Emil Boc: 60 de pagini de birocrație pentru un tonomat de suc la școală. Reforma e vitală. Floreștiul ne sufocă

Reforma administrativă a fost subiectul dezbaterii de marți organizată de către Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE). Printre cei invidați să vorbească s-au aflat și primarii Emil Boc și Dominic Fritz, dar și președintele Senatului, Anca Dragu.

Emil Boc a explicat că astăzi, pentru ca Primăria să aprobe un tonomat de suc la școală, pe 1 metru pătrat suprafață, este necesară o documentație de 60 de pagini, peste 6 luni de așteptare și o decizie în Consiliul Local, pe când dacă s-ar face o reformă administrativă, ar fi suficientă o semnătură de la nivelul Inspectoratului Școlar.

”Reforma nu este astăzi pe agenda politică din România, dar e obligatoriu să se facă în etape. Legea de organizare administrativă este din 1968. Acest fapt se resimte până în ultimul cătun din România. Referitor la unitățile administrative, aveam 19,7 milioane de locuitori atunci, 189 de orașe și 2561 de comune. Acum avem 19,4 milioane, în scădere, să nu mai vorbim de cei 3 milioane de români din diaspora, însă avem 2862 de comune, 216 orașe, deci în plus deși populația României este în descreștere. Dintre acestea cel puțin 1000 de UAT-uri nu-și asigură serviciile minimale de funcționare și pentru cetățeni, se bazează pe fonduri de la bugetul central și județean. Reforma trebuia făcută alaltăieri, iar unul sau două guverne să cadă. Fragmentarea teritorială este o risipă fără precedent”, a declarat Emil Boc.

Fostul premier a menționat că cel mai ușor s-ar putea reforma administrativ România printr-o lege care să comaseze județele.

Dar acest lucru nu se poate din două morive: ”Există un sistem clientelar de 55 de ani, pe care îl desființezi. Sunt multe servicii care și-au construit mici clici”, și în plus ”Este o rezistență fără precedent la nivel de Guvern. Niciun minister nu dorește să-și piardă din atribuții, să nu mai se meargă la ministru să se ceară semnătura pe proiecte”.

Modelul Florești

La dezbaterea organizată astăzi s-a vorbit mult și despre impactul comunelor din jurul marilor orașe și despre necesitatea Legii Zonelor Metropolitane. Primarii au arătat că e tot mai important ca deciziile din zona de influență a orașelor să se facă prin politici coerente, de comun acord.

”Avem Floreștiul cu 60.000 de locuitori, dar nu pot să fac nimic. Acum ne sincronizăm cu noul primar, însă e pe bază de înțelegere reciprocă, nu că pot exercita forță asupra zonei”, a precizat Emil Boc

Și noul primar al Timișoarei, Dominic Fritz, a arătat că nu are instrumente să coordoneze o zonă foarte aproape de centru, o comună, dar care are mare impact asupra municipiului.

”Avem 350.000 de locuitori la Timișoara, dar în toată zona metropolitană sunt peste 500.000 de oameni care simt că stau în Timișoara, folosesc infrastructură din Timișoara, iar deciziile UAT-urilor în care trăiesc influențează viața din Timișoara direct. Când s-au deschis școlile am simțit din nou blocaj în trafic pentru că o comună a început lucrări în trafic fără să ne anunțe. S-au dezvoltat blocuri și zone rezidențiale fără infrastructură aferentă și ne întrebăm de ce avem gâtuiri în traficul în oraș. Apoi vin investitorii și spun că au nevoie de hectare de teren.

Dacă privești lucrurile din perspectiva unei zone, acel teren ar putea să fie în zona metropolitană, nu în centrul Timișoarei. Să dăm putere zonelor metropolitane. Cu cât mai mare e magnetul orașului, cu atât e mai bine pentru toată zona. Până la Reșița și Arad toată lumea va beneficia de proiecte dacă ne punem de acord”, a declarat primarul Timișoarei, Dominic Fritz.