Endometrioza este o afecțiune complexă de natură ginecologică, ce implică migrarea țesutului din interiorul mucoasei uterine (endometru) către zona externă a uterului, de obicei în jurul ovarelor, trompelor uterine, vaginului și cavității peritoneale.

Prezența anormală a acestui țesut în afara endometrului poate cauza dureri severe pacientei în timpul menstruației, cicluri menstruale anormale, durere pelviană cronică, sângerări în timpul contactelor intime. De la caz la caz, pacientele cu endometrioză asociază balonare abdominală, greață, oboseală și uneori depresie, anxietate și infertilitate.

176 de milioane de femei aflate la vârsta reproductivă se confruntă cu endometrioza la nivel global, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În România nu există o statistică oficială, dar raportat la incidența globală, se estimează că 1 din 10 românce suferă de endometrioză.

Cifrele privind prevalența endometriozei sunt însă subevaluate din mai multe motive. Diagnosticarea endometriozei este un proces complex care durează ani de zile. Confirmarea prezenței țesutului endometrial în afara uterului presupune anamneză medicală detaliată, examen fizic, imagistică medicală (ecografie, RMN) și în unele cazuri, intervenții chirurgicale (laparoscopie).

De asemenea, această „boală ascunsă” este adesea subraportată și subdiagnosticată deoarece pacientele pot considera simptomele lor ca fiind normale și nu discută deschis despre simptomele care le afectează.

Cauze puțin înțelese

Cauzele endometriozei sunt, din păcate, puțin înțelese și nu se cunosc modalități prin care poate fi prevenită dezvoltarea acesteia. Din dorința de a aduce mai multă claritate în înțelegerea acestei afecțiuni, l-am rugat pe dr. Gabriel Lazăr, medic primar Chirurgie Generală, supraspecializat în chirurgia oncologică și ginecologia oncologică să ne vorbească despre ce este endometrioza, cum se manifestă și care sunt tipurile de tratament din perspectivă chirurgicală.

Cum caracterizați dumneavoastră această afecțiune?

Endometrioza este o boală subevaluată și puțin diagnosticată din cauza simptomelor nespecifice. Foarte multe femei consideră durerea menstruală ca pe ceva obișnuit și nu apelează la medic decât în situații extreme sau în cazul în care nu pot avea copii.

Pe de altă parte, și din partea comunității medicale există o lipsă de conștientizare a acestei patologii și implicit, de îndrumare a pacientelor spre specialiști ori proceduri diagnostice specifice.

De aceea, în medie, endometrioza este diagnosticată după aproximativ 10 ani de la debutul simptomelor. Această boală duce la scăderea calității vieții femeilor din cauza durerilor severe cu caracter cronic, apariția oboselii, anxietății și depresiei. Astfel, în timp, boala depășește cadrul personal al pacientei, având implicații familiale, sociale și economice.

Înțelegem că nu există o certitudine cu privire la cauza exactă a declanșării acestei boli. Totuși, ce pot face femeile să prevină această afecțiune?

Nu există o cauză cunoscută a endometriozei. Sunt descriși diferiți factori de risc de ordin personal sau familial. Există o predispoziție ereditară, femeile cu mama, sora sau fiica cu endometrioză au un risc mai mare să dezvolte boala. De asemenea, femeile cu debutul ciclului menstrual la vârste tinere (<11ani), o perioadă a ciclului menstrual scurtă (<27 de zile), cu sângerări menstruale abundente și de lungă durată (>7 zile), precum și cele care nu au avut sarcini, sunt mai predispuse la endometrioză.

Totodată, s-a observat că endometrioza apare mai frecvent la persoanele de tip longilin (înalt și slab) și după intervenții chirurgicale pe uter. Fără să fie o asociere evidentă, s-a sesizat că o alimentație săracă în fibre și grăsimi nesaturate, precum și carența de vitamina D sunt asociate cu endometrioza.

O alimentație sănătoasă poate să influențeze nivelul de hormoni al femeii, al inflamației și al greutății, toți aceștia fiind factori care influențează progresia și severitatea endometriozei. Principiile generale ale unei vieți sănătoase din punct de vedere al dietei, activității fizice și al controlului greutății sunt valabile în prevenția și reducerea simptomelor în această boală.

Ce anume ar trebui să facă o femeie dacă se confruntă cu asemenea simptome? Ce pași sau etape recomandați să urmeze?

Diagnosticul endometriozei poate fi unul dificil. De multe ori, deși sunt prezente simptome ca dureri pelvine și sângerări abundente în timpul ciclului menstrual și/sau infertilitate, examenul clinic nu decelează semne de endometrioză.

De aceea, în aceste situații este bine ca diagnosticul să fie completat de investigațiile imagistice, precum ecografia endovaginală, dar mai ales RMN cu protocolul specific. În anumite cazuri, dacă suspiciunea persistă, se indică laparoscopia prin care se face diagnosticul de certitudine – histopatologic.

În unele cazuri se acceptă ca probă diagnostic și terapeutică, inițierea unui tratament hormonal ce poate duce la reducerea sau chiar la dispariția simptomelor. Datorită modului de localizare heterogen al bolii, diagnosticul și abordarea terapeutică trebuie individualizate pentru fiecare pacientă în parte.

În ce moment sau condiții recomandați tratamentul chirurgical?

Chirurgia este indicată atât în diagnosticul, precum și în tratamentul endometriozei. Deși pare o patologie abordabilă, indicația chirurgicală trebuie să fie făcută în centre specializate și de către medici cu experiență în tratamentul acestei patologii. Indicațiile de diagnostic și terapeutice sunt în continuă dezvoltare și adaptare și sunt incluse în ghiduri care ar trebui să stea la baza deciziilor medicale. Indicația de tratament chirurgical trebuie discutată cu pacientele cu endometrioză și trebuie să li se ofere toate opțiunile de tratament, iar decizia terapeutică trebuie adaptată fiecărui caz.

Sunteți specializat și în chirurgia robotică. În ce circumstanțe chirurgia robotică este varianta de tratament indicată?

În tratamentul chirurgical al endometriozei, chirurgia minim invazivă este indicația de elecție. O dată cu dezvoltarea tehnologiei și introducerea chirurgiei minim invazive asistate robotic au fost deschise premisele unei disecții mai fine și precise, în localizări dificil de abordat prin alte procedee. Chirurgia asistată robotic îmbunătățește calitatea actului chirurgical și reduce complicațiile peri și postoperatorii. Această tehnică poate fi utilizată în majoritatea cazurilor, dar ca orice indicație este individualizată în funcție de caz.

Despre Medicover România

Din 1995, Medicover România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de pe piața serviciilor de sănătate private, cu o rețea de 41 de clinici în București și în țară, 5 spitale generaliste: în București, Cluj-Napoca, Oradea și Craiova, 28 de cabinete on-site și peste 250 de unități medicale partenere. Spitalele Medicover corespund celor mai înalte standarde medicale și deservesc o gamă largă de specialități medicale și chirurgicale.

Medicover România face parte din Medicover, companie internațională de servicii medicale și de diagnostic, înființată în 1995. Medicover operează o rețea extinsă de clinici, spitale, facilități de îngrijire specializată, laboratoare și centre de recoltare. Piețele principale ale Medicover sunt Polonia, Germania România și India. În 2022, Medicover a înregistrat venituri totale de 1.510 milioane de euro, având peste 44.000 de angajați. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul www.medicover.com