Cu prilejul zilei Mondiale a Sănătății,  7 aprilie 2025, SOS, prin vocea dr. Florian Alexandru Nicula, expert în prevenirea și controlul cancerului al Organizației Mondiale a Sănătății – Agenția Internațională de Cercetare în domeniul Cancerului (OMS/IARC ) – membru în Consiliul Științific al Codului Europei Contra Cancerului ( ECAC ) – Revizia 5 2025 – 2026, dorim să tragem un semnal de alarmă referitor la situația scăpată de sub control a stării de sănătate a populației României din punct de vedere al cancerului.

Pe fondul unei speranțe de viață redusă față de țările cu sisteme sanitare corespunzătoare și cu programe performante istoric de prevenire și control al bolilor netransmisibile în general, România se confruntă încă de anul trecut cu o povară confirmată inacceptabilă a mortalității prin boli prevenibile și tratabile care ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană:

Sute de mii de români își pierd anual viața (272.483 , 142.969 bărbați, 129.614 femei în 2022), datorită în primul rând bolilor cardiovasculare responsabile de 150.627 din decesele menționate, pe locul 2 fiind decesele prin cancer în număr de 45.823 ( pulmonar 8.633, mamar 3.196, stomac 2.500, prostată 2.252, col uterin 1.290 – primele 5 localizări responsabile pentru decesele din cancer ).

Vorbim aici de fapt despre zeci de mii de decese evitabile, vieți pierduteprematur în fiecare an din cauza unor boli care pot fi în proporție de până la o treime evitate prin prevenire primară (cunoașterea și combaterea eficientă și sistematică a factorilor de risc, campanii de vaccinare), încă o treime pot fi prevenite sau depistate precoce prin profilaxie secundară (organizarea, implementarea și monitorizarea unor programe de screening populațional eficiente, performante și continue) și o ultimă treime poate beneficia de profilaxia terțiară  prin terapii multidisciplinare individualizate prognostic pe baza unor protocoale actualizate aplicate la timp cu servicii medicale asigurate și controlate calitativ.

În ciuda unui progres mai mult legislativ (Legea Planului de Cancer din 2022 și Hotărârea de Guvern consecutivă în 2023, plus un pachet de alte reglementări menționate în Planul de Cancer al MS publicat pe site-ul MS in 2023), care toate confirmă drept responsabile de controlul cancerului în România Ministerul Sănătății (MS) împreună cu Comisia Consultativă de Oncologie și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), nu s-a reușit până în prezent organizarea, implementarea și monitorizarea unor intervenții comprehensive de sănătate publică integrate, eficiente și sustenabil sub cupola unui Plan Național de Control al Cancerului (PNCC).

Planul de cancer, incomplet

PNCC există pe site-ul MS doar sub forma unui document programatic incomplet, o sumă de declarații de intenție de organizare a unor măsuri fără o strategie cu termene clare pe timp scurt, mediu și lung, pe fondul unei bine cunoscute instabilități politice la vârful piramidei decizionale dublată de un sistem de consiliere defectuos. Nu există identificată  până în prezent o infrastructură reală indispensabilă unui Plan de Cancer operativ și asigurat calitativ.

Rețeaua instituțiilor din subordinea MS, dominată de un management politizat excesiv haotic și deprofesionalizat de la macro nivelul național central până la mezzonivelul regional/local, este practic lipsită de o coordonare corespunzătoare; strategia teritorială dublă pe linie de sănătate publică, județeană și regională trebuia de mult să fie clarificată.

INSP, nominalizat drept punct focal național pentru prevenirea și controlul cancerului, a furnizat de ani de zile dovezi de lipsă de capacitate profesională specifică, expertizăși în viziunea de ansamblu necesară, suficient de clare pentru orice specialist, confirmate de dinamica indicatorilor epidemiologici specifici menționați mai sus.

Compartimentul “ de specialitate“ al INSP, în ultimii 15 ani de când a preluat sarcina de coordonator național în prevenirea și controlul cancerului (extinsă acum pentru toate bolile netransmisibile), nu a dezvoltat, în ciuda resurselor foarte importante alocate mai bine de 10 ani, capacitatea și expertiza necesară (multiple resurse de la buget, Fonduri Europene, Fonduri Norvegiene, Programul cu Banca Mondială au fost și sunt în continuare direcționate discreționar și utilizateparțial sau de loc, irosind orice șansă de consolida un controlul global al bolii).

Probleme în document

Față de Documentul PNCC de pe site-ul MS, semnat de Comisia de Oncologie, dorim să precizăm următoarele:

În prima parte, sunt prezentate o serie de evaluări ale membrilor Comisiei a resurselor existente globale de control al cancerului ( este de remarcat că sunt ignorate total fără a fi actualizate evaluările complexe solicitate de MS prezente în Raportul Misiunii ImPACT pentru România, finanțată în acest scop de Agenția Internațională pentru Energie Atomică de la Viena, elaborat de experți marcanți din țară și din străinătate în toate domeniile de control al cancerului, precum și Documentul de PNCC elaborat în anul 2016 în urma unui Ordin MS, ambele mult mai complete decât cel actual la care facem referință; întreaga evaluare din document nu respectă integral criteriile Coleman et all. din punctul de vedere al măsurilor/resurselor de evaluat în vederea analizelor/evaluărilor unui PNCC)

–        La Capitolul Registre Cancer, Comisia omite chiar și menționarea Registrelor Regionale teritoriale Nord Vest și Vest, operative din anii 70 până în prezent –registre membre ale IARC în prezent ale ENCR (Rețelei Europene de Registre Cancer) – este prevăzută o măsură în schimb onouă achiziție de soft pentru un ipotetic Registru Național de Cancer din Fonduri Europene, deși soft-ul în limba română și conectarea la rețeaua europeană sunt disponibile gratuit și a mai fost finanțat anterior un proiect PHARE în acest scop fiind posibilă o dublă finanțare  ( este de precizat că în Comisie nu există experți în Registru cancer ) – au trecut zeci de ani de când nu s-a făcut nici un progres notabil în declararea și înregistrarea îmbolnăvirilor de cancer la nivel național

–        La Capitolul prevenire primară, în lipsa unui expert de sănătate publică/epidemiologie, Comisia menționează unele măsuri legislative, doar parțial eficiente în condițiile în care instrumente de control precum prevederile Codului European Contra Cancerului ( ECAC ) aflat la a 5-a revizie, elaborat colectivele de experții europeni selectați de OMS/IARC, nu sunt nici măcar menționat și nu sunt integrate în Plan. Lipsesc evaluările complete ale tuturor factorilor de risc consacrați și, foarte important, lipsesc total evaluări ale acoperirilor/ performanțelor  la zi ale populației la risc în campaniile de vaccinare, împreună cu gradul de diseminare și conștientizare a recomandărilor pentru populație și pentru decidenții sanitari

Testările, oprite nejustificat

–        La Capitolul prevenire secundară, unde am intrat în al 2-lea an de când testările gratuite în cadrul programelor pilot regionale organizate cu suport populațional conforme recomandărilor și Ghidurilor Europene, ajunse la finele anului 2023 la zeci de mii de teste cu mii de vieți salvate anual  au fost oprite nejustificat în favoarea testărilor oportuniste în cadrul Contractului CAS, Comisia omite a declara clar acest lucru și nu cuprinde evaluări ale rezultatelor ( procente reale credibile de acoperire cu teste ale populației la risc) în programelor pilot regionale de screening care sunt publicate în Rapoartele IARC de Implementare a programelor de screening în statele membre de mai bine de 10 ani;sunt prezentate doar rezultate parțiale naționale convenabile/notabile după prima rundă a programului național de screening al cancerului de col uterin și nu se menționează/recunoaște eșecul replicării regionale/naționale ale Pilotului Regional Nord-Vest și problemele grave de sustenabilitate a programelor regionale de screening cu întreruperea de testărilor din programele de screening organizat  și compromiterea unor programe de cercetare asociate datorate unor decizii discutabile la nivel central

–        La capitolul diagnostic pozitiv și stadial sunt numărate doar aparate de diagnostic și se recunosc probleme de asigurare de calitate, se omiteînsă lipsa programelor pilot de cercetare/ evaluare  a accesului populației ( procente de acoperire/tip de investigații ) și a timpilor de întârziere a serviciilor de diagnostic gratuite controlate calitativ – indicatori Coleman-EUROCHIP de evaluare

Vicii majore la tratament

–        La capitolul Tratament se recunosc vicii majore precum lipsa frecventă în multe centre a Comisiilor multidisciplinare de diagnostic și indicație terapeutic, risc major de malpraxis și de compromitere a prognosticului pacienților – nimic despre rata de integrare a tratamentelor în protocoale…; tratamentul oncologic medical este văzut doar prin prisma numărului de specialiști și a accesului la moleculele noi – nimic despre control de calitate, studii de eficiență/rezultat deși  orbim despre este domeniul cu cheltuieli maxime, cu conflictele maxime de interese pe un fond legislativ labil al lobby-ul producătorilor de medicamente; tratamentul chirurgical- UN SINGUR ALINIAT, în condițiile în care nici în ziua de azi chirurgia oncologică nu este precis definită ca subspecialitate și nu are un program de formare și un conținut clar ( societățile profesionale sunt nereprezentative, vectori de fals cult de personalitate și de conflicte de interese, catedrele au activități de bază prea puțin oncologice ); radioterapia evaluată cu o  acoperire încă sub media Europeană, dezvoltată prin împrumuturi importante de la Banca Mondială completate cu investițiile din sectorul privat; psihoterapia și paliația sunt încă la începuturi, cu mari probleme de acoperire post-spitaliare pentru pacienții oncologici aflați în urmărire/tratament la domiciliu ; ca și în cazul diagnosticului, accesul populației și timpii de întârziere extrem de prelungiți ridică probleme foarte serioase pentru bolnavi și familiile lor.

Planul trebuie completat

Pe când partea de evaluări din Documentul PNCC MS 2023 trebuie completată și reactualizată urgent pe modelul Misiunii IAEA ImPACT România, partea  privind măsurile propuse din planul propriu-zis poate constitui cel mult un template pe care mai este foarte mult de lucrat, luând în considerare rapoartele etapei de reevaluare. Ambele sunt acțiuni obligatorii egal de importante și urgente care trebuie finanțate, organizate și date pe mâinile unor grupuri de experți consacrați  din toate domeniile implicate. Sunt implicați în afara profesioniștilor din sănătate și actori foarte importanți ai societății civile, asociații de pacienți , de suport social, experți în comunicare, mass media, etc.

PNCC trebuie văzut ca unul din cele mai complexe programe de sănătate publică cu putință. El trebuie construit după resurse existente de asigurare și control de calitate, condus de o personalitate identificată prin viziunea, capacitatea și expertiza care să îi permită coordonarea unor grupuri de lucru multidisciplinare. Trebuie să identifice nu numai surse de finanțare distinctă pentru management, dar și infrastructuri de networking instituțional, clustere de furnizori de servicii medicale și asociate, etc.

Comunicarea și colaborarea internă și externă sunt indispensabile proceselor de asigurare și control de calitate ( QA/QC).

Orice întârzieri în obținerea unui control corect și complet planificat al canceruluiîn România menține situația inacceptabilă în care ne aflăm prin apariția în continuare de decese evitabile datorată lipsei organizării, implementării și monitorizării  unor măsuri adecvate și eficiente de către decidenții responsabili.

Cine este dr. Florian Nicula

Dr. Florian Alexandru Nicula este medic primar chirurg, supra specializare Chirurgie și Ginecologie Oncologică, doctor în Științe Medicale, Cercetător Principal Gr.1, președinte fondator Societatea Română de Chirurgie și Ginecologie Oncologică, fondator supra specialitățile și Catedra de Chirurgie și Ginecologie Oncologică IOCN/UMF, expert OMS/IARC Prevenire și Control Cancer, membru Consiliul Științific ECAC Codul Europei Contra Cancerului – Revizia 5 2025-2026.