În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Clujenii de toate vârstele se pot îmbarca în trenulețul lui Moș Crăciun pentru o plimbare prin orașul luminat de sărbătoare.

Cei care vor să plece în călătorie, o pot face chiar din Târgul de Crăciun din Piața Unirii.

Bucuria copiilor mari și mici. Trenulețul lui Moș Crăciun circulă în Cluj-Napoca

Trenul Moșului va circula în perioada 26 – 29 decembrie, după ce a dat “o primă tură” prin oraș în aceste zile spre încântarea copiilor de toate vârstele.

Trenulețul lui Moș Crăciun va circula în intervalul orar 16:00 – 21:00.

Traseul trenulețului:

• pornire strada Universității – Piața Unirii (latura de Sud) – Bulevardul Eroilor – Piața Avram Iancu – Bulevardul 21 Decembrie 1989 – strada Memorandumului – Calea Moților – strada Petru Maior – Piața Lucian Blaga – strada Napoca – sosire strada Universității.

Foto: Primăria Cluj-Napoca

Nu era gospodărie în lumea satului care să nu se pregătească din timp pentru venirea Crăciunului și a tuturor sărbătorilor de iarnă.

Toate erau puse în rânduială, atât în ogradă, cât și în casă. Curățenia și împodobirea casei cădea în seama femeilor, în special a fetelor mari, cele de măritat, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Pregătirea casei pentru Crăciun în satele clujene tradiționale. Rolul ritualic pe care îl avea mătura

Curățenia ceremonială era una deosebită, iar împodobirea odăilor era una specială, fapt relevat și în unele colinde de gazdă, arată specialiștii clujeni:

„Sculați, sculați, boieri mari
Că vă vin colindători
Pe la miez de cântători
Sculați, sculați, nu durmiți
Sculați și vă-mpodobiți
Și sculați și slugile
Să măture curțile
Cu mătură de mătasă
Să iasă răul din casă.”

Mătura „scotea” răul din gospodărie

Rolul ritualic al măturii este vizibil în colindă, atât în sens propriu, cât și în cel figurat, resepcitv acela de a scoate răul din gospodărie, arată reprezentanții CJCPCT Cluj.

Hărnicia, lăudată în colindele vechi

În alte colinde este lăudată hărnicia fetei gazdei:

„Asta-i fata cea frumoasă
Mândru și-o gătat prin casă…”

Fata era lăudată pentru că urma să fie pețită, în câșlegile de iarnă, se arată în volumul „Dorul fără obiect”, al etnologului Aurel Bodiu.

Foto: Pat gătat de sărbătoare în Orman, județul Cluj, în casa părintească a interpretului clujean Aurel Ciceoan/CJCPCT Cluj

România a incheiat procesul de evaluare a politicilor educaționale și a primit avizul favorabil, care confirmă alinierea la standardele promovate de OCDE în domeniul educației, a anunțat Ligia Deca, ministrul Educației.

“Sunt convinsă că împreună cu partenerii din OCDE vom reuși să schimbăm fața educației din România”, a declarat ministrul Educației.

Ligia Deca: România a primit aviz favorabil pe Educație, în procesul de aderare la OCDE

Ministrul Educației susține că primirea acestui aviz confirmă apartenența la o comunitate de țări care prioritizează educația ca bază a dezvoltării sociale și economice.

Acest lucru asigură cadrul pentru schimbul de experiență și participarea la studii internaționale (PISA, TALIS sau PIAAC ), ce fundamentează politici educaționale.

De asemenea, consolidează colaborarea directă cu experții din țările membre OCDE, ceea ce va permite școlii românești racordarea la cele mai bune e practici internaționale, a mai transmis Ligia Deca.

Țara noastră a fost evaluată în reuniunea Comitetului OCDE  pentru Politici educaționale, din 19 noiembrie 2024.

România a fost reprezentată de o delegație condusă de Ligia Deca și din care au făcut parte secretarul de stat în Ministerul Educației, Bogdan Cristescu, și secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, coordonator național pentru procesul de aderare, Luca Niculescu.

Străvechiul ritual de sacrificare a porcilor, numit Ignatul, este un obicei întâlnit și astăzi, cel puțin în zona rurală.

La sate, în aceste zile se făceau ultimele pregătiri în vederea întâmpinării Crăciunului. Curțile erau curățate, casele văruite, iar fiecare membru al familiei avea pregătite haine noi, arată specialiștii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Ignatul, străvechi ritual de sacrificare în satele clujene tradiționale. Tăierea porcului era o sărbătoare a familiei

La origine, acest obicei, care avea loc strict în zorii zilei de 20 decembrie, avea o funcție pur ritualică, ceremonială, căreia, în timp, i s-a pierdut semnificația, arată etnologul Maria Bocșe în volumul „Obiceiuri tradiționale românești din Transilvania”.

În vechime, sacrificarea porcilor era urmată de pârjolirea lor pe un rug imens, aprins din paie de grâu și de secară. Sângele porcului sacrificat nu era aruncat. Și acum, ca în vechime, se prepară un produs numit „sângerete” sau cartaboș, care se servește, în ziua de Crăciun, alături de alte bucate, se arată în volumul publicat de CJCPCT Cluj .

Tatăl era cel care tăia porcul

Tăierea porcului la Ignat era o sărbătoare a familiei, tatăl era cel care sacrifica porcul, iar ceilalți membri ai familiei străjuiau focul. Se îndătina ca, după tăierea porcului, să se facă o masă de pomană, ca ofrandă adusă celor plecați.

Deoarece această zi cade întotdeauna în post, „gustarea de dulce” era îngăduită doar după noaptea Crăciunului și doar rar, în satul tradițional, oamenii mâncau de dulce la Ignat, arată specialiștii clujeni.

Slănina și cârnații erau puși la fum

„Nu mâncam atâta carne ca amu’”, își amintește Ana Popa din Podeni, județul Cluj.

„După ce tăiem porcu’, slănina și cârnații îi punem la fum. Slănina o lăsam în covată, cu sare, cam o săptămână, și apoi o afumam. Era țânută în pod cam o lună. Din când în când să deschidea ușâța hornului ca să iasă fumu’ în pod, că era mai bună așa, decât la afumătoare. Apoi spălam slănina și o agățam în cămară”, își mai amintește Ana Popa.

Foto: CJCPCT Cluj