Connect with us

ACTUALITATE

Cum va realiza Primăria Cluj-Napoca 300 de locuințe sociale până în 2024?

Publicat


Odată cu adoptarea Strategiei Integrată de Dezvoltare Urbană – SIDU 2021-2030 de către Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, activiștii de la ”Căți sociale ACUM” au dat startul campaniei din anul 2022 pentru creșterea fondului de locuințe sociale. 

”Legăm cele două momente importante în viața orașului Cluj, pentru că SIDU 2021-2030 integrează în strategia de dezvoltare și capitolul pe locuire. Printre altele, în cadrul campaniei noastre vom monitoriza cum va crea primăria Cluj 300 de locuințe sociale până în 2024, sau 100 de locuințe în anul 2022.

Mesajul nostru către Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca constă pe de o parte dintr-o apreciere, și pe de altă parte din câteva întrebări, unele dintre ele legate și de propuneri. Precum am accentuat în poziția Căși sociale ACUM! cu privire la SIDU 2021-2030, formulată și depusă la primărie în noiembrie 2021 în cadrul dezbaterii/ consultării publice pe această temă, și precum am spus și în ședința de consiliu local de ieri, 18 ianuarie, apreciem că autoritățile au recunoscut responsabilitatea lor politică față de două chestiuni majore analizate în raportul Băncii Mondiale din anul trecut”, au spus aceștia.

Ce cred trei sferturi dintre clujeni

Faptul că 72% dintre clujeni consideră că în orașul lor nu pot găsi o locuință bună la un preț rezonabil. Ceea ce înseamnă și că stocul de locuințe sociale este departe de a fi suficient față de nevoile din Cluj-Napoca.

Faptul că în oraș există cinci zone urbane marginalizate, iar locuirea precară și nesigură din aceste zone necesită intervenții ce integrează măsurile locative cu cele sociale. Legate de ZUMuri, în SIDU 2030 se afirmă acest imperativ: până la 2030 să nu mai existe nicio comunitate marginalizată.

Este important că, măcar acum, printre altele și de pe urma insistențelor activismului nostru pentru dreptate locativă din ultimii 10 ani, se recunoaște că fără a se rezolva criza locuirii din punctul de vedere al locuitorilor cu venituri mici care nu își pot permite costurile mari ale locuirii în oraș, nu se poate vorbi nici de o calitate a vieții ridicată, și nici de competitivitatea dorită a orașului în comparație cu alte localități din România sau alte orașe europene. Reamintim că în perioada 2015-2019, administrația locală nu a realizat nicio locuință socială.

Din documentul SIDU 2030 noi am urmărit analiza făcută despre Locuirea socială în Cluj-Napoca (capitolul 6.10.4.2), precum și despre Comunități marginalizate (capitolul 6.10.2), la ambele capitole regăsind multe din rezultatele studiilor noastre anterioare. Mai departe, am urmărit cum se definește Obiectivul nr. 4 (în capitolul 10), intitulat „Nicio persoană lăsată în urmă”, și în mod particular defalcarea acestui obiectiv pe problemele locuirii.

La ședința de consiliu local din 18.01.2022 am detaliat aspecte observate în Capitolul 11, mai precis la Prioritatea de investiții 4.4.: Implementarea unei politici integrate a locuirii la nivelul municipiului și a zonei metropolitane (SIDU 2030, p. 1144). În tabelul cu măsuri, proiecte și bugete de la acea pagină am observat că s-au făcut două distincții: pe de o parte între locuințele sociale în orașul Cluj și cele din comunele Zonei Metropolitane Cluj; și pe de altă parte între locuințele sociale dedicate reducerii sărăciei/ marginalizării sociale și locuințele sociale în general.

Față de aceste distincții și măsurile de investiții definite, la ședință am formulat următoarele întrebări concrete la care pe loc nu am primit răspunsuri concrete. De aceea le lansăm acum în public, și în zilele ce vin le depunem la primărie, precum și la consilierii locali din toate partidele, așteptarea noastră fiind că decidenții locali vor reacționa cât mai repede posibil la ele.

Întrebări pertinente

(1) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului ca până în 2030 să nu mai existe zone urbane marginalizate (Pata Rât, Traian, Stephenson, Meșterul Manole. Byron), și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?

(2) Cine și când va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului privind creșterea fondului de locuințe sociale pentru locuitorii orașului care sunt eligibili la locuințe sociale conform legii locuinței, și cine (ce structuri instituționale) sunt responsabile de implementarea acestuia?

(3) Este nevoie ca ambele planuri să aibă planuri defalcate pe ani pe perioada 2021-2030, atât în ceea ce privește indicatorii, cât și în ceea ce privește bugetul alocat. Astfel de planuri nu sunt incluse în SIDU 2030. Când se vor elabora ele, lăsând deoparte faptul că deja suntem în 2022? Sau: dacă astfel de planuri deja sunt elaborate, ele trebuie să fie făcute publice cât mai repede, și pentru ca locuitorii orașului să le poată urmări.

(4) Cum se va realiza integrarea planului de măsuri (1) în planul de măsuri (2), respectiv cum și unde se vor construi locuințele sociale și cum se vor repartiza pentru a atinge indicatorii ambelor planuri? Direcția bună ar fi aceea de realizare a unor blocuri de locuințe sociale în diversele cartiere ale orașului, unde să se repartizeze locuințe atât persoanelor marginalizate, cât și persoanelor eligibile din alte categorii sociale, astfel încât anual și pe toată perioada să se realizeze indicatorii propuși în vederea atingerii obiectivului ca până în 2030 zonele urbane marginalizate din oraș să nu mai existe.

(5) De ce nu sunt prevăzute ca resurse financiare ale măsurilor propuse, bugetul de stat și bugetul PNNR pentru creșterea fondului de locuințe sociale în Cluj-Napoca (ele fiind menționate doar în cazul locuințelor sociale ce se planifică a se realiza în comunele ZMC)?

(6) Chiar dacă se va modifica legislația privind zonele metropolitane și, eventual, ZMC va avea atribuții administrative față de întreaga populație cu domiciliul din zonă, trebuie să se clarifice cine va avea acces la locuințele sociale, locuințele ANL și locuințele pentru tinerii specialiști din educație și sănătate care vor fi realizate în municipiul Cluj-Napoca, precum și cele realizate în comunele din ZMC.

(7) Dacă ținta de atins până în 2030 este de 1500 de noi locuințe sociale, iar până 2024 de 300 de noi locuințe sociale, s-ar impune ca în 2022 să se realizeze cel puțin 100 de locuințe sociale în Cluj-Napoca. Se prevăd costurile acestora în bugetul local pe 2022?

Susținem că este nevoie ca locuitorii Clujului, în mod particular cei care au nevoie de locuință socială, respectiv potențialii și actualii solicitanți de locuințe sociale, să fie informați corect despre toate planurile de mai sus. Unii dintre cei din urmă așteaptă să li se repartizeze o locuință socială de 20 de ani. Autoritatea publică locală trebuie să acționeze chiar ACUM din 2022. Criza epidemiologică, criza energiei, criza economică caracterizată prin inflație majoră fac ca inegalitățile de venit, sociale și locative între oameni să continue să crească, împreună cu numărul celor care trăiesc în sărăcie chiar dacă au venituri.

Cei 72% din populația orașului care știu că în Cluj-Napoca nu se poate găsi o locuință bună la un preț rezonabil, au mare dreptate. Locuințele sociale sunt în măsură să soluționeze problemele locative ale celor mulți.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Vreți să cumpărați un vehicul electric la mâna a doua? Atenție la ÎNȘELĂTORII

Publicat

masini electrice

Popularitatea vehiculelor electrice este în continuă creștere la nivel mondial. Având în vedere că tot mai mulți șoferi sunt interesați să achiziționeze un vehicul electric, acest nou segment de cerere se reflectă și în piața mașinilor second hand.

„Potrivit lui Matas Buzelis, expert automobilistic din cadrul companiei de date auto carVertical, vânzătorii necinstiți pot modifica kilometrajul mașinilor electrice pentru a ascunde starea reală a bateriei și pentru a crește valoarea vehiculului. Ce ar trebui să ia în considerare cumpărătorii atunci când cumpără o mașină electrică la mâna a doua?

Modelele Tesla domină piața mașinilor electrice rulate

Vehiculele electrice mai scumpe se depreciază mai repede și prin urmare cumpărătorii aleg adesea să cumpere mașini vechi de câțiva ani care și-au pierdut deja o parte semnificativă din valoare. Acest lucru este relevant în special pentru șoferii care achiziționează un vehicul electric în leasing și care doresc să evite plățile lunare mari.

Vreți să cumpărați un vehicul electric la mâna a doua? Atenție la ÎNȘELĂTORII

Tesla Model 3 este vehiculul electric cel mai frecvent verificat pe platforma carVertical (cu o pondere de 16,1% din toate verificările vehiculelor electrice). Acest model este cunoscut pentru deprecierea redusă și pentru popularitatea ridicată de care se bucură pe piața autoturismelor rulate. Model S (11,84%), Nissan Leaf (11,83%), Audi e-tron (9,8%) și Volkswagen Golf (9,5%) se numără și ele printre cele mai verificate modele EV.

„Tesla are o imagine puternică pe piața vehiculelor electrice și mulți șoferi își doresc un model de la acest producător. Aceste mașini oferă kituri excelente de siguranță și tehnologie, precum și autonomie mare după o încărcare completă. Cel mai important avantaj este că își păstrează foarte bine valoarea în timp. Puteți găsi prețuri foarte bune pentru un Model 3 la mâna a doua, dar cu siguranță nu sunt cele mai ieftine opțiuni”, explică Buzelis.

Un kilometraj ridicat înseamnă o baterie uzată

Producătorii de vehicule electrice oferă de obicei o garanție pentru baterii de 8-10 ani sau de 160.000 de kilometri. Cu cât kilometrajul unui vehicul electric este mai mare, cu atât starea bateriei acestuia poate fi mai proastă. Cu toate acestea, uzura bateriei depinde și de modul în care a fost încărcată mașina: dacă proprietarul a folosit frecvent stații de încărcare rapidă sau a încărcat-o lent, până la 80%, așa cum recomandă producătorii.

Vehiculele electrice care au kilometrajul dat înapoi reprezintă o problemă majoră deoarece îngreunează evaluarea stării reale a bateriei. Conform datelor carVertical, 2,6% dintre toate vehiculele electrice verificate pe platformă aveau kilometraj dat înapoi. Kilometrajul mașinilor hibride (4,5%), pe benzină (5,4%) și diesel (6,2%) a fost și mai des modificat.

Cu cât bateria unui vehicul electric este mai uzată, cu atât distanța pe care o poate parcurge este mai mică. O mașină electrică mai veche nu va avea o autonomie la fel de mare ca un model similar abia scos de pe linia de asamblare. Scăderea autonomiei provoacă anxietate în rândul șoferilor și este probabil unul dintre motivele principale pentru care mulți încă evită să cumpere vehicule electrice.

Întreținere ieftină dar reparații mai costisitoare

Deși mulți cumpărători se tem că întreținerea unui vehicul electric ar putea fi costisitoare, acest lucru nu este adevărat în totalitate. Vehiculele electrice au în general o construcție mai simplă decât mașinile cu motoare cu ardere internă și au mai puține părți mobile.

Totuși, dacă un vehicul electric este implicat într-un accident grav de circulație, lucrările de reparație pot costa mii de euro. Dintre toate mașinile verificate pe carVertical, vehiculele electrice au avut cea mai mare valoare medie a daunelor – 7.023 de euro. Valoarea medie a daunelor pentru mașinile hibride (6.793 de euro), pe benzină (5.957 de euro) și diesel (4.256 de euro) a fost mai mică.

În comparație cu alte vehicule, cele electrice sunt implicate în accidente mai rar. Dacă 45% dintre hibride, 49,1% dintre mașinile pe benzină și 46% dintre cele diesel au fost avariate cel puțin o dată, ponderea vehiculelor electrice avariate care au fost verificate pe carVertical a fost de doar 35,4%. Potrivit lui Buzelis acest lucru se datorează prevalenței relativ scăzute a vehiculelor electrice – acestea nu sunt încă foarte populare în majoritatea țărilor, iar vechimea lor medie este semnificativ mai scăzută”, scrie carVertical.

Acest studiu a fost realizat utilizând date din Marea Britanie, Lituania, Estonia, Letonia, Polonia, România, Ungaria, Franța, Ucraina, Suedia, Belgia, Cehia, Croația, Bulgaria, Slovacia, Serbia, Finlanda, Slovenia, Germania, Italia, Elveția, Danemarca, Spania, Portugalia, Grecia.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Incendiu la o cabană din lemn din Cluj-Napoca. Pompierii au stabilit cauza izbucnirii focului

Publicat

cabana

Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca au intervenit în cursul nopții trecute pentru stingerea unui incendiu care a cuprins o cabană, construită pe structură din lemn, situată pe strada Odobești din municipiul Cluj-Napoca.

”La fața locului au ajuns două autospeciale pentru stingerea incendiilor și o autoscară, unde au găsit o cabană cu o suprafață de aproximativ 100 mp, construită pe structură din lemn, cuprinsă în totalitate de flăcări.

Pompierii au acționat pentru stingerea flăcărilor, folosind echipamentele din dotare, astfel încât a fost împiedicată propagarea acestora mai departe de limitele în care au fost găsite”, arată ISU Cluj.
Nu au fost persoane care să solicite consult medical, iar cercetările preliminare au arătat că incendiul a pornit de la o defecțiune a instalației electrice a cabanei.

Citește mai departe

CULTURA

Cânepa în satul tradițional clujean. Era semănată de două ori pe an. Doar cea de vară era folosită pentru îmbrăcăminte

Publicat

De

Cânepa în satele clujene

Fiecare nevastă, mai demult, semăna cânepă, atât de vară, cât și de toamnă.

Culturile de cânepă erau întâlnite peste tot în satele clujene, unde planta era utilizată și la țesături.

Cânepa în satul tradițional clujean. Era semănată de două ori pe an. Doar cea de vară era folosită pentru îmbrăcăminte

Cânepa se semăna și toamna și, de asemenea, era folosită de femei în gospodărie, chiar chiar dacă era mai aspră.

„Din cânepa de vară, în perioada iernii, femeile făceau hainele și pânzăturile, deoarece aceasta era fină și se albea ușor”, spune Elena Petre din Râșca, județul Cluj, conform specialiștilor de la Centrul Județean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT Cluj) Cluj.

Pânzăturile fine erau folosite la ștergarele pentru coșarca cu care se mergea la nunți și la botez, la „căpătâierele” de la capătul patului (fețe de perini) sau sacul pentru mers la moară.

Cânepa de vară folosită pentru cămeși și gaci

De asemenea, cânepa de vară era folosită la confecționatul îmbrăcămintei la femei, pentru „spăcele” (cămeși), care erau cusute cu „hărăsc” sau „fitău” (fir de bumbac cu care se coseau ornamente pe pânză albă), pentru poale, prevăzute la bază cu cipcă și colțișori, arată specialiștii de la CJCPCT Cluj.

Pentru bărbați se confecționau gacii (pantalonii de vară), cămeșile, prevăzute la piept cu modelul „cuib de viespe” și „colțișori”, în zona de munte a județului Cluj, iar la baza mânecii erau prevăzute cu manșete, numite „pumnărei”.

La ce era folosită cânepa de iarnă

Din cânepa de iarnă, arată cei de la CJCPCT Cluj, se prelucrau „dosoaiele” (ștergarele), străițile de câmp, de „bătele” (unelte pentru bătut coasa), sau cele folosite la colindat.

Tot din cânepa aspră se confecționau „sormojagul” (un sac umplut cu paie cu rol de saltea pentru pat) și „cenușerele” (lipideu pentru transportat frunzele și nutrețul pentru animale), printre altele.

Foto: Țesături tradiționale – casa familiei Petre din Râsca, jud. Cluj / Arhiva CJCPCT Cluj

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Fata de 15 ani, dispărută din Cluj-Napoca, a fost găsită. Poliția: Nu a fost victima vreunei infracțiuni

Publicat

Tânără dispărută la Cluj

Minora de 15 ani, Patrisia Andrada Albu, din Cluj-Napoca, dată miercuri seara dispărută și căutată de familie și Poliție, a fost găsită. 

Poliția Cluj a comunicat după miezul nopții că fata nu a fost victima vreunei infracțiuni.

Motocicliștii clujeni, care s-au mobilizat pentru căutarea fetei, au spus că aceasta fost găsita în zona Gării Cluj după ce s-a întors din Florești, și se află în siguranță, cu familia.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax