Discursul lui Nicușor Dan de la întâlnirea cu diplomații. De la ”discurs steril” la ”omul nu este capabil de comunicare verbală”

Președintele Nicușor Dan a fost prezent, marți, la întâlnirea anuală a corpului diplomatic românesc la care a ținut un discurs. Discursul a fost criticat de expertul în securitate națională Hari Bucur Marcu și de fostul director interimar al SIE, Silviu Predoiu, primul spunând despre șeful statului că ”nu este capabil de comunicare verbală”. În opinia lui Predoiu, discursul lui Nicușor Dan a fost ”steril”. 

”Astăzi am asistat la un discurs… greu. Greu de urmărit, greu de înțeles ca intenție și, aparent, greu de rostit chiar și pentru autorul lui. Noroc că a fost scurt. Președintele a dat impresia că citește pentru prima dată textul, descoperind odată cu diplomații români ce conține documentul.
“Reforma” a fost cuvântul-vedetă al zilei. Din păcate, un cuvânt repetat fără a fi însoțit de un sens nou sau de o strategie reală. Întregul speech a fost o reluare, fără nicio notă de originalitate, a temelor pe care le auzim de ani de zile: război hibrid, multiple crize, rolul tehnologiei. Termeni cunoscuți deja și de un elev de școală primară”, a spus Predoiu.

Acesta a arătat că invocarea parteneriatului strategic cu SUA și apartenența la UE a fost făcută mecanic, ignorând ceea ce cu greu se poate ignora, și anume că între aceste două repere asumate ale politicii noastre externe există divergențe majore de viziune asupra unor probleme fundamentale ale vieții internaționale.

Strategie de apărare

”S-a vorbit, ca întotdeauna în asemenea ocazii, despre predictibilitate și continuitate, într-o încercare penibilă de a ascunde în spatele acestor termeni lipsa de viziune și comoditatea responsabililor politicii noastre externe.

Da, avem nevoie de predictibilitate și continuitate, dar nu în obediență necondiționată față de puternicii zilei și în inacțiune ci în promovarea intereselor naționale, în creativitatea, perseverența și abilitatea cu care se impune să acționăm.
Diplomații au fost chemați să se implice activ în elaborarea noii strategii naționale de apărare, amintindu-li-se, într-o notă critică, faptul că efortul intens nu a fost punctul forte al diplomației române. Un accent care putea lipsi din discursul unui președinte care și-a început mandatul cu vacanțe în Moldova, pelerinaje la mânăstiri și vizite de stat, oficiale, cu copiii în brațe.

Cel puțin în fața acestei audiențe. A mai tot spus președintele Dan că imediat după reformă vom începe relansarea, de parcă reforma ar fi ceva clar, definitivat, bine argumentat, un proces derulat cu sprijin larg și aflat pe ultima sută de metri.

Așa se vede, probabil, de la Cotroceni. Dar de unde privim noi, subiecții reformei, lucrurile nu par deloc să meargă spre bine. Iar diplomații, chiar dacă lucrează în străinătate, înțeleg foarte bine ce se întâmplă acasă”, a mai spus Silviu Predoiu.

Despre diaspora

Potrivit acestuia, ca de obicei, la coada discursului președintelui Dan au fost lăsați „românii din afară”.

”În campanie, apelurile către ei erau în deschiderea oricărei cuvântări. Atunci le știa pe de rost nevoile, ba chiar avea și soluții. Acum trebuie mai întâi „să aflăm” care sunt acele nevoi. Dar între timp voturile lor au fost deja colectate, așa că să se ocupe alții…
În concluzie, un discurs corect politic dar steril, exact ca autorul său, oricine ar fi acesta. Un discurs ce a mizat pe siguranța unor formule deja uzate și pe evitarea oricărei poziționări potențial riscante. Un discurs ce a vrut să transmită predictibilitate dar a reușit doar să expună platitudini. Un discurs ce a semănat mai degrabă cu un punctaj neinspirat decât cu un mesaj prezidențial. În loc de viziune și curaj, am fost martorii unui exercițiu de lectură la prima vedere, fără o legătură reală cu timpurile pe care le trăim.
P.S. Țin minte apelul din aprilie a.c., semnat de peste 70 de scriitori, profesori, istorici, unii dintre ei și foști înalți demnitari, care ne spuneau că „opțiunea Nicușor Dan înseamnă o șansă dată României oneste (…) în jurul unui program cu adevărat angajat pe linia schimbărilor necesare”. Autorii scrisorii deschise, evident că după o serioasă documentare și evaluare, cereau public „un vot responsabil acordat viitorului european al României”, unul care nu putea fi decât pentru candidatul Nicușor Dan.
Aș vrea să văd acum o nouă scrisoare deschisă a acelorași intelectuali, eventual o analiză a drumului parcurs de România președintelui Dan în primele 100 de zile de mandat. Discursul de astăzi cred că le-ar fi de mare ajutor”, a conchis Silviu Predoiu.

Hari Bucur Marcu: Mi-a depășit în jos cele mai pesimiste așteptări

”Cu toată bunăvoința și cu imensă amabilitate intimă, am încercat să urmăresc înregistrarea discursului de 12 minute, ținut de președintele României, domnul Nicușor Dan, cu prilejul primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor Institutelor culturale românești, aflați la Reuniunea anuală a diplomației române.
Am eșuat în încercarea mea, deși mă pregătisem de un discurs ținut de pe pagini în PowerPoint, adică pe puncte, fără nicio retorică sau vreo preocupare de a capta atenția auditoriului, ori de a conferi credibilitate textului (în sensul că ar fi fost un text pregătit minuțios și gândit pe toate detaliile, până la virgulă).
Discursul a fost într-adevăr așa cum anticipasem, dar domnul președinte Dan mi-a depășit în jos cele mai pesimiste așteptări. Omul nu este capabil de comunicare verbală, de pe pagini scrise și basta.

Așa că, după primele 4 minute, am trecut la lectura textului publicat pe site-ul prezidențial, pe care am făcut-o, cu glas tare, în doar 6 minute, de la cap la coadă, fiind vorba de vreo 800 de cuvinte, doar”, a spus Bucur Marcu.

Acesta susține că din acea lectură a reținut că, la întrebarea “unde suntem astăzi“, ca națiune, președintele răspunde: “În plan intern, după cum știți, statul român necesită o reformă și, imediat după reformă, trebuie să relansăm economia“. Iar “În plan extern, trăim de câțiva ani crize multiple pe care le cunoaștem – războiul din Ucraina, o competiție globală care s-a schimbat, a devenit mai acerbă, concentrată pe economie, pe resurse. Tehnologia devine tot mai importantă. Război hibrid, inclusiv în zona noastră de Europă“.

Nimic nou

”Atât și nimic mai mult, la capitolul din discurs despre situația actuală, internă și internațională, în care se află națiunea română, reprezentată de cei din sală pe unde au ei misiunea să o facă, prin Lume.
La întrebarea care este politica externă a României, domnul președinte răspunde că “Politica noastră externă trebuie să rămână predictibilă și coerentă. Și aici, apartenența la Uniunea Europeană, apartenența la NATO, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, respectul pentru dreptul internațional, ordinea mondială bazată pe reguli și dialogul și cooperarea cu partenerii noștri internaționali, acestea sunt lucruri pe care nu le vom schimba“
Dar apare oare ceva nou, în politica externă a României prezidențiate de domnul Nicușor Dan? Nu, nu apare.

Președintele doar indică “trei direcții pe care activitatea noastră trebuie să se împartă, sau pe care să le accentuăm – securitate, dimensiune economică și românii din afara granițelor“.

La grămadă despre NATO, Marea Neagră și Republica Moldova

După care dedică câteva cuvinte unor probleme punctuale, cum sunt Alianța Nord-Atlantică (“evident că România va continua să fie un aliat“ și atât), Marea Neagră (la anul vom găzdui formatul București 9 și atât), investițiile în apărare (am trimis deja propunerile pentru instrumentul SAFE al Comisiei Europene și atât), Ucraina (“continuarea sprijinului pentru Ucraina“ și atât), Republica Moldova (“Vom continua să susținem atât eforturile de integrare în Uniune, cât și toate chestiunile concrete de care Republica Moldova are nevoie“ și atât), parteneriatul strategic cu Statele Unite (care “trebuie consolidat, în special pe zona de securitate și pe zona economică“ și atât).
Și cam asta a fost capitolul de politică externă”, a menționat expertul.

Două bâlbe

Hari Bucur Marcu a sesizat în discursul prezidențial și două bâlbe, ca să nu le zică gafe, diplomatice.

”(1) Apropo de Ucraina, zice domnul președinte “și colaborarea cu partenerii noștri pentru asta, pentru că e vorba de securitatea noastră însăși“, ca și când, dacă nu ar fi vorba despre securitatea noastră, nu am colabora cu partenerii noștri pentru susținerea Ucrainei.
(2) Și mai zice domnul Dan: “sunt optimist că cetățenii Republicii Moldova vor continua – în alegerile care vor fi la sfârșitul lunii viitoare – vor continua direcția europeană“, ca și când ar fi condiționat sprijinul acordat Moldovei (“transport, energie, cooperare economică“) de rezultatul acelor alegeri. Adică, ca și când ar fi intervenit în acele alegeri, nu-i așa?
Apoi, domnul președinte îi invită pe cei prezenți în sală să contribuie “la noua strategie națională de apărare, pe care o vom finaliza în această toamnă“.

Strategia pentru Marea Neagră

În ce să constea acea contribuție (în condițiile în care emiterea strategiei este responsabilitatea președintelui și nu a corpului diplomatic aborigen)? Tot domnul Dan ne explică: “Așa cum am spus mai devreme, o componente importantă, cea de război hibrid, pentru care, în opinia mea, la fel ca toți partenerii noștri, continuăm să învățăm“. E pentru prima oară când aflu că cineva ar crede că redactarea unei strategii ar fi similară cu învățatul unei noțiuni cu care operează acea strategie! Dar, să mergem mai departe.
A mai punctat domnul președinte o generalitate despre “dimensiunea economică“, o reflexie despre aderarea la OECD și o alta despre “importanța geografică a României“, ca oportunitate (“România trebuie și poate să devină un hub de conectivitate între Europa și Asia, și Africa. Trebuie să lucrăm la asta.“)
Mai spune domnul președinte o chestie pe care doar domnia sa o fi înțeles-o: “Strategia pentru Marea Neagră trebuie să fie parte din această strategie“, când s-a referit la oportunitatea dată României de poziția sa geografică”, mai spune expertul în securitate națională.

Ultimul lucru, românii din Diaspora

În ceea ce privețte “ultimul lucru – românii din Diaspora“, Bucur Marcu a preci că președintele Dan  vorbește despre o strategie inexistentă, în momentul de față.

”Așa că apelează la corpul diplomatic, pentru ca “Ministerul de Externe, Președinția, cu input de la dumneavoastră, trebuie să facem, astfel încât să avem o strategie cu obiective, cu bugete, cu termene de realizare, și, mai departe, va fi sarcina dumneavoastră ca colaborarea, parteneriatul cu românii care au ales temporar sau definitiv să locuiască în străinătate să fie mai eficient decât este azi“.
“Acestea fiind spuse, sunt convins că vom reuși împreună pe toate chestiunile pe care le-am enunțat să avem o abordare concretă, pragmatică“, a concluzionat, în încheire, domnul președinte al României, Nicușor Dan.
De unde și disperarea mea că noi, ca națiune română, bine nu o să ne mai facem vreodată”, consideră Hari Bucur Marcu.