Cluj 24 împreună cu InfoCluj.eu au lansat emisiunea TV online ”Proprietar în Cluj”, invitatul ediției de joi realizată de Eugen Olariu fiind David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional ”Avram Iancu” Cluj. 

• Suntem la jumătatea anului și țările europene au ridicat restricțiile în ceeace privește pandemia de Covid. Suntem în perioada de concedii. Unde zburăm de la Cluj?

D.C: Avem foarte multe detinații turistice. Unele deja au și început. Multe dintre destinații în țările tradiționale. Avem Egipt, avem Turcia, avem Grecia, avem Spania, avem Italia. Egiptul după cum s-a văzut în ultimii doi ani, fost o surpriză plăcută pentru că și datorită pandemiei au început zborurile din luna martie anul trecut.

Chiar și în criză am avut și 20 de zboruri pe săpătămână. Să știți că înainte de criză nu am avut atâtea zbruri pe luna martie  mai ales spre Egipt. Temperaturi destul de  bune, prețurile foarte bune. Așadar clujenii sunt dornici

• Nu doar clujenii

D.C: Noi deservim întreaga Transilvanie. Aeroportul din CLuj deservește întreaga Transilvanie și într-adevăr au fost mulți pasageri.

• E o diferență între cursele de linie și zborurile charter? Ați pomenit de Egipt și au fost mici incindente în ceea ce privește respectarea orarului de zbor.

D.C: Din păcate au fost și anumite perturbări. De asemenea înregistrăm în aceste zile întârzieri și pe zborurile regulate. Să știți că este un fenomen în Europa datorită creșterii bruște. În perioada pandemiei toate aeroporturile și companiile aeriene au fost nevoite să ia măsuri drastice. Acum traficul a revenit destul de brusc. Este bine puțin că este peste estimări, peste previziuni dar pe de altă parte, în același timp, companiile aeriene și unele aeroporturi se confruntă cu lipsă de personal.

• Aceste întârzieri au apărut în special pe zborurile de Anglia. Pentru că acum 2 săptămâni a fost perioadă de vacanță în UK.

D.C: În Anglia și pe alte aeroporturi din păcate se transmit aceste întârzieri  pe aeroportul Cluj din 4 zboruri zilnic au avut întârzieri de o oră o oră jumătate nu mai mult. Ne pare rău și ne cerem scuze pasagerilor dar se transmit în lanț …

• Este o reacție în lanț. Nu zboară la timp de pe Heathrow sau de pe Luton și atunci automat zborul de retur ar fi cu o întârziere de o oră o oră jumătate.

D.C: Noi, Aeroportul Cluj, stăm bine cu personalul. Ne-am mobilizat. Am reușit să facem față reluării traficului. Este foarte important ca pasagerii să țină legătura cu compania aeriană.

Încă mai sunt țări care mai au restricții așadar să se intereseze înainte. De asemenea, mai ales pentru zborurile charter, să verifice programul dacă nu au apărut modificări. Totuși considerăm că traficul aerian rămâne mai rapid chiar cu aceste mici neplăceri cauzate de întârzieri.

• Până aici la Camera de Comerț ați venit de la aeroport. Cât a durat traficul la ora 18.00?

D.C: Din păcate peste o jumătate de oră. Era blocaj în cartierul Someșeni. Într-adevăr Cluj-București cu avion mare e 40 de minute o oră cu ATR.

• Dacă facem o comparație între Cluj-București cu avionul și aeroportul Cluj-centrul orașului e o diferență de zece minute.

Tarife bune la rezervări din timp

D.C: Lumea se așteaptă de la viață la un anumit standard, Pe bună dreptate să zic apar neplăceri când sunt întârzieri. Din păcate aceasta e situația sperăm ca într-o lună două să se reglementeze situația.

De asemenea este o fluctuație foarte mare de preț. Probabil că prețurile, tarifele o să mai crească, datorită petrolului datorită altor aspecte, datorită războiului. Dacă pasagerii își planifică cu mai mult timp înainte călătoria s-ar pueta să obțină tarife bune.

• Vă referiți la companiile aeriene care sunt afectate de această criză a petrolului ca urmare a conflictului din Ucraina.

D.C: Sunt țări și companii afectate de război. Din fericire România nu este afectată și nici Aeroportul Cluj de războiul dintre Rusia și Ucraina dar  sunt țări afectate. Și pe de altă parte observăm că direct și indirect există efecte. Prețul materialelor, prețul la foarte multe produse.

• De pe Cluj nu erau zboruri înspre Ucraina

D.C: Nu am avut nici înspre Rusia nici înspre Ucraina nu suntem afectați De asemenea și avioanele care survolează oarecum se compensează cu cele care sunt redirecționate deasupra României. Există o turbulență majoră în Europa. În ceea ce privește Ucraina traficul dcivil este zero. Un impact extraordinar din moment ce traficul aerian civil este zero.

• Ucrainienii erau turiști buni pentru litoralul românesc, bulgăresc și Turcia, Grecia.

D.C: Da. Călătoreau destul de mult și …

Incidente cu drone

• Ați pomenit de traficul aerian în plină creștere. Au fost sesizate în ultima vreme incidente cu drone ridicate în apropierea sau pe culoarul de zbor al aeronavelor.

D.C: Este un fenomen. Sunt unii care nu respectă regementările. Unii nu le respectă intenționat unii pentru că nu cunosc aceste reglementări. Am organizat și o conferință de presă și o sesiune de informare cu reprezentanți aui autorităților civile.

O să repetăm această… asociați aaeroporturilor, Aeroportul Cluj împreună cu autoritatea aeronautică suntem un grup de lucru pentru a actualizarea legislației. Este foarte important să se actualizeze legislația. Pot fi foarte periculoase pentru Aeroportul Cluj.

Au fost 2-3 cazuri la Otopeni nu au fost încă la Cluj. Ce putem face dacă apare o dronă neautorizată în perimetru este să închidem traficul 30 -60 de minute. Nu avem altă soluție deocamdată

• Ce ar însemna ca pierdere pentru aeroport pentru compania aeriană și ce sancțiuni riscă la ora actuală persoana care ridică acea dronă?

D.C: Pot fi implicații majore. Siguranța este pe primul loc. Ar fi foarte neplăcut să aibă un incident cu o aeronavă. Vă dați seama dacă absoarbe la un motor la o aeronavă poate fi și o tragedie. Ca să se evite ….cel mai mare risc… noi avem o procedură dacă apare o dronă neautoriată și nu reușim să îndepărtăm drona atunci vom închide 30-60 de minute traficul împreună cu Romatsa.

Bineînțeles că proprietarii dronelor care nu respectă riscă de la sancțiuni contravenționale până la consecințe penale. Din cauza asta dorim, și autoritatea aeronautică are o campanie de  conștientizare, pe deținătorii de drone îi rugăm să se uite pe site-ul Autorității Aeronatutice Civile să știe că este un site foarte bine pus la punct unde pot cere informații, pot să sune la aeroport la autoritate, este mult mai bine să prevină.

• Vom avea Untold-ul. Se știe foarte bine că în perioada festivalului sunt ridicate drone în zonă.

D.C: Anul trecut din câte spuneau specialiștii au fost 6 drone neautorizate deasupra mulțimii. Este interzis. Sunt anumite restricții în ce privește mulțimea.

Sunt restricții de înălțime sunt restricții în funcție de greutate și dimensiunea dronei. Foarte mulți din necunoaștere ridică aceste drone. În următorii zece ani va crește foarte mult  numărul dronelor. 150.000-200.000 de drone. Este foarte important să respecte regulile.

Sunt și alte aspecte bineîțneles. Pe noi ne interesează partea de aviație, de siguranța aviației dar știți că sunt și cauze civile și penale legat de viața privată.

• Mai aveți probleme cu stolurile de păsări din zona aeroportului.

D.C: Da este greu de luptat cu păsările. Din păcate periodic mai apar incidente. Luăm măsuri, colaborăm foarte mult cu companiile aeriene. Sperăm să îmbunătățim.O să extindem și o să cerem sprijinul comunității pentru că sunt foarte importante și culturile din jurul aeroportului.

Avem și Someșul. Sunt cazuri mai dramatice la anumite aeroporturi și aș dori să dau exemplu aeroportul din Tel Aviv unde am fost într-un schimb de experiență. Ei au un compartiment specializat de păsări. Acolo sunt și pe o traiectorie a păsărilor migratoare. Au probleme și mai mari. Și noi avem luptăm cu greu dar luăm toate măsurile.

Ceață peste aeroport

• Spuneați de Someș. Știm foarte bine că primăvara și toamna se crează acel val de ceață și există acele întârzieri ale curelor. În ce măsură afectează incendiile de la Pata Rât?

D.C: Mai rar, înainte datorită incendiilor care multe erau intenționat, să știți că scădea vizibilitatea și impreună cu ceața afectau. Au fost întârzieri ale aeronavelor. Ne pare rău pentru neplăcerile create în sezonul de iarnă datorită ceții dar sperăm să ajungem la categoria a 3-a.

Aici este foarte important regimul de obstacolare. În luna iulie vom organiza o întâlnire cu toate primăriile care sunt afectate de regimul de obstacolare. Bineînțeles cele mai afectate sunt municipiul Cluj-Napoca și Apahida dar în total să știți că sunt afectate 18 comune pe lângă municipiul Cluj-Napoca, sunt afectate 18 comune de anumite restricții și vom organiza o întâlnire de conștientizare astfel încât să nu ajungem la situații limită.

La aeroportul Iași datorită unor construcții care afectează echipamentele de radio-navigație au trebuit să declasifice aeroportul de la categoria a 2-a la categoria întâi.

• Vă referiți la construcțiile care se apropie la zona de protecție

D.C: La construcții care pot afecta echipamentele de radio-navigație ale Romatsa. Case sau blocuri depinde de amplasament. Cei interesați pot să consulte pe site-ul aeroportului. Avem un plan de obstacolare care este actualizat, pus pe site-ul aeroportului, ne consultăm cu autoritățile.

Cel mai grav este în conul de aterizare, în lateral este mai puțin periculos, tocmai din acest motiv vom face o întâlnire cu comunitățile  să poată actualiza planurile lor  și toți locuitorii să poată fi informați, să știe ce pot construi.

• Ce se mai aude cu privire la devierea Someșului și implicit la prelungirea pistei pentru a atinge 3400 m?

D.C: Continuăm devierea râului someș. Noi sperăm în câțiva ani să fie gata. Din câte am înțeles problema este de finanțare. Anul trecut să știți că au avansat. Odată cu devierea Someșului noi vom extinde pista la 3400 metri și odată cu extinderea pistei vom avea zbor direct Cluj-New York.

Este fezabil. Noi avem un plan pentru 7 milioane de pasageri. Legat de rularea traficului suntem optimiști anul viitor noi estimăm că vom depăși 3 milioane de pasageri.

• Erați în 2019 la 2,9 milioane.

2,4 milioane de pasageri

D.C: Anul acesta o variantă foarte optimistă vom ajunge la 2,4 milioane, În România ne așteptăm la 70-75% față de traficul din 2019 deși în ultimele luni a fost o revenire puternică.

Mă refer la luna aprilie-mai, aproape 95% față de 2019. Am avut primele 3 luni care au fost destul de slabe. Bineînțeles sunt mult turbulențe după cum ați observat mai sunt anulări de destinații, modificări de frecvențe

• Recent a fost o anulare pe Atena.

D.C: Da, din păcate. Prima dată a încercat compania AnimaWings după Aegean. datorită  gradului scăzut de încărcare așa că au hotărât să încerce anul viitor.

• Nu sunt interesați clujenii de Atena?

D.C: Grecia este foarte bună pentru destinațiile turistice dar punctual Atena nu sunt foarte multe relații de business, conexiuni nu sunt încă formate.

O destinație nouă se formează destul de greu. Conexiuni avem cu Tarom-ul prin București. Avem cu Lufthansa prin zborurile de Munchen și Frankfurt. De asemena cu Turkish pe Istanbul avem zilnic. LOT care a introdus Varșovia zilnic. Pentru a avea conexiuni corespunzătoare este bine să fie zbor zilnic.

• Ați pomenit că nu sunt fonduri pentru devierea Someșului. Credeți că ar fi trebuit introdus acest proiect în PNRR?

D.C: Nu cunosc exact pentru că ține de direcția Apelor Someș Tisa dar este bine că acest proiect continuă. Este foarte important și este important că vom avea o pistă de 3400 m. Capacitatea portantă este cea mai mare din România. Aterizează și foarte multe sau foarte multe avioane militare.

După cum ați văzut în noul context european pune accet pe mobilitatea civil – militară și noi Aeroportul Cluj considerăm că putem face parte din acest proiect european de mobilitate  civil-militară. În ce privește războiul din Rusia și Ucraina a repus în discuție infrastructura critică și după cum se poate vedea infrastructura critică în toate categoriile devine foarte importantă. Mă refer aici la sănătate, alimentație, energie, transport.

Costuri cu energia

• Costurile pe partea de aeroport cu energia cât de mult au crescut?

D.C: Au crescut destul de mult. Să știți că ne afectează… Anul acesta vom avea în plus la aceste costuri, mă refer aici energie, gaz…., tot aproape un milion de euro.

Este un cost semnificativ. Ne pare răi că și angajații sunt afectați și vom avea în vedere o creștere de salarii pentru anul viitor. În măsura în care este posibil să se reia traficul noi vom avea profit în acest an. Ne pare rău că și aeroportul și societățile dar și oamenii în mod particular sunt afectați.

• Aveți în vedere o prelungire a terminalului de plecări?

D.C: Așteptările de care vorbeați e vorba de anulări de zboruri nu datorită capacității dar lucrăm la un studiu de fezabilitate pentru extinderea terminalului. Mă refer la grupare plecări – interne și plecări-  externe. Vom avea în total o suprafață de 8.000 de metri pătrați.

Noi sperăm să o finalizăm până în 31 decembrie 2023. Este pe fonduri europene 50%. Am avut programe de succes în atragerea de fonduri europene mă refer la echipamentele de securitate, 98% mașini de pompieri, cale de rulare, 50% . Pentru programul de 7 milioane de pasageri  pe lângă extinderea pistei la 3400 metri vom începe anul acesta 4 noi locuri de parcare aeronave.

Stăm destul de rău cu locurile de parcare ale aeronavelor, avem destul de puține și un nou terminal de pasageri. Din păcate aeroportul nu se mai poate muta în altă parte

Avioane silențioase

• Au fost discuții pe această temă. Să mutăm aeroportul Cluj la Câmpia Turzii. A fost încă de pe vremea domnului președinte al CJ Cluj, Marius Nicoară, undeva în zona Chinteniului spre Câmpenești.

D.C: Câmpia Turzii este aeroport militar. Alt amplasament în județul Cluj nu există. Va trebui aeroportul împreună cu orașul, împreună cu  comuna Apahida să conviețuiască.

Foarte multe aeroporturi sunt în oraș. Ne pare rău pentru anumite neplăceri create de zgomot dar  am luat măsuri legate de zgomot. Să știți că majoritata aeronavelor decolează-aterizază spre Apahida dar în același timp sunt restricții și în funcție de vânt, de activitatea militară, în funcție de alte avioane și pe de altă parte Apahida este în plină dezvoltare.

Noile tipuri de aeronave vor fi mult mai puțin zgomotoase. La fel cum au ieșit din uz Antonov-urile și RomBac-ul, care erau foarte zgomotoase la fel, în 10-20 de ani vor fi noi generații de aeronave mult mai puțin zgomotoase.

500 de locuri noi de parcare

• Ați pomenit de locurile de parcare pentru aeronave. Știu că aeroportul a pus la dispoziția celor care pleacă pentru o perioadă mai lungă o zonă de parcare auto.

D.C: Parcarea auto.. avem o parcare auto spre oraș, spre est, avem o parcare spre est. Durează puțin până facem procedura de licitație, îmbunătățim, o să le separăm printr-un gard perimetral, o să fie condiții mai bune dar suntem bucuroși că am reușit să asigurăm aproximativ 500 de locuri de parcare în plus.

Aici este bine pentru pasageri și din punct de vedere a capacității și din punct de vedere al tarifului. Încercăm să creștem serviciile pe care le oferim.

• Spuneați de licitație. La ce v-ați referit pentru concesiunea după modelul….?

D.C: În niciun caz pentru concesiune. La amenajare partea deocamdată este pietruită urmează să o asfaltăm. Durează puțin procedurile. Ne-a încurcat puțin și criza în ceea ce privește fondurile dar treptat vom asigura condiții corespunzătoare. Ce este important este că asigurăm aceste capacități de 500 de locuri în plus, este  important, la un preț mai mic

• O discuție lansată de autoritatea publică locală a fost introducerea unei linii de autobuz din aeroport până în centrul orașului. În ce stadiu mai este acest proiect?

D.C: O să îl reluăm. Domnul primar Emil Boc și domnul director Neag sunt foarte deschiși. În această vară suntem convinși că vom reuși ca autobuzul să aibă o stație de parcare în fața terminalului de plecări. Suntem convinși că vom reuși ceea ce va îmbunătăți  puțin conectivitatea. În felul acesta mai puțini pasageri vor veni cu mașina personală.

• Ce se întâmplă cu taximetriștii? Au mai fost sesizări?

D.C: Avem din păcate plângeri. După cum știți, noi aeroportul nu gestionăm parcarea din fața aeroportului. Este gestionată de CJ Cluj printr-o firmă privată. Dar am rugat în mod repetat Poliția Transporturilor să sprijine. Sunt unii taximetriști care vor doar pasageri străini, vor doar curse lungi și refuză curse scurte cu români.

Ne pare rău este o imagine proastă tot asupra aeroportului, este o imagine proastă asupra orașului dar aici am avut sprijin asupra domnului primar Emil Boc și a Poliției Locale care periodic analizează această situație.

Aeroportul Debrețin, concurentul Cluj

• Spuneați în emisiunile anterioare că Aeroportul Cluj este de importanță strategică regională. Cum putem să ne poziționăm, lăsând la o parte faptul că anul trecut ați fost cel mai bun aeroport cu sub 5 milioane de pasageri din Europa. Cum ne poziționăm față de Baia Mare, Brașov, Tg Mureș și Oradea?

D.C: A fost o mare realizare că Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj a fost ales ca cel mai bun aeroport din Europa în categoria sub 5 milioane de pasageri. Toți cei 350 de angajați ai aeroportului au merit deosebit. Pe plan intern suntem al doilea aeroport al României de departe.

Cel mai important aeroport regional. Am reușit să câștigăm competiția în Transilvania, o competiție importantă dar suntem cel mai bun aeroport și ca număr de destinații și ca și conectivitate. Competiția este mare și paradoxal, poate lumea nu ar bănui dar cel mai mare concurent în momentul de față este Aeroportul Debrețin care se adresează la aceeași zonă de acoperire. Mă refer la județele Bihor Maramureș, Satu Mare, care sunt foarte agresivi. Aceasta este și zona noastră.

Ne place competiția dar ne dorim o competiție corectă. Din păcate noi am pierdut 60 de milioane de euro pentru transportul intermodal pentru că nu s-a depus cererea. A fost un proiect foarte bun. Ne-au chemat de la Comisia Europeană să ne dea 60 de milioane de euro și i-am pierdut.

Aeroportul Debrețin a primit 60 de milioane de euro  și s-a legat la gară. A fost un proiect superb prin care era o gară total nouă în Someșeni, o pasarelă de 300 de metri modernă prin care ne legam de gară. Nu s-a depus cererea. Am avut niște plângeri mincinoase din partea unor funcțioanri de la CJ și am pierdut 60 de milioane de euro. Bineînțeles că s-a stabilit că totul este corect, Aeroportul Debrețin a luat 60 de milioane. Deci…. păcat.  Noi am pierdut 60 de milioane de euro.

• În contextul în care se vorbește de acest tren metropolitan nu credeți că ar fi fost o investiție bună pe zona Apahida o gară nouă și aveai legătura până în Jucu Apahida chiar până în Florești Gilău.

D.C: Noi sperăm ca în viitor acest tren metropolitan să aibă o stație și la aeroport. Ca aeroport internațional vom fi obligați să  ne legăm de gara CFR. Dacă ajugem la 7 milioane de pasageri este obligatoriu și să ne legăm de Gara CFR și să avem stație cu trenul metropolitan.