Eu mă izolez, tu te izolezi, ei se relaxează. Cum respectă românii restricțiile

De când a început afurisita de pandemie,  au început și deranjantele restricții. Nu te plimba aiurea, stai acasă, nu te-aduna în grupuri! Mulți văd în asta un atac la libertatea personală. Mulți bombăne, dar se supun. La fel de mulți bombăne, comentează, fac bășcău și nu se supun. Spiritul de „răzvrătit” iese la iveală exact atunci când nu trebuie.

Da, e greu, e frustrant să stai închis în casă atunci când primăvara își arată nasul. Chiar dacă ploile ai zice că fac izolarea mai acceptabilă. În alte vremuri, nici nu-ți trecea prin cap să ieși din casă pe ploaie. Acum, ți se fâlfâie. Vorba versurilor: „Poa’ să ningă, poa’ să plouă/ Mă duc să îmi cumpăr ouă…”

Acum iese la iveală, ca uleiul deasupra apei, nesimțirea și șmecheria care ne caracterizează ca nație. Plăcerea de a te pune tu cu „fundul către pădure”, doar ca s-arăți cât ești de „boss”. Legile? Nu sunt pentru tine. Tu ai bani, ai valoare, plătești zece amenzi dacă vrei, că ai de unde.

O perioadă chiar am fost uimit de obediența de care au dat dovadă românii. Adică, stai un pic, ăștia suntem noi, cei cu gura mare? Știm să respectăm niște restricții? Incredibil! Dar a sosit și clipa în care mi-am zis: „A, pardon, a fost o greșeală, m-am pronunțat prea repede…” Iar acea clipă a fost când s-a anunțat acea mult visată, probabilă relaxare de după 15 mai.

Știți cum s-a întâmplat atunci? Exact ca pe vremea lui Ceaușescu, când aveam sâmbăta scurtă. În momentul în care s-a dat sâmbăta liberă, am vrut vinerea scurtă. Dacă se dădea și vinerea liberă, probabil că ceream joia scurtă. Fix așa și acum. Ca să fim siguri că vom fi pregătiți de relaxare pe 15 mai, am început antrenamentele cu două săptămâni mai repede. Ca atare, circulația prin oraș se apropie de cea dintr-o zi obișnuită de lucru de dinaintea pandemiei. Autobuzele au început să se populeze, lumea a prins curaj, declarațiile au trecut la capitolul „opționale”… În Italia, românii au început deja chefurile în așteptarea relaxării. Doar avem spirit de cheflii, ce naiba, nu ne-om face de râs…

Să văd eu cine mai are curajul să anunțe prelungirea stării de urgență…

Marius Aciu