Dr. Violeta Briciu, Spitalul de Infecțioase Cluj, despre „pandemia silențioasă”: Rezistența la antibiotice complică tratamentele

Rezistența la antibiotice este o problemă serioasă cu care medicii se confruntă în întreaga lume. Fenomenul a primit și un nume – „pandemia silențioasă”. Diagnosticul rapid și tratamentul corect, este singura „armă” pe care o au medicii în lupta cu această „pandemie”.

Cu ajutorul unor investiții importante, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca are capacitatea de a pune rapid diagnostice, lucru care îi ajută pe medici să aplice tratamentul corect pentru fiecare pacient.

Dr. Violeta Briciu, Spitalul de Infecțioase Cluj, despre „pandemia silențioasă”: Rezistența la antibiotice complică tratamentele

Laboratorul de Biologie Moleculară al Spitalului de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca are dotări de ultimă generație și se fac chiar și proceduri de nișă.

„Astăzi, diagnosticul bolii infecțioase nu se mai poate realiza fără un laborator care să ne ajute să știm cu ce ne luptăm. Tot ce se poate face în prezent în patologia infecțioasă putem să facem în laboratorul nostru”, a declarat pentru Cluj24.ro dr. Violeta Briciu, medic primar boli infecțioase, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca.

În laboratorul spitalului se face inclusiv diagnostic molecular de identificare a genelor de rezistență care fac bacteriile să fie insensibile la terapia antibiotică disponibilă acum pe piață.

„Este foarte important pentru îngrijirea pacienților să avem acest diagnostic rapid și să-i tratăm la timp și corect”, spune dr. Violeta Briciu.

Ce a dus la rezistența la antibiotice

În timp ce rezistența la antibiotice a crescut, producția acestor medicamente la nivel mondial a scăzut.

„În ultimii ani tot mai puține molecule noi sunt introduse pe piața farmaceutică, iar bacteriile sunt foarte inteligente și reușesc să dezvolte rapid mecanisme de rezistență, inclusiv față de noile antibiotice.

Au această capacitate. Prin anumite gene își transmit aceste mecanisme”, spune dr. Violeta Briciu care explicat faptul că și condițiile ca pacienții să dezvolte rezistență la antibiotice sunt tot mai „favorabile”

În primul rând este vorba de terapiile cu antibiotic incorect conduse, care la apariția rezistenței, practic automedicația.

Orice infecție poate fi cu bacterii rezistente

Apoi, arată directorul medical al spitalului clujean, este vorba de călătoriile internaționale.

„S-a arătat faptul că după ce călătorim, ne întoarcem în flora digestivă cu bacterii rezistente la antibiotice. Chiar dacă noi nu dezvoltăm o infecție, putem să transmitem în comunitrate aceste bacterii.

Apoi se uilizează antibiotice în zootehnie, în agricultră și astfel avem și din această direcție un factor de risc și apariție a rezistenței”, a declarat dr. Violeta Briciu.

După doi ani de pandemie Covid-19, în acest an Spitalul de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca s-a confruntat cu o epidemie de rujeolă și cu un sezon gripal foarte dificil.

Dar toate infecțiile, de la cele urinare, la cele pulmonare sau osoase pot să fie cu bacterii rezistente și complică tratamentul pacienților. La acestea se adaugă și infecțiile nozocomiale, intraspitalicești.

De aceea, spune dr. Violata Briciu, tratamentul cu antibiotic trebuie să fie făcut doar după ce pacientul este văzut de medic.

„În prezent s-a resticționat utilizarea antibioticelor în ambulator, dar este foarte important să știm că antibioticele nu reprezintă soluția pentru orice boală.

De multe ori putem să facem mai mult rău, inclusiv prin apariția unor reacții adverse”, a declarat dr. Briciu.

Analize de ultimă generație

În Laboratorul de Biologie Moleculară se fac și testări sindromice. Cu aceste testări, în aproximativ 70 de minute de caută materialul genetic pentru aproximativ15 patogeni, dacă un pacient are o infecție cu virusuri, cu bacterii sau cu ciuperci.

Astfel, se poate face testare sindromică pentru meningită, pentru infecții respiratorii de tract superior, pneumonie și pentru boli gastro-digestive, pentru pacienții în stare gravă.

Pentru diagnosticarea unei bacterii estre nevoie, în general, de cam 48 de ore, însă cu apartura de ultimă generație, la Spitalul de Boli Infecțiose din Cluj-Napoca acest lucru se poate face acum în sub 24 de ore.