În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

O cisternă cu gaz a fost implicată într-un accident, vineri, pe DN 1, în localitatea Căpușu Mare, din județul Cluj. Circulația rutieră se desfășoară pe un singur sens.

Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române, accidentul a avut loc pe DN 1, localitatea Căpușu Mare, județul Cluj.

ACCIDENT pe DN1 la Căpușu Mare, în Cluj. Cisternă cu gaz implicată

A fost vorba de un impact între un autoturism și o cisternă cu gaz, fără scurgeri. Din primele informații, nu au rezultat victime.

Circulația rutieră se desfășoară pe un singur fir, alternativ, prin dirijarea polițiștilor, valorile de trafic fiind în creștere.

Foto: Arhivă

Lucrările pe segmentul străzii Valea Gârbăului, din zona Epinvest, vor continua și pe parcursul zilei de sâmbătă, 8 februarie, anunță Primăria Florești.

Astfel, pe o porțiune din această stradă nu se va putea circula cu mașina între orele 9:00 și 17:00.

Rute ocolitoare pentru șoferi

Pentru a evita acest tronson, participanții la trafic sunt rugați să folosească rutele alternative.

Astfel, aceștia pot circula fie pe strada Colinei, fie pe drumul de acces din parcarea centrului comercial Vivo, intrarea nr. 1.

Inițial, Primăria a anunțat că, din cauza lucrărilor la centura metropolitană, segmentul va fi închis doar joi și vineri, între orele 9.00 și 17.00.

În satele din județul Cluj, nunțile erau evenimente de mare însemnătate, organizate cu grijă și respect față de tradiție. Odată încheiat postul, începerea sezonului nunților era marcată de un ritual aparte: chematul la nuntă.

Această datină, păstrată mai ales pe Valea Someșului Mic și în satele de munte, transforma invitația la nuntă într-un adevărat spectacol al comunității.

În satele de pe Valea Someșului Mic, sâmbăta, doi feciori numiți „colăcari” și două chemătoare străbăteau satul pentru a invita oamenii la nuntă. Îmbrăcați de sărbătoare, aceștia purtau cu ei bote împodobite cu panglici colorate, busuioc și colaci mari, simboluri ale belșugului și ale norocului în căsnicie.

Ajunși la fiecare gospodărie, ei ziceau:

„Noi în casă am intrat,

Pă scaun ne-am așezat,

Cuvântu’ nu ni l-am dat!

Di pă scaun ne-om scula

Șî cuvântu’ ni l-om da,

Că ne-o trimăs mnireasa,

Mnireasa șî mnirile,

Pă la tăte căsâle,

Să facă bine să vie,

Mâine, la-a lor cununie!

Mnireasa îi floare-aleasă,

Mâine să duce de-acasă,

O trecut gradu’ cu stini

Și să duce la străini…”, se arată pe pagina Tradiții clujene.

Această invitație simbolică era un semn de respect față de comunitate, iar cei invitați primeau vestea nunții cu bucurie, pregătindu-se să participe la marele ospăț.

Chematul călare în satele de munte

Dacă în zonele de câmpie invitațiile se făceau pe jos, în satele de munte ale județului Cluj, chemarea la nuntă era și mai spectaculoasă. În joia dinaintea nunții, tinerele neveste porneau călare prin sat, pe cai frumos împodobiți, purtând cu ele coșărci și desagi. În schimbul invitației, sătenii ofereau produse pentru ospăț: găini, carne afumată, brânzeturi, ouă, făină, cartofi și varză.

Cei care dăruiau găini le trimiteau la casa mirelui sâmbătă dimineața, contribuind astfel la pregătirea mesei festive.

Un obicei încă viu

Deși timpurile s-au schimbat, tradiția chematului la nuntă a fost păstrată în unele zone ale județului. Astfel de obiceiuri rămân vii prin eforturile comunităților locale, oferind o legătură prețioasă cu trecutul și valorile autentice ale satului românesc.

Foto: Chematul la nuntă – Mărișel, jud. Cluj/Arhiva CJCPCT Cluj – reconstituire realizată în anul 2020 de Asociația „Mărișana”

Oamenii de știință susțin că au descoperit modul perfect de a fierbe un ou.

Din punct de vedere tehnic, gătitul unui ou în coajă este mult mai complicat decât ar putea părea la prima vedere, spun cercetătorii, citați de The Guardian.

Modul perfect de a fierbe un ou

Pentru bucătari, provocarea majoră este dată de faptul că părțile unui ou, gălbenușul și albușul, sunt făcute din proteine diferite care se denaturează și se îngroașă la temperaturi diferite: 85 de grade Celsius pentru albuș, respectiv 65 de grade Celsius pentru gălbenuș, arată studiul, potrivit Mediafax.

De asemenea, este problematic faptul că gălbenușul nu poate fi încălzit separat de albuș, cu excepția cazului în care acestea sunt separate și gătite în vase diferite. Din această cauză, albușul și sfera exterioară a gălbenușului sunt adesea prea gătite, în timp ce centrul poate fi puțin copt.

“Gătire periodică”

În 2002, gastronomul molecular francez Hervé This a propus o soluție alternativă: gătirea oului într-o baie de apă la 65 de grade Celsius, timp de cel puțin o oră. Această metodă „sous vide” conferă gălbenușului o aromă și o textură de neegalat. Cu toate acestea, metoda presupune că albușul nu se întărește complet.

Noua abordare, cunoscută sub numele de „gătire periodică”, a fost inspirată de o tehnică dezvoltată anterior pentru a crea straturi în interiorul obiectelor din plastic.

„Ne permite să avem un singur material, într-o singură bucată, dar cu structuri diferite și, prin urmare, proprietăți diferite”, spune Ernesto Di Maio, cercetător în domeniul materialelor la Universitatea Federico II din Napoli, al cărui laborator a inventat-o.

S-a ajuns la 32 de minute

Emilia Di Lorenzo, studenta sa doctorandă, a modelat matematic transferul de energie prin diferitele straturi ale unui ou, precum și dinamica gătitului acestora, pentru a ajunge la o rețetă de bază.

Tehnica obținută constă în alternarea unui ou între o cratiță cu apă clocotită la 100 de grade Celsius și un castron la 30 de grade Celsius la fiecare două minute, timp de 32 de minute. Prin întreruperea transferului de căldură de la coajă la centru, temperatura gălbenușului nu depășește niciodată 65 de grade.

„Ajunge doar la o stare gelatinoasă”, spune Di Lorenzo. Studiul a fost publicat în Communications Engineering.

Foto: pixabay.com