Connect with us

EVENIMENT

Conf. dr. Adrian Todor:Pacientul și aparținătorul trebuie să fie convinși că au luat cea mai bună decizie când au ales ortopedul

Publicat


conf. dr. adrian todor

Conf. dr. Adrian Todor, de la spitalul Medicover Cluj, explică într-un interviu, de ce a fost atras de specializarea ortopedie și care crede că sunt nevoile pacienților. 

Rep: Ce anume v-a determinat să alegeți specializarea ortopedie?

Conf. Dr. Adrian Todor: Dintotdeauna am știut că vreau să mă pregătesc într-o specialitate chirurgicală, mai exact în  chirurgia generală. Această atracție către chirurgia generală a fost de necontestat pentru mine până în anul V sau VI de facultate. Atunci am devenit tot mai conștient de faptul că se apropie concursul de rezidențiat și, în consecință, momentul alegerii specialității și a centrului de pregătire. De fapt, am început să mă gândesc cu adevărat la ce mi-aș dori să fac, să profesez tot restul vieții mele.

Deși eram atras în continuare de chirurgia generală, am luat în calcul mai multe aspecte, inclusiv cel al nevoii reale în țară și în lume. Am ținut cont și de felul în care se preconiza evoluția sănătății locuitorilor din România și Europa pe etape de timp și mi-am dat seama că în următorii ani chirurgia ortopedică va fi cât se poate de solicitată, ținând cont de stilul de viață, de muncă și de alimentație al acestora. Raportat la Cluj, știam că sunt 5 clinici chirurgicale și câteva spitale cu secții de chirurgie generală, iar astfel riscam să fiu „pierdut” în peisaj.

Ortopedia a fost ceva la care am ajuns să mă gândesc tot mai mult, pentru că știam că este dependentă de tehnologie, de „scule” și că este o chirurgie curată cum este, de exemplu, artroscopia. Iar endoscopia articulațiilor nu era încă practicată pe scară largă la noi în țară.

Am simțit că există o oportunitate de dezvoltare, astfel că la momentul concursului de intrare în rezidențiat știam că asta voi alege, dacă punctajul obținut urma să-mi permită acest lucru.

Din fericire, la finalul concursului, punctajul obținut m-a poziționat favorabil, având posibilitatea să aleg orice specialitate din oricare centru universitar. Însă, în afară de ortopedie, restul specialităților nu erau pentru mine sau cel puțin așa simțeam atunci.

Rep: Ați avut un mentor sau un exemplu pe care l-ați urmat?

Prima persoană care m-a influențat decisiv spre medicină și chirurgie a fost tatăl meu, medic chirurg de chirurgie generală. Însă nu am avut doar un singur mentor. Am încercat să învăț din orice experiență și de la orice om cu care am colaborat.

Ulterior, coordonatorul meu de rezidențiat, șeful Clinicii de Ortopedie de la acea vreme, dl. Prof. Dan Lucaciu, de la care am învățat foarte mult, a fost persoana alături de care am avut primul contact cu specialitatea ortopedie. Era pasionat de artroplastia endoprotetică a șoldului și a genunchiului.

Cu diferite ocazii, am avut șansa să cunosc personalități marcante ale ortopediei mondiale, oameni cu energie deosebită, care mi-au influențat în diferite feluri cariera.

Dorința de progres continuu

Rep: Care credeți că sunt aspectele necesare unui medic ortoped pentru a deveni profesionist în domeniul său?

Dorința de progres continuu. Dar, pe lângă cunoștințele și deprinderile profesionale, calitățile umane sunt de asemenea foarte importante. Nu trebuie să uităm faptul că gesturile noastre influențează cu adevărat viețile oamenilor. Astfel, ambiția, onestitatea, seriozitatea și empatia sunt cuvinte care, pe mine personal, mă caracterizează în tot ceea ce fac. Cred că și prin ceea ce suntem ca oameni putem influența radical viețile pacienților noștri, pe lângă suportul medical.

Rep: Ortopedia este o specialitate foarte vastă. Care dintre subdomeniile ortopediei v-au atras cel mai mult?

Încă din perioada de rezidențiat am fost atras de chirurgia minim-invazivă articulară, denumită și artroscopie. Atunci era încă un domeniu la debut, însă acum tehnica a devenit o rutină în tratamentul chirurgical în tot mai multe centre medicale și spitale private, iar capacitățile artroscopiei de a trata patologii complexe au devenit desăvârșite.

De asemenea, mi-a stârnit interesul chirurgia articulațiilor mari, mai exact protezarea de șold, de umăr și de genunchi.

Luând în calcul nevoile pacienților, întotdeauna mi-am dorit să dezvolt și să implementez tehnici și proceduri care să le permită acestora să aibă o experiență cât mai ușoară a actului chirurgical, fie că este vorba de o intervenție artroscopică de rutină sau de o chirurgie complexă, de exemplu o intervenție de revizie. Astfel, prin aceste tehnici reușim să reducem perioada de spitalizare, iar mobilizarea și reintegrarea socio-profesională să fie cât mai rapidă.

Inovație în industria medicală

Rep: De unde a venit pasiunea de dezvoltare continuă și mai ales dorința de a forma generațiile viitoare de medici ortopezi?

Fără dezvoltare medicală continuă, medicul de orice specialitate nu mai poate oferi pacienților beneficiul avansului tehnologic, aspect cu atât mai important în ortopedie, o specialitate strâns legată de inovația din industria medicală.

Formarea tinerilor medici ortopezi a venit ca o cerință a funcției universitare pe care o ocup în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.

Cred că lui Isaac Newton îi aparține afirmația „dacă am văzut mai departe decât restul, este pentru că am stat pe umerii giganților”. Devine de datoria noastră să dăm mai departe ceea ce și pe noi alții ne-au învățat. Iar pentru mine este un privilegiu, dar în același timp și o obligație să transmit celor dornici de cunoaștere tot ceea ce eu stăpânesc în domeniul ortopediei la ora actuală.

Rep: Aveți o experiență de practică bogată în sistemul de sănătate, atât cel de proprietate publică, precum și privată. Care este motivul pentru care v-ați alăturat Spitalului Medicover Cluj?

Spitalul Medicover Cluj are un potențial enorm. Este un spital care oferă pacienților o îngrijire multidisciplinară, adică pacientul are acces la servicii medicale integrate. Astfel, nu mai este nevoit să se plimbe de la un spital la altul pentru a-și rezolva diversele probleme de sănătate, iar pentru mine acest lucru înseamnă siguranța în rezolvarea cazului, mai ales când vine vorba de cazuri complexe sau dificile.

Pentru un spital privat este o premieră regională, deoarece pacienții pe care îi tratez chirurgical beneficiază de săli de operație dotate la standarde internaționale, de secție de terapie intensivă modernă, precum și de secție de recuperare medicală și bază de tratament complet echipată. De asemenea, echipa medicală alături de care am plăcerea de a reda pacienților libertatea de mișcare este ghidată de principii comune pe care le-am descris mai sus.

Medici de încredere

Rep.Care sunt criteriile pe care ar trebui să le ia în considerare pacienții atunci când caută un medic ortoped?

Relația medic-pacient este una bazată în primul rând pe încredere. Pacientul sau aparținătorul trebuie să aibă convingerea că a luat cea mai bună decizie atunci când a ales medicul ortoped pentru artroscopie sau protezare.

În ziua de azi când informația despre medic e disponibila la un click distanță, e bine ca pacienții să folosească acest aspect în avantajul lor și să afle părerile și altor pacienți operați de medicul respectiv. Doar strict prin recomandari nu mai e atât de relevant.

Rep> Pentru ce tipuri de intervenții vă pot apela pacienții?

Aproximativ jumătate din practica mea medicală este reprezentată de chirurgia genunchiului. Efectuez atât intervenții artroscopice, cât și intervenții chirurgicale deschise la nivelul acestei articulații. Restul activității se axează pe patologia umărului și soldului. Pacienții pot afla aici mai multe informații despre serviciile medicale oferite.

Totodată, având experiență de mai mulți ani într-un spital de urgență, pot ajuta și pacienții cu leziuni traumatice ale aparatului locomotor, inclusiv cazuri complexe, fracturi articulare etc.

Rep: Avansul în tehnologie a făcut ca recuperarea să fie cât mai rapidă. Câtă greutate mai are recuperarea în întreg procesul de tratament ortopedic?

Recuperarea medicală este la fel de importantă precum intervenția chirurgicală. Ea face parte dintr-un întreg plan de tratament, care poziționează pacientul pe traiectoria cea mai favorabilă unui rezultat optim.

În Spitalul Medicover avem o echipă de kinetoterapeuți care iau parte la întregul proces de recuperare a pacienților. Discutăm fiecare caz în parte pentru a ne asigura că pacientul primește tratamentul personalizat de care are nevoie. Reușim să aplicăm concepte moderne de recuperare rapidă, numite „FastTrack”.

Pacienții se mobilizează chiar în ziua operației, mulți fiind surprinși că după o intervenție complexă de protezare de șold sau protezare de genunchi se pot deplasa după 4-6 ore fără durere. Este un proces complex ce implică nu doar kinetoterapeuți, ci întreaga echipă medicală, începând de la doctori chirurgi ortopezi și continuând cu anesteziști și asistenti medicali.

 

Contact Spitalul Medicover Cluj:

Strada Principală, Suceagu 407062, Jud. Cluj

Call Center:            0264-933

Programări online: https://programare.medicover.ro/spital-cluj

Website:                     https://www.medicover.ro/spital-cluj

Despre Medicover România

Din 1995, Medicover România a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori de pe piața serviciilor de sănătate private, cu o rețea de 25 de clinici în București și în țară, patru spitale generaliste: în capitală, la Oradea, Craiova și Cluj-Napoca, 28 de cabinete on-site și peste 250 de unități medicale partenere. Spitalele Medicover corespund celor mai înalte standarde medicale și deservesc o gamă largă de specialități medicale și chirurgicale.

Pentru mai multe informații, vizitați: www.medicover.ro

Medicover România face parte din grupul Medicover, companie internațională de servicii medicale și de diagnostic, înființată în 1995. Medicover operează o rețea extinsă de clinici, spitale, facilități de îngrijire specializată și laboratoare. Piețele principale ale Medicover sunt Polonia și Germania. În 2020, Medicover a avut venituri de 998 milioane de euro și peste 32.000 de angajați. Pentru mai multe informații, vizitați www.medicover.com

 

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

ACTUALITATE

Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni

Publicat

În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO FOTO. Accident cu două mașini în Borhanci. Un șofer băut a intrat pe contrasens

Publicat

accident

Un accident cu două mașini implicate a avut loc, luni seară, pe strada Borhanci din Cluj-Napoca. 

Din primele informații, șoferul uneia dintre mașini era băut și a intrat pe contrasens, lovind un alt autoturism, Șoferul vinovat de producerea accidentului a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat o alcoolemie de 0,73.

Se pare că bărbatul băut sărbătorise cu prea mult alcool victoria României în meciul cu Ucraina de la Euro2024.

Un echipaj de la SAJ Cluj a consultat persoanele implicate în accident.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO. Hotelul Transilvania Cluj-Napoca, inclus în Historic Cafes Route. Meniu istoric special pentru ceremonie

Publicat

De

meniu istoric

Celebrul Hotel Transilvania din Cluj-Napoca, situat pe strada Regele Ferdinand, a fost admis în prestigioasa rută culturală Historic Cafes Route, aflată sub Înaltul Patronaj al Consiliului Europei. Hotelul Transilvania este menționat în celebru  roman ”Dracula” de Bram Stoker drept locul în care ar fi înnoptat avocatul britanic Jonathan Harker, chemat de Contele-Vampir pentru a-i intermedia o tranzactie imobiliara  în Anglia.

Historic Cafes Route sau „Ruta Cafenelelor de Aur ” din Europa este unul dintre cele 49 de trasee culturale acreditate de Consiliul Europei.

Aderarea Hotelului Transilvania în Historic Cafes Route va fi marcată printr-un eveniment aparte, programat în 29 iunie, de la oras 12:00.
Punctul culminant al evenimentului va fi decorarea clădirii cu plăcuța onorifică a Consiliului Europei, primul discurs oficial al domnului Arnold Gunter Klingeis , noul presedinte al Rutei Cafenelelor Istorice din Europa reprezentand acum 47 de state membre din Consililul Europei.

Invitație culinară

meniu istoric

Evenimentul de admitere coincide cu preluarea oficială a mandatului de președinte al Historic Cafes Route de către Arnold Gunter Klingeis, reprezentantul Brukenthal Palace Cafe Avrig. Este pentru prima dată în istorie când un cetățean român devine președinte al unei rute culturale europene.
Ceremonia include, alături momentele oficale festive, prezentări de modă, recitaluri muzicale live, vizionarea unui scurt metraj documentar despre cele mai celebre ecranizari ale celebrului roman Dracula, precum și invitația la o călătorie culinară inspirată de meniurile istorice ale restaurantului hotelului clujean.

Preparate istorice

În 29 iunie 2024, din prezentarea preparatelor incluse în meniul istoric Hotel Transilvania (care, în romanul ”Dracula” este denumit Hotelul Regina Angliei), nu vor lipsi supele de țelină și găluște, limba de vită cu buchet de salată și sos tartar, salatele de vară asezonate cu piept de rață și vinigrette cu pere sau brânză maturată și french dressing, pulpa de iepure cu morcovi sote și găluște din făină integrală, ragout de căprioară cu pară în vin și mămăliguță cu trufe, papricașul cu pulpe
dezosate, împletita de vinete (pomenită și în romanul Dracula), pulpa de rață cu măr copt, varză roșie și găluște din făină integrală, rasolul de miel cu piure din țelină și mămăliguță cu trufe, budinca de morcovi, cu sos de mere, fructe de pădure sau vanilie, merele coapte cu sos de măr cu stafide sau cu sos de vanilie.

Hotel de o jumătate de mileniu

”Participanții la acest important moment vor avea parte de o experiență cu adevărat deosebită, un periplu în istoria de peste 500 de ani a acestui celebru hotel, combinată cu trăiri contemporane, arome din trecut, planuri, idei și strategii pentru viitor.

La activitățile prilejuite de admiterea Hotel Transilvania în cadrul HCR vor fi prezenți reprezentanți ai rutei culturale europene și ai Consiliului Europei, oficialități locale și de la nivel central, oameni de cultură și artă,
reprezentanți ai presei, diverși alți invitați. Acest eveniment reprezintă o adevărată carte de vizită pentru România”, spune
președintele „Rutei Culturale a Cafenelelor de Aur”, Arnold Gunter Klingeis.

Romanii și Dracula

”Hotelul Transilvania înseamnă mult mai mult decât menționarea în romanul Dracula. El este legat de istoria străveche a Clujului.

Din punct de vedere istoric, hotelul a fost ridicat peste ruinele reședinței guvernatorului Daciei Porolissensis. Știm și numele acestui guvernator: Cnaeus Minucius Faustinus Sextus Iulius Severus, menționat într-o diplomă militară romană, emisă chiar în 29 iunie 120 A.D.

Există și o legendă, din secolul al XIX-lea, care spune că în apropiere s-ar fi sinucis regele Daciei, Decebal.

Știm cu certitudine faptul că, în Evul Mediu, actualul Hotel Transilvania era un han, situat pe strada numită Platea Pontis, care făcea legătura între poarta principală de intrare în orașul medieval și piața centrală a Clujului.

Istoria neîntreruptă a hotelului se întinde pe mai mult de o jumătate de mileniu”, spune experta în turism Adriana Sava, cea care continuă, în calitate de Director General al hotelului, această tradiție remarcabilă a ospitalității la Cluj.

Citește mai departe

EVENIMENT

VIDEO FOTO. PROTEST. Zeci de clujeni au cerut demisia șefului AEP, Toni Greblă, și renumărarea voturilor la București

Publicat

protest
Zeci de clujeni au cerut, luni seară, într-un protest desfășurat în fața Prefecturii Cluj renumărarea voturilor de la mai multe secții de votare din București unde, susțin ei, rezultatul alegerilor locale a fost viciat și demisia șefului AEP, Toni Greblă.
Ca semn de sprijin pentru secțiile de votare unde au fost nereguli, unii participanți au purtat o banderolă albă pe braț.
Organizatorii protestului au precizat că doresc modernizarea procesului electoral, corectitudine și transparență în procesul de votare și renumărarea voturilor în secțiile unde dovezile de fraudă sunt evidente.
Protestarii au avut pancarte cu mesaje precum ”Nu grebla voturi – vremea trece, vremea vine, de ce AEP nu intervine”, ”Voturi numărate, nu greblate”, ”Democrația se fură la vot” și au cerut demisia președinteluui Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă.
Sursa foto&video: Anca Mihai – Facebook

Citește mai departe

CULTURA

VIDEO. Podcast Cluj24. Regizorul Paul Negoescu: Experiența la cinematograf e diferită față de laptop sau televizor

Publicat

Paul

Regizorul Paul Negoescu a fost, luni, invitatul lui Doru Pop la podcastul Cluj24 dedicat TIFF.  Acesta este și membru al juriului festivalului de la Cluj-Napoca.

Negoescu absolvent al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică, în prezent lector la catedra catedra regie de film a UNATC.

Regizor și scenarist de film, a debutat cu un prim lungmetraj intitulat O lună în Thailanda (2012).

A scris și regizat Două lozuri (2016), adaptare după schița celebră a lui I. L. Caragiale, urmat de comedia Povestea unui pierde-vară (2018) și filmul polițist Oameni de treabă (2022).

În 2023 a făcut o continuare după cel mai de succes film al său, Încă două lozuri.

 

Doru Pop, cronica la ”Oameni de treabă”: Cum ar fi fost dacă Agatha Christie s-ar fi născut la Botoșani?!

Oameni de treabă (2022) a fost nominalizat la 10 premii Gopo și a fost premiat la principalele categorii (Cel mai bun film, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor în rol principal, Cel mai bun actor în rol secundar și Cel mai bun montaj). Povestea începe în cheie parodică și se încheie într-o tentă voit absurdă.

Încă din incipitul filmului primim această cheie de lectură tragi-comică, când vedem că, de pe platforma unei dube, cade o găină în mijlocul drumului.

Găina rătăcită devine o metaforă vizuală recurentă pentru diverse momente de intensitate narativă, de fapt funcționând ca un simbol simplist pentru identitatea personajului principal, polițistul Ilie. Negoescu reintroduce găina ca un fel de indiciu hermeneutic, pentru că și în curtea primarului ciugulește o găină în fântâna kitsch (ca semn al corupției), polițistul nostru vrea să prindă o găină în mijlocul drumului (chiar în punctul de inflexiune morală) etc.

Dacă nu putem să știm la ce se gândește o găină, ne dăm seama încă din primele scene că filmul este povestea unui om mărunt. Ilie „din Băbuleni”, personaj jucat de Iulian Postelnicu, e un agent de poliție mutat disciplinar într-un sat moldovenesc uitat de timp. Ilie are apartament la Botoșani și idealuri mărunte, e divorțat și dornic să își cumpere o livadă. Acum trăiește de vreo zece ani într-o comunitate în care pare că nu se întâmplă nimic, dar unde, de îndată ce apare un alt nou polițist, lucrurile se schimbă.

Negoescu, care s-a remarcat după ce a făcut o adaptare contemporaneizată a nuvelei lui Caragiale „Două loturi”, publicată încă din 1898 și deja popularizată în cinemaul nostru, se dovedește un „caragialian” până la capăt. În acest film, spre deosebire de filmul anterior intitulat „Două lozuri” (2016), unde subiectul e tratat mai degrabă umoristic, Negoescu evoluează ca și marele dramaturg pe care îl consideră maestrul său, către tragedie.

Eforturile regizorului sunt oarecum ajutate de figura lui Postelnicu, care a câștigat un alt premiu Gopo pentru actorie (în rolul turnătorului „Vali” din filmul lui Andrei Cohn, Arest), făcând din Ilie e un fel de „Buster Keaton de Botșeni”, care prestează tot felul de schimonoseli faciale, ridică din sprâncene și pune în mișcare felurite ticuri, care se vor expresive, dar care reduc dramatismul personajului. Acesta, ca și găina cu care e asociat, arată adeseori ca un animal speriat, prins între faruri.

Postelnicu, actor și scenarist (a scris inclusiv câteva episoade din „Las Fierbinți” cu care, aduce și acest film), ar vrea să aducă puțin cu prințul Mîșkin, cu idiotul mistic dostoievskian, dar această asociere e posibilă doar dacă prințul s-ar fi născut la Fălticeni (sau la Focșani, ca actorul nostru) și ar fi vulgar fără vreun motiv întemeiat.

Uneori grimasele lui Postelnicu ajută la construirea nui „comic din off”, cum este scena în care Ilie aude dialogul fratelui său cu fosta lui soție, sau când povestește cu primarul, iar concetățenii lor se bat în fundal. Dar, în general, el nu reușește să fie mai mult decât un Pristanda mioritizat, un slugoi al primarului care duce scândurile acestuia cu Mitsubishi-ul șefului și care o ia treptat razna, ca și personajul caragialian din „Două loturi”. După o lungă perioadă de acalmie, în primele 20 minute ale filmului nu se întâmplă mai nimic, regizorul și scenariștii săi (Radu Romaniuc plus Oana Tudor) ne introduc un prim moment de „tensiune”, în care îl vedem pe primarul Costică izbindu-se cu capul de stâlpul casei. După alte 20 de minute, în care urmărim deambulările inutile ale polițistului nostru, se produce și un fel de climax, când aflăm că a avut loc un incident narativ, moartea unui concetățean. De aici încolo povestea se transformă într-un „sfriller” scris dacă Agatha Christie s-ar fi căsătorit a doua oară la Vaslui, pentru că primarul, ajutat de popa din sat, l-a ucis pe soțul unei localnice dezirabile sexual.

Reușita este că, prin intermediul lui Ilie, suntem introduși în lumea satului moldovenesc profund și post-comunist, căruia îi lipsește complexitatea. Pare că în satul acesta nu mai există altcineva decât primarul (jucat Vasile Muraru), popa (jucat de Daniel Busuioc) și acoliții lor. E ca un banc despre România, în care primarul, cu popa și cu polițistul satului se întâlnesc la braserie să ia decizii, decizii însoțite adeseori de băutură.

În acest sat inexistent, populat de figuri caricaturale, apare brusc un tânăr agent, pe nume Vali, care începe propria sa investigație. Aici lucrurile sunt legate cu ață scenaristică foarte albă. Nu doar că investigațiile criminale în sistemul românesc de justiție nu sunt făcute de polițiștii locali, în sistemul judiciar din România „strângerea probelor” se face doar sub supravegherea procurorului, de către ofițerii investigatori specializați, nu de către polițiștii de la țară, dar și pentru că totul se întâmplă subit, fără justificare.

Singura explicație este că regizorul și scenariștii s-au gândit să facă un soi de A Few Good Men moldovenesc. Ca și în filmul lui Rob Reiner (1992) asistăm la sfâșierea morală a justițiarului „de Băbuleni” care, presat de primarul mefistofelic și ucigaș, care încearcă să îl corupă, polițistul își descoperă vâna morală când află că tânărul polițist (jucat de Anghel Damian), pentru care postul de agent local fusese un „challange” și cu care se certase, e bătut până la moarte sau că soția victimei a fost alungată tot prin violență.

Problema este că, deși regizorul și scenariștii vor cu tot dinadinsul să complice povestea, așa cum au citit în cărțile lui Syd Field, faptul că „Iliuță” descoperă imoralitatea primarului după ce a fost zece ani mâna dreaptă a acestuia, că apar informații despre traficul de țigări abia la final, este doar un traseul narativ care duce direct la dilema morale a polițistului, dar care nu se susține în construirea intrigii.

Un alt element de dezacord este dorința de autenticitate cu orice preț. Accentul moldovenesc al personajelor, care ar trebui să dea o notă de veridicitate, este adeseori exagerat de către unii actori, deși majoritatea sunt din această zonă dialectală. Muraru, care e de pe la Piatra-Neamț, îi dă polițistului sfaturi sfaturi din categoria: „fașim și putiem să șie ghini” sau „fă ce-ți spune cujetul”, iar procurorul de caz (care apare și dispare subit) zice „prinșipii”, ca pe la Chișinău, de unde e actorul. Și spațiul e „provincializat” cu bună știință, oamenii trăiesc într-un soi de case uitate de timp, cu carpete pe pereți, iar în fundal apar și niște ucraineni contrabandiști și bătăuși, fără nicio explicație.

La final aflăm că polițistul Ilie a mai „făcut pe nebunul” în urmă cu 10 ani, ceea ce justifică deznodământul care, din păcate, devine o sarabandă absurdă și cu totul necredibilă. Iliuță își pune chipiul de polițist și se hotărăște să fie justițiar, un de de „lităl uepon” de la Băbuleni. Se împușcă cu popa din sat, care e îmbrăcat cu un trening roșu și îl atacă pe polițist cu o toporișcă, pe care i-o înfige în spinare, polițistul împușcă mai mulți contrabandiști, primarul trage cu kalașnikovul și nu nimerește, toată lumea moare, mai ceva ca în actul final din „Hamlet”.

Oameni de treabă e bun numai ca să intre în portofoliul „Netflix” (deși a fost finanțat cu bani de la TVR), probabil la categoria „mioritic craim” (crime), unde s-ar putea inventa un nou gen de polisierului, un fel de Tarantino de Bahlui, cum un scenariu inspirat din „Las fierbinți”, injectat cu lecturi din Schopenhauer și pus la perfuzii cu filmele realizate de Guy Ritchie. Poate această tentantivă de polisier tragicomic va fi urmată de alte încercări ale cineaștilor autohtoni de a face experimente cu genurile asociate filmului polițist și vom vedea noi creații care explorează comicul din spatele dezastrului, așa cum doar Caragiale știa să o facă.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate

Parteneri Alba24.ro , România24.ro, Ardeal24.ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Cluj24.ro powered by MEDIA CLUJ24 SRL Cluj Napoca & INDEPENDENT MEDIA Alba Iulia. Cluj24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax