Cum a decis un procuror că „afară cu ungurii din țară” nu reprezintă incitare la ură și discriminare

Procurorul transilvănean, Daniel Gălbează, care a închis Dosarul „Valea Uzului” a scris în ordonanța de clasare că afară cu ungurii din țară” este „o presupusă lozincă antimaghiară” care nu se încadrează la infracțiunea de incitare la ură și discriminare, pe motiv că nu vizează o categorie de persoane, ci o etnie. Singura măsură dispusă în dosar este restituirea unui lanț și a unui lacăt de la poarta cimitirului distrusă în timpul incidentelor violente din iunie anul trecut, scrie HotNews.

De ce spune că „afară cu ungurii din țară” nu este instigare la discriminare

• „Cerința esențială a elementului material al infracțiunii este ca incitarea la ură/discriminare să fie adresată publicului, prin public înțelegându-se un număr indeterminat de persoane. Dacă incitarea se adresează unei sau unor persoane determinate și nu unei categorii de persoane, nu există infracțiunea prevăzută de art.369 Cod Penal, ci o instigare individuală sau plurală, ca formă a participației, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile acesteia.
• În prezenta cauză, cuvintele jignitoare au fost adresate unui număr limitat de persoane, respectiv celor care au refuzat să permită intrarea în cimitir a persoanelor care au fost autorizate în acest sens.
• Apreciem că, și prin scandarea unor presupuse lozinci antimaghiare de genul afară cu ungurii din țară, așa cum au fost descrise în denunțul formulat, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.369 Cod Penal, din aceleași motive invocate mai sus, aceste lozinci nefiind de natură să provoace incitarea publicului la ură sau discriminare, în condițiile în care incitarea trebuie să vizeze o categorie de persoane (de ex. Persoane cu un anumit tip de handicap, homosexuali, etc) și nu o etnie, aceste manifestări constituind cel mult o contravenție” (extras ordonanța de clasare)

Procurorul, care citează doar martori români, spune că „au avut o atitudine de natură să instige la acte de violență, însă cetățenii români nu au ripostat la aceste provocări”. În realitate, maghiarii au format un lanț uman, protestând pașnic. Românii de etnie maghiară și-au păstrat această atitudine și când românii au început să devină violenți.

Context

Ceea ce a creat tensiuni a fost acțiunea Primăriei Dărmănești din mai 2019. Atunci primăria a ridicat   zeci de cruci pentru eroii români. Acestea au fost ulterior acoperite cu saci negri de câțiva cetățeni maghiari. După aceste incidente, în 3 iunie, Consiliul Județean Harghita a decis că cimitirul va putea fi vizitat doar o oră pe săptămână. Mai multe asociații de români au anunțat pentru 6 iunie, Ziua pomenirii eroilor români, intenția de a merge în acest cimitir pentru a comemora soldații români, primind autorizație în acest sens de la Primăria Dărmănești. După acest anunț, senatorul UDMR Tanczos Barna a anunţat, în aceeași zi, că membri ai comunităţii maghiare din Harghita şi Covasna vor organiza un protest „paşnic” la cimitir, deoarece nu sunt de acord „ca până la soluţionarea problemei din Valea Uzului să aibă loc orice inaugurare sau orice sfinţire a crucilor de acolo”, scrie HotNews.