CULTURA
CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Cinemaul, ca o bestie în noaptea sufletului omenesc
Filmul lui Bertrand Bonello, intitulat Bestia (La Bête, 2023), este un adevărat monstru cinematografic. Cineastul francez, care a debutat cu alți regizori precum Gaspar Noé sau Leos Carax, parte din curentul numit „Noul Extremism”, jonglează în această producție stranie cu multiple genuri cinematografice.
Ceea ce începe ca o filmare digitală, se transformă într-o poveste „de epocă”, apoi devine un „sefeu” tipic, care primește aspecte de film experimental, trece prin faze de video-interviu și sfârșește ca un film de groază.
Toate acestea sunt amestecate cu scene filmate ca videoclipuri muzical în stil tehno, printre care sunt inserate filmări cu telefonul mobil, sunt folosite ecrane multiple, are elemente din filmele romantice sau din cinemaul suprarealist.
Construit ca o suită de trei filme distincte, fiecare dintre aceste unități narative funcționând atât independent unele de altele, cât și în încrengătura complexă rezultată din montaj, filmul are toate caracteristicile unei bestii cinematografice.
Bestia umană
De altfel tema „bestiei umane” nu este nouă în filmul francez, unul dintre filmele etalon ale cinemaului „din Hexagon” La Bête Humaine (1938), regizat de Jean Renoir.
Văzând povestea lui Bonello mi s-a făcut brusc dor să revăd Bestia umană, poate și pentru că actorul masculin principal, britanicul George MacKay, care l-a jucat pe Hamlet în Ophelia (2018) lui Claire McCarthy, nu e la fel de convingător ca Jean Gabin și nu reușește să îi ofere lui Léa Seydoux, actrița principală, un punct de sprijin.
Rol pentru Lea Seydoux
Poate că alegerea regizorului pentru actorul masculin are o motivație subconștientă. În mod real tot fimul este construit exclusiv în jurul lui Seydoux. Chiar regizorul recunoaște, în interviurile date după lansarea filmului, că a scris scenariul și a gândit planurile cinematografice în mod special pentru această actriță.
Opțiunea (și obsesia) devine transparent din groplanurile cu chipul acestei actrițe, al cărei rol din Albastru e cea mai caldă culoare (2013, r. Abdellatif Kechiche) i-a adus o notorietate poate nedorită. Dar tot ce face Bonello în acest film este creat special pentru Seydoux, costumele, decorurile, muzica și chiar coregrafia sunt „seydoux”-izate.
Principala „bestie” din această producție voit hibridă este actrița principală. Seydoux este Gabrielle Monnier (numele are evidente conotații simbolice, cu trimitere la moara care macină timpul), o tânără femeie care trece prin mai multe episoade temporale, interacționând cu același bărbat, Louis.
Întoarcere în timp
Modelul narativ nu este inovator, el e recurent în sub-genul de „dragoste atemporală”, consacrat în cinemaul contemporan de filmul sentimentaloid al lui Jeannot Szwarc, Somewhere in Time (1980), în care două personaje, jucate de Christopher Reeve și Jane Seymor, sunt niște îndrăgostiți care se regăsesc dincolo de timp și spațiu.
Motivul, care a fost folosit chiar și de către Liviu Rebreanu în „Adam și Eva”, e adeseori folosit în filmele SF, ca o motivație dramaturgică.
În filmul clasic regizat de Nicholas Meyer, Time After Time (1979), mașina timpului intermediază relația dintre îndrăgostiți.
Sau, în varianta și mai siropoasă a lui James Mangold (Kate & Leopold 2001), unde nu mai avem nevoie de explicații, ori în maniera din Nevasta călătorului în timp (2009), adaptarea realizată de Robert Schwentke.
Bonello începe filmul cu personajul amplasat într-un imens decor verde, cu o voce masculină care o ghidează, oferindu-i instrucțiuni despre poziția ei scenică, despre elementele de decor, care cel mai probabil vor fi adăugate „în post” (adică în postproducția digitalizată). Când actrița începe „să joace” pe fundalul verde, aflăm că urmează să apară „umbra Bestiei”, ca și când ar urma un film de groază.
Numai că scena următoare contrabalansează imaginile de debut. În loc să înceapă o poveste violentă, asistăm la o petrecere în care oameni îmbrăcați în costume din epoca victoriană interacționează ca într-un film de epocă.
Scenariu inspirat de Henry James
Aici scenariul e inspirat de una dintre cele mai cunoscute și mai discutate nuvele ale lui Henry James, publicată într-un volum din 1903, intitulat „The Better Sort”. La James personajul principal este John Marcher, un aristocrat care așteaptă o „Fiară chircită din junglă” (A crouching Beast in the Jungle), care urmează să-i schimbe viața.
E interesant că, tot în 2023, a mai fost realizat un film francez inspirat de același text al lui Henry James. La Bête dans la jungle (Bestia din junglă), regizat și scris de Patric Chiha, cu Anaïs Demoustier în rolul May Bertram și cu Tom Mercier în rolul lui John Marcher, spune povestea a doi îndrăgostiți cre așteaptă timp de 25 de ani să se întâmple „Lucrul”.
Și, așa cum se întâmplă întotdeauna în viață, când „Lucrul” pe care îl așteptăm se întâmplă, el are loc mereu într-un mod neașteptat. Pentru Bonello relația dintre Gabrielle și Louis, amplasată într-un salon cu picturi care par inspirate din Francis Bacon și Egon Schiele, e prilejul pentru a introduce mesajul central.
Acesta e punctat de faptul că personajele încep să vorbească în engleză în loc de franceză, relevant pentru că schimbarea de limbă marchează angoasa lui Gabrielle, care așteaptă și ea să i întâmple ceva „rar, ciudat și cumplit”, care să o spulbere (obliterate) și să o anihileze.
Salt în timp
Povestea face un nou salt vizual, acum poziționată pe un fundal negru, Gabrielle, cu un alt aspect fizic (are părul lung și drept, după ce la început avusese părul scurt, iar în filmul „de epocă” avea o coafură extrem de complicată), își face autobiografia.
În urma acestui interogatoriu aflăm că a trăit o vreme în Statele Unite, dar în SUA a izbucnit un război civil, iar ea s-a refugiat la Chengdu, în China. După care, cu ajutorul unui intertitlu, ne dăm seama că suntem în anul 2024.
O informație importantă este aceea că „Vocea” cu care vorbește Gabrielle este chiar vocea lui Bonello, care „joacă” în propriul său film într-un rol pur acustic, funcționând fie ca „vocea stăpânului” (her master’s voice), unde regizorul dă indicații actriței în „filmul din film”, fie ca parte a sistemului de operare cu care femeia din viitor discută.
Tehnica, numită în teoria filmului „voce acusmatică”, îi permite regizorului să se instaureze ca prezență fizică exclusiv prin mijloace acustice. De altfel Botello, care este și muzician, realizează chiar el coloana sonoră și muzicală, aceasta devenind o parte componentă a construcției narative, parte integrantă din structura de ansamblu a filmului.
Cu ajutorul acestei voci de-corporalizate înțelegem că suntem într-un viitor distopic, în care inteligența artificială a preluat controlul asupra omenirii, mare parte dintre oameni devenind „useless people”. Acest dialog voit mecanic, în care tânăra femeie discută cu „Vocea” despre transformarea oamenilor din pricina inteligenței artificiale, introduce ideea că, în anul 2025, s-a întâmplat ceva care a schimbat lumea.
AI în viitor
Abia când Vocea cu care personajul feminin interacționează îi reproșează că a refuzat „curățarea ADN-ului”, înțelegem ce se întâmplă. Oamenii care au prea multe emoții (ea are prea multă furie ca să poată fi angajată într-o slujbă normală) sau ale căror sentimente le afectează capacitatea de a fi eficienți la locul de muncă, sunt marginalizați.
„Vocea” spune că nu inteligența îi lipsește omenirii din viitor, tocmai această inteligență a salvat umanitatea, inteligență artificială, echitabilă și responsabilă, care a preluat controlul asupra destinelor omenirii.
Acest context îi oferă lui Bonello prilejul pentru o lungă (și destul de banală) meditație despre prezent, discuțiile despre impactul pe care mașinăriile fără emoții, computerele și inteligența artificială le pot avea asupra mașinilor sentimentale, care sunt oamenii, nu depășesc nivelul de „introducere în etica aparatelor de calcul”.
Paris futuristic
Când, la ieșirea de la interviu, Gabrielle trece printr-un fel de labirint instituțional, unde culoarele sunt dominate de tonuri de gri și se reîntâlnește cu Louis, înțelegem că cei doi sunt conectați dincolo de timp.
Deși stranietatea secvențelor e amplificată de elemente suprarealiste, cum este Parisul futuristic unde vedem obiecte ciudate, căprioare care trec pe stradă, iar un lup stă în mijlocul unui drum pustiu, în vreme ce oamenii umblă cu măști opace pe figură, nu e clar dacă asistăm la un vis, suntem într-o proiecție mentală sau e doar un exercițiu de narațiune filmică.
Ulterior, într-o altă parte „science fiction” a filmului, o vedem pe Gabrielle că acceptă să fie „purificată de emoții. Scufundată într-un „sicriu” negru, un bazin cu un lichid ciudat, ajutată de „păpușa Kelly”, un fel de manechin-robotic, bonă artificială care ajută oamenii să treacă prin procesul de „purificare” emoțională, femeia trece dintr-o etapă temporală în alta.
Aceste salturi în timp sunt fiecare cuplate cu câte o emoție întrepătrunderea liniilor temporale coincide cu epurarea unei stări.
Apariția păpușilor
În următorul salt temporal suntem în anul 2014, vedem un interior auster, cu o canapea pe care stă o păpușă stranie. Referința la păpuși și marionete are funcție hermeneutică. La un moment dat din acest fir temporal personajul feminin se află la o audiție pentru un film, unde este pusă într-o paradă de actrițe semi-nude, care defilează aidoma unor fantoșe.
Rolul păpușii e explicat de o secvență din filmul de epocă. În fabrica de păpuși a soțului lui Gabrielle, aceasta se întâlnește cu Louis. Fabrica, unde există o „clinică de păpuși”, e foarte reală, ea redă adevărul istoric, producătorii francezi au dominat piața mondială de păpuși de porțelan, devine fundalul în care Gabrielle e singura apariție de „culoare”, rochia ei roșie contrastează cu tonurile de gri ale pereților și halatele albe ale angajaților.
Dintr-o dată fabrica e inundată, are loc un scurt circuit și păpușile iau foc, tocmai când are loc scena de seducție între cei doi amanți. Aici are loc o scenă de o frumusețe unică, momentul de vizualitate magică fiind plasat în mod ideal, chiar în centrul filmului.
Cum fabrica de păpuși a soțului e inundată, Gabrielle se scufundă în apă și înoată minute în șir, ajungând în cele din urmă la o ușă metalică blocată.
Juponul diafan îi oferă femeii o materialitate difuză, o senzualitate stranie, amplificată de liniștea ireală, punctată doar de mici sunete subacvatice. Gabrielle, cu Louis care plutește mort sub picioarele ei, încearcă să deschidă ușa, în timp ce o păpușă, îmbrăcată cu o rochie similară cu rochia de care ea s-a dezbrăcat, o privește cu ochii goi.
Angoasele invadează treptat multiplele existențe ale lui Gabrielle.
Bestia din noi
Într-o scenă, care e o trimitere directă la Păsările lui Hitchcock, vedem un porumbel ce pătrunde în salonul unde tânăra femeie repetă o partitură la pian. Același porumbel reapare în epoca actuală, în anul 2014, când Gabrielle e urmărită de Louis, care a devenit criminal. Aici personajul a fost inspirat, se pare, din povestea lui Elliot Rodger, psihopatul misogin care a ucis și rănit mai mulți oameni.
Într-un moment de o turpitudine tipică pentru celelalte filme ale Bonello, tânăra femeie calcă în carcasa unui porumbel însângerat. Secvența e înfiorătoare, cu filmări sinistre, în stilul înregistrărilor de familie (home video), în care o bătrână ține în brațe un sugar ce pare mort, cu Louis, care se filmează cu telefonul mobil anunțându-și intenția macabră de a face sex cu o femeie moartă, în timp ce îl citează pe Anakin Skywalker, ne duce în adâncurile bestialității umane.
Există o Bestie, după cum ne spune și vocea extra-diegetică, o Bestie din noi care e mereu gata să lovească.
Aici actorul care îl joacă pe Louis Lewansky, care își face un „video-selfie”, se filmează cu propriul telefon mobil în timp ce încarcă online informații despre acțiunile sinistre pe care le pregătește, e potrivit.
Totul are atmosfera tipică a filmelor de groază, cu psihopați și obsedați, și se încheie așa cum ne așteptăm de la o astfel de secvență.
Decupaje frumoase
Din păcate am avut senzația mereu că regizorul francez a vrut să salveze o adaptare eșuată a nuvelei marelui prozator, decupând filmul de epocă și introducând o subtemă științifico-fantastică, amestecată cu un pseudo-thriller.
Dacă facem abstracție de intercalările din viitor, filmul nu ar avea altceva decât niște decupaje vizuale frumoase, cum sunt filmările realizate pe străzile din Treviso, inundate uneori în mod natural, alteori catastrofal.
Și legăturile dintre secvențe, cuplate uneori tot cu vocile se mută dintr-o epocă în alta, dintr-un spațiu în altul sunt nejustificate. De exemplu vrăjitoarea din 1914 narează scena din 2024, într-o manieră oniric-coșmarescă, revine ca ghicitoare online în 2014.
Alte scene, cum este momentul când amanții merg la operă, ies din sală și discută în timp ce noi auzim aria lui Cio-Cio-San, sunt legate doar prin dialogurile care se referă la Madama Butterfly.
La fel barul cu temă „retro” și muzică disco din 1972, care este reluat într-o altă scenă de dans, care are loc într-un loc numit „1980”, unde sunt trei lesbiene, a căror prezență nu e explicată. Faptul că scenele se repetă aproape identic, dar în momente diferite în timp, iar la final suntem iarăși într-un decor cu fundal verde, dar acum actrița filmează o reclamă, nu ajută la coerența generală.
Încasări mici
Poate așa se explică și de ce, strict din punct de vedere comercial, La Bête a fost o catastrofă. Deși a avut un buget de peste 7 milioane de dolari, a obținut încasări internaționale foarte proaste, aproximativ 700 de mii de dolari în total.
Nu orice spectator poate să transforme această bestie de film într-o semnificație clară, amestecul de melodramatic și romantic, de nostalgie și suspans, de suprarealism și oniric, cu filmul de epocă poate induce confuzie.
Cum spuneam, din punct de vedere cinematografic acest film este o adevărată bestie de două ore și jumătate, o himeră compusă din mai multe filme într-unul singur, rezultatul fiind o monstruozitate vizual-acustic-narativă aproape frankensteiniană.
Chiar și tehnic el are o dimensiune monstruoasă, scenele de epocă sunt filmate pe peliculă de 35 mm, în timp ce scenele din viitor sunt realizate digital, unele tranziții sunt marcate prin intercalarea unor fotografii alb-negru de epocă, iar altele sunt titraje digitale, similar cu titlurile din jocurile video din anii 90.
Cod QR în film
La ciocnirea dintre aceste multiple tipuri de imagini, care devin parte materială a senzației transmise privitorului, se produce „bestializarea” cinemaului. Chiar și finalul e o „bestialitate”, pentru că, în loc de genericele tradiționale, regizorul inserează un cod QR, pe care spectatorii îl pot scana și apoi pot citi informațiile tehnice pe propriile lor telefoane mobile.
Nu știu dacă emoțiile noastre complicate ne separă de roboți sau computere, dar așa cum sugera Henry James în urmă cu mai bine de un secol, explorarea dimensiunilor „bestiale” al sentimentelor umane, frica, neliniștea, angoasele nejustificate, dimensiunea Ego-ului pe care adeseori nu o înțelegem și care ne controlează existențele.
Cine sau ce este această „Bestie”, mereu prezentă, dar niciodată manifestă? Fiecare dintre noi își cunoaște propria fiară, cuibărită în adâncurile sufletului și minții noastre.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Tânăr de 19 ani din Vrancea, REȚINUT în Turda pentru furt, incendiere și tentativă de OMOR
Un tânăr de 19 ani din Vrancea, a fost reținut în Turda de către polițiști pentru furt, conducerea unui vehicul fără permis de conducere, violare de domiciliu, distrugere prin incendiere și tentativă de omor calificat.
„La data 25 iunie a.c., Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore a unui tânăr de 19 ani, din județul Vrancea, cercetat pentru comiterea infracțiunilor de furt în scop de folosință, tentativă de furt calificat, conducerea unui vehicul fără permis de conducere, violare de domiciliu, distrugere prin incendiere și tentativă de omor calificat.
Tânăr de 19 ani din Vrancea, REȚINUT în Turda pentru furt, incendiere și tentativă de OMOR
În fapt, la data de 25 iunie a.c, în jurul orei 00.30, cel în cauză ar fi pătruns prin efracție într-o societate comercială situată în localitatea Mihai Viteazu, fără a sustrage niciun bun din interior.
Ulterior, aflat în aceeași localitatea ar fi sustras un autovehicul, pe care l-ar fi condus până în localitatea Cornești, deși nu deținea permis de conducere, iar apoi, utilizând substanțe inflamabile ar fi incendiat locuința unei persoane de sex feminin.
La fața locului au intervenit echipaje de pompieri din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj cu scopul limitării efectelor incendiului, persoanele care se aflau în interior autoevacuându-se, nefiind transportate la spital.
În baza investigațiilor desfășurate, tânărul de 19 ani a fost depistat la scurt timp de polițiștii Secției 9 Poliție Rurală Turda, cauza fiind preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
Ulterior, tânărul va fi prezentat instanței, în vederea dispunerii unei noi măsuri preventive”, a transmis IPJ Cluj.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis noi atenționări Cod Galben de furtuni. Condiții de instabilitate atmosferică vor fi în zona montană a Clujului și în alte județe din jumătatea de vest a țării.
Atenționarea este valabilă de miercuri, 26 iunie, ora 13.00 până joi, 27 iunie, ora 6.00.
Atenționare Cod GALBEN de furtună în zona montană a Clujului
Instabilitatea se va manifesta prin averse torențiale, intensificări ale vântului (rafale în general de 50-70 km/h), vijelii, grindină și descărcări electrice.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare cantitățile de apă vor fi de 25-35 l/mp și izolat de peste 50 l/mp.
CULTURA
FOTO. Cel mai mare concurs de jazz din România va avea loc în Parcul Central din Cluj-Napoca. Concurează artiști din 10 țări
Cea de-a 7 ediție a Jazz in the Park Competition, cel mai mare concurs de jazz din România, aduce în Parcul Central din Cluj-Napoca tinere talente care vor face atmosferă și vor încerca să cucerească publicul în perioada 5-7 iulie.
Finaliste sunt 13 tinere trupe din 10 țări, artiștii fiind aleși dintr-un număr record de înscrieri la competiție – 246 de trupe din 39 de țări de pe 3 continente: Abel Marton Nagy’s Cosmos Band (Austria), Anna Hauss (Germania), Chief’s Condition (Olanda), daoud (Franța), David Luca Quartet , Jazz Family Trio „ShekBand” (Ucraina), kitti (Scoția), Lyder Røed Quintet (Norvegia), MAGRO (Germania), Nonconformist Anthology (România), Răzvan Cipcă Trio (România), Subconscious Trio (Italia) și Zouratie Kone Trio (Belgia). Acești artiștii
Fondatorul Jazz in the Park, Alin Vaida, a declarat, miercuri, că pe lângă tinerele talente care vor concura în cadrul concursului, în Parcul Central din Cluj-Napoca vor cânta, în fiecare seară a evenimentului, invitați speciali.
Se pune preț pe interpretarea live
”Este cea mai bună ediție de concurs, fiind un eveniment important. Avem artiști cu mare notorietate și credem că acest concurs contribuie la industria muzicală europeană. Line-up-ul este unul competitiv și sunt convins că, în viitor, vom auzi de multe dintre trupele prezente la Cluj.
Simțim că am descoperit viitorul Coldplay. Suntem entuziasmați în legătură cu această competiție muzicală în care punem mult preț pe interpretarea live din cadrul evenimentului”, a spus Vaida.
Potrivit acestuia, selecția celor 13 finaliști a durat 3 săptămâni.
Invitați de seamă
Celebrul pianist și compozitor cubanez Roberto Fonseca va veni în România special pentru Jazz in the Park Competition. Finalul zilei de sâmbătă va fi așadar o seară de dans pe ritmuri de mambo, rumba și bolero, combinate cu ritmuri vibrante de jazz.
Vineri seara atmosfera va fi întreținută de concertul Elenei Mîndru, una dintre cele mai valoroase artiste ale jazzului european care anul acesta este și membru al juriului, iar duminică seara vor urca pe scena mare din Parcul Central, din nou, trupa Klawo, câștigătorii Jazz in the Park Competition 2023. Pe lângă aceștia, pe scena invitaților speciali vor mai cânta: Corto.Alto, 7th SENSE și Răzvan Florescu Quartet.
Harta evenimentului a fost regândită și mărită astfel că, din acest an, concurenții vor avea o scenă dedicată lângă Universitatea de Artă și Design din Parcul Central, în timp ce scena mare a evenimentului va rămâne în capătul aleii centrale a parcului.
Se susțin tinerii muzicieni de jazz
Denisa Dan, manager Jazz in the Park Competition, a declarat la rândul său că Jazz in the Park Competition este modul propriu de a susține tinerii muzicieni de jazz.
”Nivelul competiției din acest an este impresionant: aproape 250 de trupe din 39 de țări au dorit să vină la Cluj!
Îi vom asculta pe cei 13 finaliști și vă garantăm că veți fi impresionați. Cu sprijinul partenerilor noștri și un line-up variat de activități, vă promitem un adevărat festival în care jazzul și experiențele se îmbină perfect”, a spus Dan.
Program Jazz in the Park Competition
Vineri, 5 iulie
Competition Stage:
- 16:30: Răzvan Cipcă Trio
- 17:40: Nonconformist Anthology
- 18:50: Magro
- 20:00: Chief’s Condition
Special Guests Stage:
- 20:45: Corto.Alto
- 22:10: Elena Mîndru
Vinyl Stage:
- 14:00: Audiție vinyl-uri curatoriate de Melomelanj
- 15:00: Micar
- 17:00: Sugar (MeloMelanj) & Dubase (LazyHour)
- 21:00: Blanilla
Jam Session:
- 21:00: Music Hub & Competition Artists. Locație: Music Lounge by BRD
- 23:30: Competition & Local Artists. Locație: Colin’s Gastro Pub
Sâmbătă, 6 iulie
Competition Stage:
- 16:30: Jazz Family Trio „ShekBand”
- 17:40: Lyder Røed Quintet
- 18:50: Subconscious Trio
- 20:00: Anna Hauss
Special Guests Stage:
- 20:45: 7th Sense
- 22:10: Roberto Fonseca
Vinyl Stage:
- 14:00: Audiție vinyl-uri cu Melomelanj
- 15:00: Rogvaiv (LazyHour) & D’Jhu (MeloMelanj)
- 20:00: Electors
Jam Session:
- 21:00: Music Hub & Competition Artists. Locație: Music Lounge by BRD
- 23:30: Competition & Local Artists. Locație: Colin’s Gastro Pub
Duminică, 7 iulie
Competition Stage:
- 15:40: Abel Marton Nagy’s Cosmos Band
- 16:50: Zouratié Koné TRIO
- 18:00: kitti
- 19:10: daoud
- 20:20: David Luca Quartet
Special Guests Stage:
- 20:00: Răzvan Florescu Quartet
- 21:00: Gala de decernare a premiilor Jazz in the Park Competition
- 22:00: Klawo
Vinyl Stage:
- 14:00: Dubik
- 17:00: Puiu
- 20:00: Wax on Fridays
Jam Session:
- 21:00: Music Hub & Competition Artists. Locație: Music Lounge by BRD
- 23:30: Competition & Local Artists. Locație: Colin’s Gastro Pub
Pe lângă concerte, Parcul Central din Cluj-Napoca va arăta ca odinioară, când festivalul câștiga premiul de Best Small Festival in Europe: cu multe activități cu și despre muzică, un ”line-up gastronomic” atent selecționat și o zonă dedicată vinurilor. Copiii vor avea și ei parte de experiențe speciale, în cadrul unei zone dedicate lor.
Premiile Jazz in the Park Competition 2024
Cei 13 finaliști vor cânta în fața a mii de oameni și se vor bucura de o atmosferă de festival.
Valoarea totală a premiilor pentru câștigători depășește 35.000 de euro. Câștigătorii Jazz in the Park Competition 2023 vor fi anunțați duminică, la ora 21.00, pe scena principală.
Finaliștii vor primi puncte pentru: calitatea interpretării, coeziunea trupei, interacțiunea cu publicul, respectarea timpilor alocați și originalitatea muzicii. Juriul din acest an va fi format din: vocalista și compozitoarea Elena Mîndru, jurnalistul de radio Bogdan Roșca-Zăsmencu, liderul și pianistul formației JazzyBIT, Teodor Pop și stage managerul Jazz in the Park, Horea Marc.
- Premiul 1: 5.000 euro și invitația de a susține un concert în cadrul festivalului Jazz in the Park în perioada 30 august -1 septembrie 2024 – premiu oferit de BRD – Groupe Société Générale
- Premiul 2: 3.000 euro – premiu oferit de Purcari
- Premiul 3: 1.000 euro – premiu oferit de platforma iabilet.ro
- Premiul pentru cea mai bună formație românească din competiție: 1.000 euro;
- Premiul pentru cea mai valoroasă compoziție: 500 euro – premiu oferit de Meze Audio
- Trei (3) mențiuni pentru cei mai buni muzicieni: 500 euro – premiu oferit de Audio-Technica
- Premiul publicului: – premiu oferit de PPC
Fanii pot să voteze finalistul preferat la premiul publicului
Cei care vor veni la Jazz in the Park Competition vor avea un cuvânt important de spus anul acesta.
Ei vor putea vota, cu note de la 1 la 10, reprezentanția artiștilior finaliști. Pentru asta, fanii trebuie să vină la eveniment și și îi asculte live.
După fiecare concert, pe ecranul scenei principale, va apărea un QR code care, accesat, va duce la formularul de vot pentru cei care tocmai au cântat.
Toți cei care și-au exprimat astfel votul vor intra automat în tragerea la sorți pentru premiul de fidelitate: un abonament dublu la Jazz in the Park Festival 2024 și două tricouri Jazz in the Park.
Fondul Jazz in the Park revine
Ca de obicei, intrarea la eveniment va fi gratuită. În cadrul concursului, publicul participant va putea însă susține inițiativele culturale ale organizatorilor, cumpărând biletul neobligatoriu și contribuind la Fondul Jazz in the Park, care va fi relansat în cadrul evenimentului. Această campanie a debutat în 2015 și a fost activă până în 2020, timp în care s-au strâns și au fost donați peste 100.000 euro în comunitate.
Jazz in the Park Competition a revenit în forță în 2023
Jazz in the Park Competition a revenit în 2023 după câțiva ani de pauză, ca un eveniment matur. Din totalul de 212 aplicanți, trupa Klawo din Polonia a fost marea câștigătoare a celei de-a șasea ediții, iar acum vor cânta din nou la eveniment, ca invitați speciali.
Jazz in the Park Competition își propune să descopere trupe talentate de jazz din toată lumea și să le facă cunoscute. Evenimentul ajunge anul acesta la cea de-a VII-a ediție.
Despre Jazz in the Park
Jazz in the Park este organizat de Fapte, o organizație care dezvoltă oameni și comunități prin evenimente culturale. Calendarul din 2024 include două mari festivaluri organizate în Cluj-Napoca, precum și o expoziție muzicală.
Continuă achizițiile la CFR Cluj. Dan Petrescu își dorește o echipă puternică în toate compartimentele pentru a se bate la titlu, așa cum a anunțat. Kalifa Kujabi, un mijlocaș gambian de 24 de ani, s-a alăturat lotului clujean.
„Bine ai venit, Kalifa Kujabi!
Suntem bucuroși să vă anunțăm cel de-al 6-lea transfer al acestei veri! Mijlocașul gambian, Kalifa Kujabi, este noul jucător al echipei noastre!
Încă un TRANSFER la CFR Cluj. Un MIJLOCAȘ gambian s-a alăturat lotului
În vârstă de 24 de ani, fotbalistul a evoluat până acum în Italia pentru Frosinone, Costa Orientale Sarda și SEF Torres 1903.
Îi urăm bun venit în Gruia și cât mai multe reușite alături de CFR Cluj”, scrie pe pagina de Facebook a clubului.
Conform site-ului de specialitate transfermarkt, Kujabi este cotat la 75.000 euro.
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
Tânăr de 19 ani din Vrancea, REȚINUT în Turda pentru furt, incendiere și tentativă de OMOR
Atenționare Cod GALBEN de furtună în zona montană a Clujului
FOTO. Cel mai mare concurs de jazz din România va avea loc în Parcul Central din Cluj-Napoca. Concurează artiști din 10 țări
Încă un TRANSFER la CFR Cluj. Un MIJLOCAȘ gambian s-a alăturat lotului
LIVE VIDEO. Tricolorul României, sfințit și înălțat pe catarg în Piața Avram Iancu, de Ziua Drapelului Național
UBB Cluj-Napoca, prima universitate a României și locul 755 mondial, într-un top american al universităților lumii
Al 43-lea Congres Național de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă va avea loc săptămâna aceasta, la Cluj
Un nor de praf SAHARIAN ajunge deasupra Clujului
