ADMINISTRAȚIE
Clujul spune „nu” fumatului în aer liber. Consiliul Local a aprobat interzicerea țigărilor în stații, parcuri și baze sportive

Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat, în ședința de luni, 12 mai, proiectul de hotărâre care impune restricții de fumat în mai multe spații publice din oraș, incluzând stațiile mijloacelor de transport în comun, parcurile și bazele sportive.
Hotărârea a fost adoptată cu 22 de voturi „pentru” și 3 abțineri, urmând să intre în vigoare la 90 de zile de la data aprobării. Măsura se aplică atât fumatului clasic, cât și utilizării țigărilor electronice și dispozitivelor de tip vape. Excepție fac doar zonele special amenajate în acest scop, care urmează să fie identificate, amenajate și semnalizate corespunzător de către autorități.
Propunere pentru extinderea restricțiilor
Consilierul local Aurelia Cristea, autoare a legii anti-fumat din 2016, care a interzis fumatul în spațiile publice închise, a susținut extinderea actualelor restricții. Ea a propus ca interdicția să se aplice și în apropierea intrărilor în instituțiile publice și în toate spațiile publice închise, inclusiv pentru țigările electronice.
Totuși, amendamentele propuse nu au fost supuse la vot. Departamentul juridic al Primăriei a argumentat că astfel de prevederi țin de reglementările naționale, nu de competența consiliilor locale.
Unde se va aplica interdicția?
Hotărârea interzice fumatul și utilizarea dispozitivelor electronice de fumat în următoarele locuri:
- Stațiile mijloacelor de transport în comun;
- Toate parcurile publice din Cluj-Napoca;
- Bazele și terenurile sportive.
Excepție fac evenimentele publice în aer liber care au fost aprobate oficial de către autorități. Chiar și în aceste cazuri, organizatorii vor avea obligația să delimiteze zone speciale pentru fumători, dacă este cazul.
Sancțiuni de până la 500 de lei
Cei care nu vor respecta noile reguli riscă amenzi între 100 și 500 de lei. Aplicarea sancțiunilor va fi în sarcina Poliției Locale Cluj-Napoca. Totodată, municipalitatea va avea responsabilitatea de a semnaliza corespunzător spațiile unde fumatul este interzis și cele în care este permis.
Decizia vine în contextul în care tot mai multe orașe din Europa adoptă măsuri ferme pentru a limita expunerea cetățenilor, în special a copiilor și tinerilor, la fumul de tutun și la noile forme de fumat. Cluj-Napoca devine astfel primul din România care extinde explicit interdicțiile de fumat în spații publice deschise.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
VIDEO. Primarul sportiv. Emil Boc, flotări, cros și antrenament de arte marțiale la Sports Festival

Primarul Clujului, Emil Boc, a participat la activitățile din cadrul Sports Festival, care a avut loc în acest sfârșit de săptămână, în zona Parcului Central și a Aleii Stadionului din Cluj-Napoca.
Într-un clip postat pe rețelele de socializare, edilul este filmat făcând 15 flotări la unul dintre standurile festivalului, urmate de un scurt antrenament de arte marțiale, sub îndrumarea unui instructor.
Forma sa fizică nu a trecut neobservată, fiind încurajat de antrenorul de la stand: „Foarte bine, domnul primar, foarte bine. Deja puteți face orice sport. Se vede că practicați.”
„Vă invit să faceți sport și mișcare în fiecare zi!”
Primarul a transmis un mesaj de încurajare pentru toți cetățenii: „Zeci de sporturi pot fi practicate în aceste zile la Cluj-Napoca, în zona Parcului Central, la Sports Festival. Felicitări organizatorilor pentru acest eveniment de excepție! Vă invit să faceți sport și mișcare în fiecare zi!!!”
Amintim că Emil Boc a participat duminică și la Crosul Supereroilor, eveniment caritabil desfășurat în cadrul Sports Festival, unde a alergat alături de sute de clujeni pentru a susține cauza Via Transilvanica.
Sports Festival a transformat din nou Clujul într-o capitală a sportului, cu activități dedicate tuturor vârstelor și nivelurilor de pregătire, de la demonstrații, inițieri gratuite, până la competiții și sporturi inedite.
EVENIMENT
Două persoane rănite grav în Cheile Turzii, preluate de elicopterul SMURD și transportate la spital

Intervenție de urgență duminică după-amiază în Cheile Turzii, unde două persoane au fost grav rănite în urma unui accident survenit într-o zonă greu accesibilă. Salvatorii montani din cadrul Serviciului Salvamont-Salvaspeo Cluj au intervenit la fața locului.
Potrivit reprezentanților Salvamont Cluj, două persoane rănite grav în Cheile Turzii au fost preluate de elicopterul SMURD. Acestea au fost transportate la spital la Târgu Mureș.
ISU Cluj a confirmat că nu a fost implicat în intervenție, întreaga acțiune fiind gestionată de salvamontiști. Salvatorii au solicitat sprijin aerian, iar elicopterul SMURD a fost chemat pentru evacuare rapidă către o unitate medicală de specialitate din Târgu Mureș.
Ulterior, echipa Salvamont a fost solicitată pentru o altă intervenție în zonă, aceasta fiind în desfășurare.
FOTO: Arhivă
ADMINISTRAȚIE
Se înființează o nouă linie de transport public în comuna Florești. TRASEUL liniei M27

Un nou traseu de transport public va deservi zona Răzoare din comuna Florești, potrivit unui proiect de hotărâre votat în ședința Consiliului Local Cluj-Napoca din 13 iunie.
La inițiativa primarului municipiului Cluj-Napoca, acesta a fost mandatat să voteze în cadrul Adunării Generale a Asociației Metropolitane de Transport Public Cluj în favoarea înființării liniei M27. Noul traseu va contribui la îmbunătățirea conectivității în cea mai mare comună din România.
Detalii despre traseu
Lungimea totală a traseului în interiorul localității Florești va fi de 6,20 km.
Traseul liniei M27: Metro Nord – AutoTransilvania – Metro Sud – Polus Center (la DN1) – Valea Gârboului – Răzoare (Biserica) – Răzoare Vest – Amethyst – Metro Sud – Polus Center (la DN1)
Linia M27 este menită să asigure un acces mai facil către principalele puncte comerciale și zone rezidențiale din Florești, dar și o legătură mai rapidă cu DN1 și rețeaua de transport metropolitan.
EVENIMENT
În mai 1880, Eminescu dezvăluia deficitele gemene de azi. Și împrumuturile uriașe. Dar și pe „Ursula” von …

Analistul politic și istoricul Ion Novăcescu face o analiză comparativă a evoluției ciclice a politicii, guvernării și istoriei României, pe baza unui articol fulminant scris și publicat de Mihai Eminescu în 16 mai 1880, în ziarul conservator „Timpul”. Concluziile sunt uimitoare și șocante. La 1880, ca și astăzi, aveam deficite gemene, împrumuturi străine uriașe, o guvernare progresistă și… un șef al Europei care era tot cu titlu nobiliar de „von” și tot din Germania.
Timpul este ciclic. Nu-i liniar. Acest adevăr e susținut de două dovezi incontestabile și imbatabile: anotimpurile și istoria României. Evoluția noastră națională s-a făcut în cicluri istorice. Că de aceea avem înțeleptele vorbe populare: „nimic nu-i nou sub Soare!” și „Ce-a fost, va mai fi!”
Articolul acesta, scris de titanul gazetăriei românești, Mihai Eminescu, pe care l-a publicat în „Timpul” (oficiosul conservatorilor români), în 16 mai 1880, pare că se referă la timpurile teribile pe care le trăim astăzi.
Să deslușim și să limpezim contextul istoric de atunci, ca să fie de netăgăduit ciclicitatea evoluției noastre. Dar și a Europei. Întrucât, aproape nimic nu s-a schimbat din vremea Luceafărului nostru.
În 16 mai 1880, ziaristul Eminescu dezvăluia opiniei publice că a cerut guvernului „roșilor” – adică liberalii – condus de Ion C. Brătianu, de ce nu răspunde ce a făcut cu împrumutul de 8 milioane de galbeni, luat de la guvernul imperial al Rusiei.
Brătianu, normal că nu-i putuse spune lui Eminescu ce a făcut cu banii, din două motive.
Primul: că nu-l suporta pe colosalul pamfletar, care din comunist (roșu n.n.), „vizir” (dictator, adică) și alte multe alinturi nu-l scotea. Să precizăm că liberalii din vremea lui Eminescu erau „progresiștii” de astăzi, care-l oripilau și-l exasperau pe Gardianul Civic al conservatorismului și suveranismului românesc, Mihai Eminescu.
Eminescu îi biciuia pe liberali
În sutele sale de pamflete și articole cu dezvăluiri, Eminescu îi biciuia pe „comuniștii roșii” din Partidul Liberal, acuzându-i de cam aceleași fapte precum sunt „alintați” progresiștii de azi: decădere morală, demență ideologică, ticăloșie politică, impostură, slugărnicie față de pretențiile și modelele decadente europene, prostie politică, hoție guvernamentală, incompetență administrativă, jaf bugetar, promovarea amantelor, (cărora Eminescu le spunea curvele politicienilor), nepoților, oculților etc.
Apoi, premierul Brătianu nu-i putea spune ziaristului Eminescu ce a făcut cu cei 8 milioane de galbeni rusești imperiali și siniștri, luați împrumut de la Moscova, fiindcă premierul țării proaspăt independente făcuse acel împrumut imens pentru a-i face pe plac Ursulei de atunci. Adică șefului Europei. Care era tot un personaj german și tot cu titlu nobiliar în nume. Adică: von. Numai că acela era prinț, era bărbat și-l chema von Bismarck. Și Otto.
Condițiile Germaniei
Cancelarul Germaniei condiționase recunoașterea independenței României, în 1879, de două solicitări ne-negociabile:
1. Naturalizarea evreilor. Adică, acordarea cetățeniei române evreilor;
2. Răscumpărarea de către guvernul român a marii fraude bugetare din afacerea Strousberg. Aceasta a fost o imensă țeapă dată statului român de un pretins antreprenor prusac, în fapt un escroc evreu, cu numele oficial de Strousberg, care a primit concesiunea guvernamentală pentru construirea căii ferate Roman – București – Vârciorova. Concesiunea a fost perfectată în Prusia, în februarie 1868. Chiar în cabinetul lui Bismarck.
Prințul Carol al României a primit contractul redactat la Berlin sub oblăduirea Ursulei de atunci. Prințul l-a pasat Parlamentului. Parlamentul a votat o lege pentru construirea căii ferate.
O mică observație. De atunci e obiceiul politic ca să se facă o lege în Parlament, atunci când primii miniștri români se prind că trebuie să plătească o „taxă de protecție” la șefii Europei și ai lumii; taxă care mereu se transformă într-o mare țeapă bugetară.
Astfel încât răspunderea să fie colectivă. Acest model de prevedere politică a fost aplicat constant de atunci până la „legea Bechtel” de construire a autostrăzii Transilvania pe planșe. Și se va folosi această metodă perpetuu. Fiindcă România e mică, iar marile puteri sunt mari și tari. Iar cei mici trebuie să plătească taxă de protecție ca să nu ia bătaie și mai rea decât în mod obișnuit.
Construirea căii ferate
Ei bine! În 1879, guvernul Ion C. Brătianu a transferat cei 6 milioane de galbeni luați de la invadatorul rus (armata rusă a staționat aproape încă un an în România după ce turcii au fost înfrânți la Plevna) și i-a transferat unui consorțiu de bancheri și antreprenori din Viena.
Acest consorțiu cumpărase ieftin afacerea Strousberg falimentară. Noul consorțiu a mai investit sume mici în construirea căii ferate după care a cerut oficial statului român să le răscumpere acțiunile la o valoare mare și să preia construirea căii ferate. Cum statul român a refuzat să accepte să fie astfel țepuit, s-a așteptat momentul prielnic. Care a venit odată cu năzuința României de ai fi recunoscută independența câștigată pe cîmpul de luptă, cu mii de morți și răniți în fața redutelor turcești din Bulgaria.
Tributul acesta de sânge și vieți nu a contat. Doar cel în bani. Așa că, nevoit biet românul a plătit foarte scump, de două ori, calea aceea ferată din Moldova.
Timpul nu-i liniar
Însă au fost și câștiguri politice. Imense! Pentru liberali. Și pentru Brătianu. Bătrânul. Liberalii au rămas la guvernare încă opt ani. Până în 1888, întrucât domnul Carol le-a fost foarte recunoscător că l-au spălat de mizeria acelei „țepe gigantice” cu care și-a început domnia. Iar Brătianu a devenit cel mai de încredere om de stat român în ochii piețelor financiare. În plus, era întâiul preferat al Ursulei de atunci. Șeful Europei – von Bismark.
Faptul că Eminescu își înnegrea sufletul de supărare și de grijă că țara înregistrează deficite gemene nu a impresionat și n-a afectat pe nimeni. Ci, doar pe el.
La puțin timp – un an – după căderea guvernării Brătianu, în 15 iunie 1889, Luceafărul nostru se ridica la ceruri. Lăsându-ne la fel de săraci, de umili, de proști și plini de nevoi. Precum ne-a găsit Brâncuși. 60 de ani mai târziu. Și precum vom fi mâine. Când vom intra într-o nouă curbă de sacrificiu.
Din care am mai ieșit. Prima dată la sfârșitul anului 1921, după ce guvernul Averescu a tăiat salariile bugetarilor cu 30%. Și-am mai ieșit odată din hău. Parcă prin 2011, însă-i demult, de atunci. Așa că, a trebuit ca evoluția noastră să ne ducă, din nou, la deficite gemene catastrofale. Ca să mai intrăm în groapă, odată. Și, poate, iară, să ne avântăm, ca mitica Pasăre Phoenix.
Deci: E CICLICITATE!
Și timpul nu-i liniar. Poate doar cel românesc.
Articolul lui Mihai Eminescu
Articolul lui Mihai Eminescu din 16 mai 1880, intitulat ”Dacă la aprecieri teoretice…”:
”Dacă la aprecieri teoretice ne învrednicim a primi câte un răspuns nimic mai puțin decât convingător de la organele oficioase, în chestiuni materiale de-o importanță estremă confrații se dispensează de această sarcină calculând, se vede, cu uitarea publicului sau cu lipsa lui de atenție.
Am întrebat: Cum stăm cu cele 8 milioane împrumutate de la guvernul imperial al Rusiei? Răspunsul – tăcere absolută.
Am întrebat: ce înțeles are misiunea constantinopolitană privitoare la mănăstirile închinate? Răspunsul – tăcere
Acum se ivește o nouă cestiune, mai îngrijitoare decât toate celelalte: decadența deplină a esportului nostru de producte brute, o decadentă de care se-ngrozeşte chiar „Românul”, fără a pomeni, se-nţelege, că acest regres datează absolut numai de la venirea roșiilor la putere.
Punem din nou sub ochii cititorului pasajul din „Românul” privitor la această gravă chestiune:
„Monitorul Oficial” a publicat zilele trecute statistica importului și esportului în anul 1879.
Cifrele acestei statistici sunt foarte elocinți. Ele dovedesc că balanța comercială a României e foarte rea și îngrijorătoare.
Iacă cifrele:
Import ……………………………………………………………………………………… 254 482 069 1. 95 b
Esport ……………………………………………………………………………………… 238 650 006 1. 86 b
Diferență ……………………………………………………………………………………. 15 832 623 1. 9 b
Deci în anul 1879 au ieșit din țară aproape 16 milioane mai mult decât au intrat.
Mai mult: datoria publică în același an a absorbit enorma sumă de lei 49 826 838.
România a jertfit pe altarul progresului străinătății 66 de milioane de lei
Prin urmare în cursul anului trecut averea publică a României a jertfit pe altarul progresului străinătății enorma sumă de aproape 66 milioane lei.
Oricari ar fi teoriile ce se pot face asupra balanței comerciale, nimic nu va putea suprima faptul dat pe față de aceste cifre, că producerea noastră nu este îndestulătoare spre a acoperi cheltuielile ce facem, că pe fiecare an capitalul naţional se micșorează în loc de a crește în sfârșit că, mergând tot astfel, vom slăbi din ce în ce până ce vom ajunge la inanițiune.
Situațiunea e grea și perspectiva ce ne descopere din cele mai îngrozitoare.
Deci în anul 1879 numai au ieșit din țară 16 milioane mai mult decât au intrat.
În cursul acestui an averea publică a României s-a împuținat cu 66 milioane.
Producerea noastră nu mai îndestulează cheltuielile ce le facem. Capitalul naţional se micșorează. Ajungem la inaniţiune, adică la sleire, la istovire deplină.
Situațiunea e grea
Situațiunea e grea, perspectiva din cele mai îngrozitoare.
Ei bine, această perspectivă din cele mai îngrozitoare datează, o repetăm, de la venirea la putere a roșiilor.
Drept probă reproducem din nou tabela de esport și import din anii guvernului conservator:
Acest total de 336 951 866 fr. Împărțit prin 6 ani de guvernare conservatoare ne dă o medie de 56 158 644. Va să zică în termen mediu sub acel guvern țara lua în fiece an cu 56 milioane mai mult decât da.
Dar acum esportul e cu 15 mil. 832 623 lei mai mic decât importul. Țara deci esportează pentru 71 991 267 lei mai puțin decât sub guvernul trecut, abstracție făcând că rămâne și în deficit în privirea balanței comerciale cu 16 milioane aproape.
Cu toate acestea națiunea e înfloritoare, mare și glorioasă pentru… pentru că patrioții sunt la guvern!
Iată soarta țărilor ce se lasă amăgite prin fraze.
Frazele zilnice ale gazetelor liberale și ale advocaților din Cameră o costă pe țară la un singur condei 72 milioane în minus la esport!”, scria Eminescu.