeni cu drept de vot s-au prezentat la urne până la ora 9.30
