CULTURA
CRONICĂ DE FILM TIFF. Doru Pop: Blestemul pământul, blestemul iubirii, varianta daneză
După ce și-a încercat mâna la Hollywood cu un neo-western SF, adaptat după romanele lui Stephen King și intitulat The Dark Tower (2017), regizorului danez Nikolaj Arcel se reîntoarce la instrumentele cinematografice care l-au consacrat.
Cel mai recent film al său, cu titlul internațional The Promised Land (Ținutul făgăduit, 2023), a fost candidatura Danemarcei la premiile Oscar în 2024. Această povestire istorică, care are și o sub-temă romanțioasă, e amplasată vizual într-o stilistică de tip „western nordic”.
Poveste adevărată
Mads Mikkelsen joacă rolul principal, eroul fiind căpitanul Ludvig Kahlen, a cărui poveste adevărată a fost publicată inițial într-un roman scris de Ida Jessen – „Kaptajnen og Ann Barbara” (Căpitanul și Ann Barbara).
Autoarea, membră a Academiei daneze, a descoperit acest un personaj din istoria Danemarcei. Ludwig „von” Kahlen este un ofițer scăpătat, care a lucrat o vreme ca topograf și care a luptat alături de un regiment din Holstein în „războaiele sileziene”, se reîntoarce acasă, dorind să facă ceva cu banii din pensia militară.
Personajul istoric real a fost relativ necunoscut până la apariția romanului.
E relevantă și că el a trăit într-o perioadă apropiată de epoca în care se derulează celălat film important al lui Arcel, O afacere regală (2012), în care joacă tot Mads Mikkelsen în rolul principal.
Aici regizorul danez dezvolta povestea unui infam triunghi conjugal, între regina Carolina Matilda, soția regelui nebun Christian VII, și regentul regatului, contele Struensee.
Casă în mlaștină
Acum totul pornește de la regele Frederik V, tatăl regelui nebun, Christian VII, care a decretat că mlaștinile din Iutlanda trebuiau „cucerite”. Deși toate eforturile de cultivare a acestor vaste terenuri s-au dovedit inutile, regele a insistat, oferind recompense tot mai atrăgătoare.
Promisiunea lui Frederik V, care e mereu filmat „în amorsă”, astfel că rămâne o figură absconsă, aceea de a le oferi potențialilor fermieri titluri nobiliare, îl va atrage și pe Kahlen.
Fostul căpitan se prezintă în fața comisiei regale, cerând dreptul de a întemeia o fermă în mlaștinile necultivate, aflate chiar în centrul regatului Danemarcei.
Deși casa pe care a construit-o Ludvig von Kahlen în 1775 nu mai există, nici locul ei precis nu este cunoscut, azi în zonă a a fost creat un Parc Memorial al „Casei Regelui” (Kongenshus), într-o regiune care mai are doar câteva parcuri naturale ce mai conservă zona așa cum era în urmă cu câteva secole.
Vrea titlu nobiliar
Una dintre calitățile lui Arcel, care s-a remarcat când a redactat scenariul primei versiuni a romanului „Fata cu tatuajul de dragon” (The Girl with the Dragon Tattoo), este aceea de de scenarist.
Din primele minute ale filmului aflăm tot ceea ce trebuie pentru a putea urmări și a înțelege evoluția personajului principal. „Căpitanul” Johan Kahlen e un veteran de război, sărac și fără familie sau prieteni, care după 25 de ani de serviciu militar în Germania vrea să obțină un titlu nobiliar cu orice preț.
În urma unei petiții aprobată cu amuzament de membrii comisiei regale, convinși că Ludvig nu are nicio șansă să reușească, primește dreptul de a ocupa și de a cultiva terenurile rămase libere în mlaștinile din Iutlanda.
Imagini de o frumusețe stranie
De aici decurge o altă calitate a acestui film, imaginile realizate de Rasmus Videbæk (colaboratorul lui Arcel la filmele din 2012 și 2017) sunt, de o frumusețe stranie.
Directorul de imagine, care a și câștigat premiul Academiei Europene în 2024 pentru acest film, are o viziune asemănătoare cu cea din Ut og stjæle hester, 2019, regizat de norvegianul Hans Petter Moland (premiat cu Ursul de Argint la Berlin).
Peisajele aride ne introduc într o atmosferă de pustiu nordic, cu ținuturi sălbatice și neîmblânzite, care potrivesc de minune cu chipul lui Mikkelsen.
Figura actorului de origine daneză generează o mare parte din dramatismul filmului, printr-o combinație stranie de duritate și blândețe, amestec de brutalitate și liniște, umanitate și cruzime, acesta funcționează în tandem cu peisajele la fel de ciudate.
Conflict pe față
Și antagonistul filmului, introdus de regizorul-scenarist într-un mod direct, fără prea multe complicații, îl ajută pe Mikkelsen să construiască o tensiune dramatică palpabilă.
Dușmanul lui Kahlen, nobilul care controlează zona, Frederik de Schinkel (jucat de Simon Bennebjerg), a cărui brutalitate este imediat pusă în contrast cu duritatea onestă a căpitanului, e o oglindă negativă a eroului.
Micile diferențe dintre Kahlen și Schinkel, marcate vizual și narativ, inclusiv opoziția dintre proprietatea extravagantă a moșierului și peisajul auster de pe terenul căpitanului, fizionomia și comportamentele celor doi, toate sunt în opoziție. Schinkel e și el descendent al unui colonist, tatăl său a creat moșia pe care o conduce începând cu un plug și cu o vacă, dar acum fiul și-a adăugat un „de” nobiliar în fața numelui.
Bastardul
Devine evident că Frederik e psihopat, un criminal violent, pentru care încercarea căpitanului de a coloniza mlaștina e un atac personal, un afront la adresa puterii sale. Încă de la început, din prima întâlnire cu „de” Schinkel, Kahlen este pus în ipostaze umilitoare.
Nobilul îi spune căpitanului că știe că e doar un copil din flori al fostului stăpân al mamei sale, iar la balul nobililor locali îl pune să-și dea jos peruca, acuzându-l că are păduchi. Pentru că nu vrea să semneze un contract prin care să acceptă dominația lui Schinkel, Kahlen devine ținta furiei acestuia.
Însă, printr-o răsturnare de situație mult prea melodramatică pentru gustul meu, logodnica lui Schinkel, Edel, care face parte dintr-o familie importantă, apropiată de casa regală, este atrasă de căpitan.
Acesta chiar îi propune să se căsătorească, după ce va obține titlul nobiliar. Evident, lucrurile se complică pentru că, hotărât să îl împiedice pe Kahlen să „cucerească” mlaștina, Schinkel recurge la tot felul de tertipuri, care mai de care mai odioase.
Țara făgăduinței
Referința la „Țara făgăduinței” din Biblie, intenționată în titlul internațional, nu este la fel de sugestivă ca titlul original, Bastarden, care în daneză înseamnă Bastard.
În fond cine este „bastardul”, Kahlen care este fiul din flori al unui nobil, iar acum vrea să dobândească un titlu nobiliar prin muncă, sau „nobilul” cu care se confruntă și care este un criminal?
Deși are aspect de film istoric, Bastardul tratează o serie de probleme extrem de actuale, care deschid și mai mult discuțiile despre „bastarzi”.
Danemarca acelei epoci, ca întreaga societate europeană, era tarată de prejudecăți rasiale, consecințe ale exploatării și segregării, efect al unui sistem feudal care încă domina Europa. Deși sistemul de robie din Danemarca (numit Vornedskab) fusese abolit oficial în 1702, marii proprietari de terenuri și-au păstrat dreptul de a-i ține „legați de glie” pe iobagii de pe moșiile lor.
Povestea fugarilor
E impresionantă povestea celor doi fugari, care pleacă de pe proprietatea lui Schinkel și sunt adăpostiți de Kahlen la cererea preotului comunității.
E regretabil, dar aceasta era realitatea cumplită. Cei doi, Johannes Eriksen și soția lui, Ana Barbara, de care proprietarul „dispunea” când dorea, sunt victimele unui sistem de exploatare economică ce permitea abuzuri incredibile.
Abuzurile aveau loc în același timp în care regii Danemarcei, ca și alți monarhi europeni „creștini”, erau implicați în traficul mondial cu sclavi.
Una dintre secvențele cele mai impresionante este aceea în care Eriksen e capturat de Schinkel, care îl torturează de față cu alți nobili și îl ucide într-o manieră de o cruzime medievală.
Tratamentul țiganilor
Arcel preia din romanul lui Jessen intriga romanțioasă a relației dintre Ann Barbara (jucată de Amanda Collin, care a făcut un rol extraordinar în serialul Raised by Wolves, produs de Ridley Scott), văduva iobagului ucis și căpitanul Kahlen.
La un moment dat acesta, abandonat de toți servitorii (cumpărați de către vecinul său criminal), este ajutat doar de către văduvă și o mică țigăncușă, numită Anmai Mus.
Și acesta este un prilej pentru a introduce un alt subiect controversat, acela al tratamentului țiganilor în țările nordice.
Primul contact al căpitanului cu țiganii are loc când se întâlnește în toiul nopții cu o fetiță care cerșește în mijlocul pustietății, ceea ce ar fi trebuit să-i dea de bănuit, pentru că e atacat pe la spate de un bărbat, pe care Kahlen îl împușcă. După ce o vreme se mai aud voci, acestea se sting în noapte.
Mica țigăncușă revine, când este prinsă la furat de găini din ferma căpitanului.
Reacția oamenilor față de această fetiță cu tenul închis la culoare, pe care coloniștii o consideră „fiica diavolului” și despre care cred că aduce blesteme, e sugestivă pentru atitudinea față de comunitatea țiganilor.
Legea săracilor
Numiți Romanisael în țările nordice, acești vorbitori ai unui dialect scandinav al limbii romani, au ajuns în Danemarca în jurul anului 1500, venind cel mai probabil din Scoția și făcând parte din grupul Romanichal (dialectul nordic e numit Scandoromani).
Numiți uneori și „Tatere” (adică tătari), acești oameni (statisticile arată că descendenții lor sunt aproximativ 5000 de oameni în Danemarca) au ajuns în Iutlanda în căutarea unei vieți mai bune, dar au fost supuși unor legi draconice.
Christian III a dat chiar un ordin care le permitea danezilor să îi ucidă pe țiganii nomazi fără drept de apel, iar Christian VI a dat în 1736 o „ Lege a Săracilor”, abrogată abia în anii ’50, prin care toți romii prinși putea fi arestați și deportați imediat.
Țara cartofului
În mod real desțelenirea mlaștinilor Danemarcei a fost și ea un proces treptat, un rol major având așa-numiții „Kartoffeltyskere” (coloniști ai cartofului) sau „Kartoffeldeutschen” (nemții cartofului) care au adus în Iutlanda această plantă aparent neînsemnată, pe care localnicii chiar o disprețuiau.
Și „secretul” lui Ludvig Kahlen sunt cartofii, adunați în câțiva saci pe care ofițerul i-a adus din Germania, unde a luptat în „Războiul de șapte ani”, pe care îi plantează pe câteva parcele.
Unele scene sunt impresionante și redau vizual greutățile cu care s-au confruntat acești coloniști.
Într-o noapte de vară, cade grindina, iar căpitanul încearcă să protejează rândurile de cartofi, sfârșind întins cu propriul corp culcat direct pe țărână până dimineața. În cele din urmă, câmpurile înverzite cu frunzele de cartof devin un semn al reușitei.
Istoria adevărată
Numai că istoria reală a lui Ludvig Kahlen, care a chemat chiar el primii coloniști germani în zonă, e însoțită de eșecuri și se încheie trist.
După ce primii coloniști au dat bir cu fugiții încă din prima iarnă, unii fiind băgați la închisoare chiar de către „bunul căpitan”, eforturile acestuia, care au durat aproape un deceniu, s-au încheiat fără reușită.
În mod real căpitanul Kahlen nu a eșuat pentru că a vrut să-și elibereze iubita de la închisoare, ci pentru că eforturile sale de a coloniza mlaștinile s-au dovedit zadarnice, titlul nobiliar fiind anulat, iar el s-a reîntors la meseria sa, devenind comandantul unui detașament din nordul Danemarcei, unde a și murit în 1774.
Western nordic
La nivel vizual filmul are o atmosferă tipică pentru westernul „nordic”.
Imaginile cu căpitanul care trece singur peste câmpuri înghețate, panoramări aeriane care amplifică singurătatea și disperarea personajelor, planuri impresionante în care oameni ce scobesc pământul, încercând să găsească cultive ceva mlaștinile Iutlandei, seamănă cu cele din filmele despre pionierii care au „civilizat” Vestul Americii.
De altfel filmul se și încheie ca un western, cu personajul lui Mads Mikkelsen călărind în zare, după ce o eliberează pe Ana Barbara din captivitate.
Chiar dacă actorul principal a primit mai multe premii această co-producție internațională, care a avut un buget de aproximativ 8,5 milioane de dolari, din păcate nu a reușit să atragă spectatorii, încasările sale totale ajungând la puțin peste 2 milioane de dolari.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
În ultima ședință de Consiliu Local Florești, la propunerea primarului Bogdan Pivariu, s-a aprobat un plan urbanistic zonal (PUZ) pentru construirea a 8 blocuri pe malul Someșului, arată USR Cluj, într-un comunicat de presă.
Consilierii locali USR din Florești au votat împotrivă, atrăgând atenția că proiectul este inoportun, distruge zona verde, nu ține cont de îngrijorările vecinilor și ngreunează realizarea culoarului verde-albstru la Someș.
„Un adevărat hazard de mediu”
„Vorbim de un proiect dezastruos pentru Florești, de un adevărat hazard de mediu. Timp de mai mulți ani de zile, lacurile și zona cu stufăriș din jur au fost umplute cu pământ, pentru a fenta legislația, care impune zone de protecție în apropierea apelor. În locul lor, vor apărea 400 de apartamente. Prin votul său, PNL a dat un mesaj extrem de negativ tuturor investitorilor: distrugeți tot, profitul e pe primul loc”, subliniază Lucian Contraș, consilier local USR.
Există suspiciuni și cu privire la documentațiile de la dosar, respectiv avize expirate, dar și relocarea de către primărie a unei viitoare bretele de conectare la centura metropolitană, toate acestea pentru a face loc acestei dezvoltări imobiliare.
USR a anunțat că se opune acestui fel al PNL de a susține dezvoltarea imobiliară haotică și că va depune plângeri la Prefectură și Inspectoratul de Stat în Construcții.
Un tânăr a murit electrocutat în comuna Băișoara din județul Cluj.
Din nefericire, echipajul ISU Cluj nu a reușit să îl resusciteze.
Tragedie la Băișoara. Un tânăr a murit electrocutat lângă o piscină
Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au fost solicitați să intervină în localitatea Frăsinet, comuna Băișoara, unde un bărbat s-ar fi electrocutat în apropierea unei piscine.
Echipajele au găsit victima în stop cardio-respirator, astfel că s-au întreprins imediat manevre de resuscitare.
Din păcate, arată reprezentanții ISU Cluj, a fost declarat decesul bărbatului de aproximativ 35 de ani.
La misiune au luat parte o autospecială de stingere de la Garda de intervenție Băișoara și o ambulanță SAJ.
Update:
„La data de 27 septembrie a.c., în jurul orei 13.30, polițiștii din cadrul Poliției municipiul Turda au fost sesizați cu privire la faptul că o persoană s-ar fi electrocutat în timp ce efectua activități de mentenanță la o piscină, situată în curtea unui imobil din comuna Băișoara, în împrejurări ce urmează a fi stabilite de polițiști în cadrul cercetărilor.
Din nefericire, bărbatul de 38 de ani, din comuna Mihai Viteazul, a decedat.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul infracțiunii de ucidere din culpă, urmând a fi efectuată expertiza medico-legală”, a transmis IPJ Cluj.
Președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat, vineri, că nu va candida la alegerile parlamtare din luna decembrie.
Anunțul vine chiar în ziua în care Biroul Electoral Central va lua o decizie cu privire la cererea PNL de a clarifica dacă șeful statului poate candida ca independent.
Klaus Iohannis anunță că nu va candida la alegerile parlamentare
Președintele statului a făcut vineri clarificări cu privire la candidatura sa la alegerile parlamentare.
“Așa cum am declarat în mai multe rânduri, îmi voi încheia mandatul de Președinte al României la termen și nu voi demisiona din funcție.
Nu voi candida la alegerile parlamentare din decembrie, indiferent de decizia pe care o va adopta astăzi Biroul Electoral Central. Nu am susținut și nu susțin modificarea legislației electorale în favoarea unei singure persoane”, a transmis Klaus Iohhanis.
PNL a depus un proiect de lege prin care i se va permite președintelui Klaus Iohannis ca în ultimele trei luni de mandat să poată candida pentru o funcție aleasă în Parlamentul României, calendarul alegerilor făcând posibil acest lucru.
Acest lucru a născut discuții aprinse în spațiul public, PNL fiind acuzat că vreo o lege “cu dedicație”.
De asemenea, acest lucru a produs probleme în coaliția de Guvernare.
Pentru că nu era, practic, nevoie de modificarea legii, iar liderii PSD au spus că nu o vor vota, PNL a solicitat Biroului Electoral Central să se clarifice dacă șeful statului poate candida ca independent și în ce condiții.
ADMINISTRAȚIE
Acord de asociere în zona metropolitană a Clujului pentru realizarea trenului metropolitan
Un acord de asociere va fi încheiat între municipiul Cluj-Napoca și alte cinci localități din zona metropolitană pentru realizarea procedurii de licitație pentru proiectul trenului metropolitan.
Consilierii locali vor dezbate, în ședința extraordinară convocată luni, 30 septembrie, un proiect de hotărâre privind semnarea unui acord de asociere între municipiul Cluj-Napoca și localitățile Gârbău, Bonțida, Apahida, Jucu și Baciu pentru realizarea în comun licitației pentru proiectul de tren metropolitan.
Ce prevede acordul de asociere?
Prin acest acord, sunt trasate responsabilitățile părților, respectiv:
- organizarea și derularea în comun a procedurilor de achiziție publică necesare implementării proiectului „Tren Metropolitan Cluj”.
- liderul de asociere va publica, organiza, derula procedurile de achiziție publică și va semna contractele de achiziție publică în calitate de beneficiar, cât şi în numele şi pe seama celorlalte părți asociate beneficiare.
- părțile vor desemna în comisia de recepție a lucrărilor/serviciilor/produselor care fac obiectul contractului de achiziție publică, reprezentanți în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
- Părțile se angajează să colaboreze îndeaproape pentru stabilirea unor bune relații de cooperare, să depună toate eforturile pentru asigurarea durabilității asocierii şi desfăşurarea în condiții optime a activităților necesare implementării obiectivului de investiții enunțat la Cap II.
- Părțile mandatează liderul de asociere să le reprezinte în relația cu orice autorități/ instituții publice și, în numele și pe seama lor să facă toate demersurile pe care le consideră necesare în vederea implementării proiectului „Tren Metropolitan Cluj”.
Acord încheiat anterior cu CJ Cluj
Amintim că, anterior, primarii de pe traseul trenului metropolitan au semnat un acord de asociere cu Consiliul Județean Cluj, prin care vor fi alocați aproape 10.000.000 euro din bugetul județului pentru materializarea obiectivului de investiții.
În baza acordului de asociere, Consiliul Județean va acoperi cheltuielile neeligibile ocazionate de construirea parcărilor auto în sistem „Park&Ride”, ce vor fi amplasate în vecinătatea stațiilor feroviare din localitățile Bonțida, Răscruci, Jucu, Câmpenești, Apahida, Dezmir, Baciu, Suceag, Rădaia, Mera, Nădășel și Gârbău.
Linia de tren va avea 48,8 km
Proiectul de Tren Metropolitan Cluj constă în introducerea unui serviciu de transport public de călători de-a lungul infrastructurii existente de cale ferată între Halta Gârbău și Halta Bonțida, cu 23 de stații de îmbarcare-debarcare. Linia va avea o distanță de 48,8 kilometri.
Lucrările presupun modernizarea la 5 stații existente și crearea a 8 stații noi. În stațiile Piata 1 Mai, Fabricii de Zahăr, IRA și Aeroportul Internațional „Avram lancu” vor fi create peroane și pasaje subterane pietonale.
Flota va cuprinde 9 trenuri electrice, cu o capacitate maximă de 420 locuri, care vor circula din 30 în 30 de minute. Tipul de tren propus este o unitate multiplă cu 3 vagoane articulate cuplate permanent si echipate cu coridor de intercomunicatie larg între vagoane. Viteza maximă care va putea fi atinsă pe traseu va fi de 150 km/h.
Săptămâna trecută, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a lansat în procedură de transparenţă decizională proiectul de act normativ privind trenul metropolitan al Clujului.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
USR Cluj: Pivariu pe urmele lui Șulea. Opt blocuri aprobate pe malul Someșului
Tragedie la Băișoara. Un tânăr a murit electrocutat lângă o piscină
Klaus Iohannis anunță că nu va candida la alegerile parlamentare
Acord de asociere în zona metropolitană a Clujului pentru realizarea trenului metropolitan
FOTO. Amenzi de 44.000 de lei date de Poliția Animelelor la Cluj. 26 de stăpâni de câini agresivi au fost sancționați
VIDEO. Suntem în plin sezon de alergii! Ce ne recomandă medicii specialiști clujeni
RADP Cluj-Napoca angajează îngrijitor spații verzi
Vreme rea în județul Cluj în weekend. Cod galben de ploi torențiale, vânt puternic și temperaturi scăzute
