Connect with us

EVENIMENT

De ți-ar spune poarta ta… O nouă romanță în Gruia: CFR Cluj îl aduce pe portarul Figueiredo din vară

Publicat


Se pare că CFR Cluj ar fi ajuns la un acord cu Cristiano Figueiredo (30 de ani), portarul celor de la FC Hermannstadt, pe care dorește să-l aducă din vară, având în vedere că lui Sandomierszki îi expiră contractul și sunt șanse mici să și-l prelungească.

Potrivit Fanatik, Cristiano Figueiredo s-a înțeles cu CFR Cluj în urmă cu o lună, cele două părți semnând un contract valabil pe o perioadă de trei ani. Conform sursei citate, salariul portarului portughez în Gruia va fi de 8.000 de euro lunar.

Cristiano Figueiredo este cotat la 500.000 euro de Transfermarkt. El a ajuns la Hermannstadt în vara lui 2019, în acest sezon jucând în 35 de meciuri, în care a încasat 44 de goluri și a păstrat poarta intactă în 6 rânduri.

Înainte de ajunge în România, Figueiredo a jucat în Portugalia pentru Braga, Vizela, Coimbra, Belenenses și Vitoria Setubal, în Spania la Valencia și în Grecia la Panetolikos.

Clujenii au trei portari în acest moment, pe Giedrius Arlauskis, Cristian Bălgrădean și Grzegorz Sandomierski. Așa cum spuneam, lui Sandomierszki îi expiră contractul, „Pufi” este omul CFR-ului cel puțin până în 2022, iar Arla a semnat de curând prelungirea contractului.

Sursa: GSP

Foto: Fanatik

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ANUNȚURI PUBLICE

Angajare Cluj: Se caută mecanici, tinichigiu și vânzători la BRIARIS, dealer IVECO

Publicat

Societatea BRIARIS, dealer IVECO, recrutează personal pentru sediile din Cluj și Alba, având nevoie de angajați atât în service, cât și în departamentul Vânzări.

Astfel, pentru BRIARIS Cluj se caută 2 mecanici, 1 tinichigiu și 2 vânzători iar pentru BRIARIS Alba 3 mecanici, 1 tinichigiu și 2 vânzători.

”Dacă ești în căutarea unui loc de muncă ca și #mecanic, #tinichigiu sau #vânzător de #autovehicule comerciale #autoutilitare și/sau #camioane sau #autobuze, vino la #BRIARIS #ALBA sau #CLUJ și alătură-te colegilor noștri.

Trimite CV-ul tău la office@briaris.ro sau trimite un mesaj si te vom contacta noi.

Noi îți punem la dispoziție, pe lângă un pachet salarial atractiv, și posibilitatea de a te perfecționa în domeniul reparațiilor de autoutilitare, camioane sau autobuze.

Chiar dacă ești la început de drum și nu ai prea multă experiență în domeniu, noi te vom ajuta să înveți: este suficient să fii dornic să înveți meserie, să fii punctual și să îți respecți colegii și mediul în care îți vei desfășura activitatea”, anunță BRIARIS.

 

 

 

Citește mai departe

EVENIMENT

60.000 doze de vaccin de la compania farmaceutică Johnson&Johnson sosesc în țară

Publicat

60.000 doze de vaccin Janssen vor ajunge mâine, 24 iunie a.c., la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”. Transportul este asigurat de firma producătoare, iar dozele de vaccin vor fi aduse în București pe cale terestră.

Dozele vor fi depozitate la Centrul Național de Stocare, iar în perioada următoare vor fi distribuite în centrele regionale existente la nivel național. Centrul Național de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului „Cantacuzino” este complet autorizat și avizat de către Autoritatea Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), autoritatea națională care are competență în domeniul medicamentului de uz uman.

Până la acest moment, țara noastră a recepționat 625.300 doze de vaccin produse de compania Johnson&Johnson, iar 259.466 au fost deja utilizate pentru imunizarea populației.

Citește mai departe

EDUCATIE

Conferința Consiliului Național al Rectorilor, la UBB Cluj-Napoca

Publicat

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) va găzdui, în perioada 25 – 27 iunie 2021, conferința Consiliului Național al Rectorilor (CNR).

„Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, 25 iunie 2021, de la ora 18.00, în Aula Magna a UBB, ceremonia de deschidere și mesajele Administrației Prezidențiale, ministrului Educației și ministrului Cercetării, Inovării și Digitalizării, urmând să fie transmise public pe conturile de Facebook și Youtube ale UBB. Ceremonia de deschidere va fi urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri asociate mesajelor transmise.

Lucrările vor continua sâmbătă, 26 iunie 2021, în Aula Magna a UBB, cu sesiuni de lucru pe teme specifice și relații instituționale.

În ceea ce privește teme specifice, acestea vor fi:

(1) Începerea anului universitar 2021-2022;

(2) Bunele practici privind admiterea și susținerea lucrărilor de licență/master/doctorat în anul universitar 2020-2021, cu implicații pentru anul universitar 2021-2022;

(3) Misiunile universității/rankinguri academice/sisteme de evaluare-acreditare academică;

(4) Diverse.

În ceea ce privește relațiile instituționale, vor fi organizate următoarele sesiuni de discuții/analiză:

(1) CNR-Ministerul Educației (și consiliile asociate: CEMU/CNATDCU/CNFIS/CNSPIS etc.) – Adaptarea legislației/PNRR/Analiza criteriilor CNATDCU/Finanțare/Masteratul didactic/Diverse;

(2) CNR-Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (și consiliile asociate) – Universitățile în sistemul național de CDI/PNRR/Programele și strategia națională de CDI/Open science/Diverse;

(3) CNR-ARACIS-ANC – Evaluare/Acreditare/Diverse;

(4) CNR-Curtea de Conturi a României – Analiza misiunii universității moderne/Diverse;

(5) Diverse.

Ultima zi a conferinței Consiliului Național al Rectorilor va fi dedicată întâlnirilor consorțiilor universitare și vizitării unor unități academice ale UBB.

„Eu văd această conferință CNR sub tema „Mediul academic după pandemie – Rolul autonomiei universitare/libertării academice în noua etapă!”. Este un eveniment important în care rectorii universităților din țară și reprezentanții organizațiilor studențești se întâlnesc cu autoritățile ministeriale și cu instituții importante pentru mediul academic pentru a analiza și stabili modul în care va începe și se va derula anul universitar 2021-2022, cum am trecut și ce am învățat din pandemie și cum putem stimula și proteja mediul academic din România pentru a fi performant, asigurând astfel competitivitate țării și bunăstare oamenilor.

Nu în ultimul rând, în consonanță cu alte acțiuni europene și internaționale – Magna Carta Universitatum (http://www.magna-charta.org/magna-charta-universitatum) și Declarația GUILD asupra libertării academice (https://www.the-guild.eu/news/2021/the-guild-calls-for-strengthening-academic-freedom) -, voi propune colegilor o discuție (pe liniile textului de mai jos) pentru reafirmarea publică a nevoii de a proteja autonomia universitară/libertatea academică, acum când unii nu o înțeleg adecvat, iar în multe societății mai puțin democratice mulți îi forțează limitele”, afirmă rectorul UBB și președintele CNR, prof. univ. dr. Daniel David.

Daniel David – Despre autonomia universitară/libertatea academică:

„Într-o definiție de lucru, autonomia universitară se referă la libertatea instituțională a universităților de a propune și implementa viziuni, strategii și tactici (politici/regulamente/metodologii/proceduri/decizii/conținuturi etc.) proprii în componentele academice și administrative. Evident, această libertate instituțională este constrânsă de legile existente și trebuie dublată de responsabilitate socială. Dar legile existente trebuie să fie suficient de generale pentru a lăsa libertate universităților să se diferențieze competitiv prin alegerile făcute; altfel, toate devin campusuri ale autorității centrale (ministerului)!

Responsabilitatea socială trebuie înțeleasă adecvat, pe intervale diferite de timp (termen scurt-mediu-lung) și pe componente diferite (ex. socio-economice vs. culturale); altfel, dacă aceasta se reduce la eficiență economică imediată, atunci rolul universităților de stimulator al dezvoltării civilizației umane se reduce drastic, în condițiile în care unele contribuții universitare nu au imediat sau nu au deloc consecințe economice, dar pot avea astfel de consecințe pe termen lung sau se pot exprima doar în schimbarea unor paradigme culturale (ex. dezvoltare durabilă/economie circulară etc.).

În plus, a condiționa activitățile universității doar de nevoile existente în prezent este o „crimă intelectuală”, universitățile având rolul nu doar de a satisface nevoile existente, dar și de a crea nevoi și interese noi, la care societatea nici nu se gândește acum.

Reformulând o butadă a unui premiant Nobel, fără educație și cercetare de tip „discovery” (făcute pur și simplu din curiozitate) și cu focalizare doar pe educație și cercetare de tip „applied” (făcute din nevoi), încă perfecționam deplasarea cu calul și aruncatul suliței și aveam o durată medie de viață de aproximativ 35 de ani, nu aveam tehnologia actuală și speranța de viață de aproximativ 70 de ani.

Autonomia universitară este condiția obligatorie prin care se poate obține acest echilibru necesar. În acest context, prin analogie cu autonomia universitară, trebuie spus și că libertatea academică se referă la acțiuni similare la nivel individual în cadrul unor instituții academice. De obicei, autonomia universitară și libertatea academică sunt simultane în societățile democratice, dar acestea pot fi și divergente (spre exemplu, unele universități se pot bucura instituțional de autonomie, dar nu acordă o mare libertate academică în interior).

Numai prin aceste mecanisme – autonomia universitară/libertatea academică – universitățile pot rămâne instituții care se ocupă obiectiv, creativ și competitiv de cunoaștere, fără alte intruziuni. În acest fel societatea se protejează pe ea însăși pentru a nu aluneca în obscurantism sau în cunoașterea „adevărului” prin vocea celui care strigă sau care este cel mai tare!

Cum ar fi ca din 4 în 4 ani, odată cu schimbarea puterii politice, să ne schimbăm prin decizii politice conținuturile/programele academice, cultura organizațională și leadershipul, nu mai vorbesc de numiri politice pe posturi, așa cum se întâmplă în multe instituții publice? Cum ar fi să închidem programele care sunt deficitare economic și/sau nu au consecințe economice directe sau relație imediată cu piața muncii (ex. științe precum fizică, chimie, biologie, studiul limbilor clasice, precum greaca, latina, zona de artă-cultură etc.)?

Cum va arăta în 20 de ani lumea fără acestea? Vom avea iarăși vrăjitori și astrologi de stat la „curtea” puterii? Societățile totalitare și/sau politicienii ignoranți percep autonomia universitară/libertatea academică drept un potențial pericol, deoarece scapă controlului lor, și în consecință încearcă să o atace prin defăimare (ex. vorbind de „feude universitare”), legi inflexibile și detaliate, prin modul de condiționare a resurselor (ex. ce să studiem) și/sau prin denaturări ale mecanismelor (ex. responsabilitatea socială este redusă la eficiență economică).

Evident că sub cupola autonomiei universitare/libertății academice se întâmplă și aici unele abuzuri (mai mari sau mai mici, în funcție de instituție/țară). Dar aici este ca în democrație: este un sistem bun, în care se întâmplă și lucruri rele, iar rolul nostru este să protejăm sistemul (democrația sau autonomia/libertatea academică) reducând posibilitatea lucrurilor rele/apariției derapajelor, nu să renunțăm sau să atacăm democrația sau autonomia/libertatea academică. În final, autonomia/libertatea academică înseamnă propria libertate și bunăstare și competitivitatea țării”, se arată în comunicatul UBB.

Citește mai departe

EVENIMENT

TURISMUL, greu lovit în pandemie, dă semne de REVENIRE. Cei mai mulți turiști care vin la Cluj sunt ROMÂNI

Publicat

De

Peste 21.000 de turiști au vizitat Clujul în luna aprilie a acestui an. Potrivit Direcției Județene de Statistică, numărul acestora a crescut de 34 de ori față de aprilie 2020. Deocamdată, turiștii străini se lasă încă așteptați la Cluj.

În luna aprilie 2021, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 21.600. Comparativ cu luna martie, sosirile au crescut cu 8,4%, iar față de luna aprilie 2020 au crescut de 34 ori, arată Direcția Județeană se Statistică Cluj.

Cei mai mulți turiști, respectiv 95,3% au fost români și doar restul de 4,7% au fost turiști străini.

79.800 de turiști au fost cazați la Cluj de la începutul anului, din care doar peste 3.500 au fost străini

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna aprilie 2021, au însumat 36.410, fiind cu 12,2% mai mari decât înnoptările din luna martie, și de 33,7 ori mai multe decât în luna aprilie 2020.

Durata medie a șederii a fost de 1,7 zile per turist.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare, în luna aprilie 2021 a fost de 14,6% pe total structuri de cazare turistică, în creșterecu 2,1 puncte procentuale față luna martie a acestui an.

În perioada 1 ianuarie – 30 aprilie, la nivelul județului Cluj au fost cazați 79.800 de turiști, din care 3.543 au fost turiști străini, reprezentând 4,4% din total.

În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare podere au detinut-o cei din Europa, respectiv 82,6%.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

    Publicitate
    Publicitate