DNSC: Atenție la e-mailurile false, atacatorii cibernetici folosesc numele Poliției Române pentru a înșela utilizatorii

Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC) trage un semnal de alarmă miercuri cu privire la o nouă campanie de fraude online în care atacatorii se folosesc de identitatea vizuală a unor instituții oficiale, precum Interpol, Europol, Poliția Română sau ANAF, pentru a câștiga încrederea potențialelor victime.

„Poliția Română nu blochează dispozitive și nu solicită plata amenzilor online prin formulare care cer date de card”, transmit polițiștii, conform MediaFax.

Cum funcționează înșelătoria

Conform DNSC, schema începe cu trimiterea unui e-mail alarmant, care pretinde că provine de la o autoritate. Mesajul susține că destinatarul este acuzat de infracțiuni grave precum pornografie juvenilă, pedofilie, exhibiționism sau cyberpornografie.

Atacatorii invocă o urgență falsă, cerând un răspuns în 48 de ore, ceea ce declanșează panică și afectează capacitatea victimei de a analiza lucid situația. Scopul final este de a determina utilizatorul să trimită date personale, detalii financiare sau informații compromițătoare, printr-un simplu răspuns la e-mailul fals.

Cum recunoști un mesaj fals

DNSC subliniază că aceste e-mailuri nu provin niciodată din surse oficiale. Adresele de expediere sunt adesea false sau mascate prin alias-uri, pentru a părea legitime.

Semnele unui e-mail fals includ adresă de expeditor neobișnuită sau scrisă greșit, ton alarmant, cu amenințări și termene-limită scurte, link-uri sau atașamente suspecte și cereri de date personale sau financiare.

Ce trebuie să faci dacă primești un astfel de mesaj

DNSC recomandă vigilență sporită și verificarea atentă a sursei înainte de a reacționa. Nu accesa link-urile și nu deschide atașamentele din mesajele suspecte. Nu răspunde expeditorului și marchează mesajul drept SPAM. Dacă ai oferit deja date personale sau bancare, contactează imediat banca pentru blocarea cardului și a eventualelor tranzacții neautorizate. Anunță Poliția Română și DNSC, pentru ca instituțiile să poată documenta și semnala public tipul de atac.

Scopul atacurilor: manipularea emoțiilor

Specialiștii atrag atenția că aceste tentative de fraudă se bazează pe exploatarea emoțiilor, frica, rușinea și sentimentul de vină, pentru a obține rapid reacția victimei. Din acest motiv, analiza rațională este adesea blocată, iar utilizatorii tind să ofere informații sensibile fără să verifice autenticitatea mesajului.

„Recomandăm utilizatorilor să analizeze în context mesajele primite și să verifice adresa reală a expeditorului. În niciun caz, autoritățile nu comunică acuzații penale prin e-mail”, transmite DNSC.