ACTUALITATE
CLUJUL DE ALTĂDATĂ. Povestea clopotelor

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și nu numai și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.
„Clopotele întrebuinţate în bisericile creştine n-au fost cunoscute înainte de Hristos, nici de evrei, nici de păgâni. Clopotele sunt creştine.
La începutul creştinismului, în cele dintâi trei veacuri, credincioşii nu întrebuinţau nici un fel de instrument pentru chemarea la rugăciune, pentru că se temeau de stăpânirea păgână, care ucidea pe toţi cei ce se mărturiseau creştini. De aceea creştinii se adunau la rugăciune noaptea, în locuri ascunse şi aveau slujbaşi anumiţi, un fel de feţi sau crâsnici, cari mergeau pe la casele creştinilor şi îi chemau la rugăciune.
În veacul al patrulea, după ce religia creştină se răspândise şi ajunsese religia recunoscută de stat, chemarea la rugăciune se făcea cu strigări de pe culmile din marginea satelor, cum se fac şi astăzi anumite strigări în satele de munte, iar în satele de la şes şi în oraşe chemarea se făcea cu toaca. În Egipet chemarea creştinilor se făcea cu sunete de trâmbiţe.
Cea dintâi amintire despre clopote se făcea în veacul al şaptelea în Apus. Într-o scrisoare din acest veac se spune, că murind un călugăr cu numele Hailda, o călugăriţă scrie că a auzit sunet de clopot, când lumea a fost chemată la înmormântare. De aici se deduce că clopotele au început să fie folosite în biserici de prin veacul al şaselea.
Nu se ştie însă cine le-a născocit şi unde au fost întrebuinţate mai întâi. Se crede că au fost descoperite mai întâi de episcopul Paul din Nola, în Italia, care a trăit la începutul veacului al şaselea. Tot aşa se crede că în Roma cel dintâi clopot a sunat în anul 590. Dar de dovedit nu se poate dovedi. Se ştie însă că în biserica din Apus se întrebuinţau în veacul al optulea clopote în multe biserici mai înstărite.
Obiceiul de a întrebuinţa clopote s-a răspândit apoi repede în toată lumea creştină. În veacul al zecelea, aproape toate bisericile aveau clopote.
Cele mai mari clopote
Cele mai mari clopote din lume sunt: Clopotul bisericii Notre Dame din Paris, care cântăreşte 12 mii kg., apoi vestitul clopot din Moscova în mănăstirea Sf. Treimi, care cântăreşte 61 mii de kg., alt clopot din Rusia are 128 mii kg., dar nu se poate trage fiind prea mare şi prea greu. Se crede că acest clopot a fost sfărâmat de bolşevicişi topit pentru gloanţe de arme.
În Catedrala din Koln în Germania este un alt clopot, turnat în amintirea războiului din 1870, făurit din tunurile luate de la francezi, în greutate de 28 mii kg. Până acum nu l-au putut trage de aceea este poreclit <<Mutul din Koln>>.
În Franţa este un clopot de 11 mii kg. în comuna Savinieu, iar în oraşul Reims unul de 9500 kg.
La noi în România cel mai mare este clopotul din dealul Patriarhiei, care nu se trage decât în ziua de Paşti, la înviere şi la încoronarea regilor”. [„Lumea şi Ţara”, Anul IV, nr.17, Cluj, 8 aprilie 1936].
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

ADMINISTRAȚIE
CJ Cluj va moderniza DJ 161C Corneni-Pintic. Tișe: Variantă alternativă pentru evitarea blocajelor pe Centura Gherlii-Livada

Consiliul Județean Cluj va moderniza drumul județean DJ 161C Corneni-Pintic. A fost emis certificatul de urbanism.
Consiliul Județean Cluj a emis certificatul de urbanism necesar modernizării drumului județean DJ 161C Corneni-Pintic, în lungime de circa 5 kilometri.
Alternativă pentru evitarea blocajelor pe Centura Gherlii-Livada
„Acest sector de drum ce leagă Corneniul de municipiul Dej este, practic, utlimul ce mai trebuie modernizat din întreg drumul județean DJ 161C. După finalizarea lui, întregul drum judeșean care se desprinde din Iclod și se conectează, prin Ocna Dejului, din nou la drumul național DN 1C, în zona trecerii cu calea ferată de la intrarea în Dej, va constitui o variantă alternativă de transport pentru evitarea blocajelor care apar pe relația Centura Gherlii-Livada”, a declarat Alin Tișe, președintele CJ Cluj.
Ce lucrări vor avea loc?
Lucrările vor viza, în principal, reprofilări ale căii de rulare, așternere de piatră spartă cu cilindrare, aducerea la profil și completarea acostamentelor cu material, înlocuirea podețelor transversale, realizarea de rigole carosabile, tăierea lăstărișului și a vegetației din zona drumului, precum și, în etapa finală, așternerea covorului asfaltic.
Prin modernizarea acestui sector de drum se vor îmbunătăți substanțial condițiile de circulație și transport, precum și fluența traficului rutier. De asemenea, asfaltarea acestui drum va crea o serie de beneficii economice și sociale evidente pentru clujenii și operatorii economici din această zonă.
Investiție prin Programul „Anghel Saligny”
Conform devizului general aprobat de Consiliul Județean Cluj, lucrările de modernizare au o valoare de 13.427.547 lei, din care 97% reprezintă finanțarea asigurată prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, cofinanțarea fiind asigurată din bugetul forului administrativ județean.
ADMINISTRAȚIE
Viceprimarul Dan Tarcea, vizită pe șantierul centrului de vârstnici de pe Calea Baciului. Care este stadiul lucrărilor

Viceprimarul Dan Tarcea a efectuat o vizită pe șantierul viitorului centru pentru vârstnici de pe Calea Baciului din Cluj-Napoca. Lucrările la clădire înaintează în ritm alert.
Lucrările la viitorul centru pentru vârstnici, de pe Calea Baciului, înaintează în ritm bun, anunță viceprimarul Dan Tarcea, în urma unei verificări efectuate pe șantier.
„Lucrările la Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență Socială pentru Persoanele Vârstnice din Calea Baciului avansează conform graficului de execuție. Am vizitat astăzi șantierul pentru a verifica stadiul lucrărilor și a discuta cu echipa de proiect”, a postat Dan Tarcea pe rețelele de socializare.
Lucrările înaintează în ritm bun
Potrivit viceprimarului, structura de rezistență a fost finalizată integral, iar fațadele exterioare sunt realizate în proporție de aproximativ 80%. Învelitoarea clădirii este de asemenea complet finalizată.
„În interior, instalațiile sanitare, electrice și termice de la parter, etajul 1 și etajul 2 sunt realizate în proporție de 90%, iar lucrările de finisaje interioare au început în această săptămână. La nivelul subsolului, lucrările sunt finalizate în proporție de aproximativ 70%, iar gardul perimetral este realizat în proporție de 90%”, a mai arătat Tarcea.
70 de locuri de cazare pentru vârstnici
Centrul va oferi 70 de locuri de cazare pentru persoane vârstnice, în 42 de camere spațioase, și va dispune de cabinete medicale, bibliotecă, săli de mese și spații de relaxare. În plus, vor fi amenajate piste de alergare, mese de ping-pong și aparate de fitness în aer liber, pentru promovarea unui stil de viață activ și sănătos.
„Monitorizăm constant evoluția lucrărilor, pentru ca acest proiect esențial pentru comunitatea clujeană să fie finalizat la cele mai înalte standarde de calitate. Investim în proiecte sociale care asigură respectul și grija pe care seniorii noștri le merită”, a transmis viceprimarul.

Casa de Pensii Cluj va fi închisă joi, 17 aprilie, anunță conducerea instituției.
Pensionarii sau clujenii care au probleme de rezolvat sunt rugați să nu meargă joi la Casa de Pensii. Instituția nu va fi activitate cu publicul, din cauza unor lucrări.
Casa de Pensii Cluj va fi închisă joi, 17 aprilie
Conform reprezentanților instituției, în clădirea în care și Casa de Pensii Cluj își desfășoară activitatea se vor efectua lucrări privind suplimentarea puterii electrice.
„Din acest motiv se va întrerupe furnizarea energiei electrice pe tot parcursul zilei.
Prin urmare, în data de 17 aprilie 2025, Casa Județeană de Pensii Cluj este în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea și de a asigura programul cu publicul”, au precizat reprezentanții instituției.

CFR Cluj a făcut doar egal cu Rapid, 1-1, luni seara în Gruia, lucru ce l-a nemulțumit pe Dan Petrescu, tehnicianul clujenilor.
„A fost cel mai slab joc al nostru în 2025, în general, nu numai acasă. În prima repriză am controlat meciul până în minutul 42, nu au ajuns la poartă. În repriza a doua am intrat moi, cum facem de obicei, nu știu de ce.
Dan Petrescu (CFR Cluj), după egalul cu Rapid: A fost cel mai SLAB joc al nostru în 2025
Puteam chiar să pierdem, dacă ne uităm la ocazii – Rapidul a avut șansele mai mari. Otto ne-a salvat, am luat acest punct. Antrenorii mari zic că e bine, uneori, să te mulțumești și cu un punct după astfel de meciuri.
Poate mă înșel, dar încă de la conferință am zis că echipa nu a fost bine toată săptămâna. Când te antrenezi 100% toată săptămâna, e bine. Nu pot spune că nu ne-am antrenat, dar ceva n-a fost în regulă.
VAR-ul nu a influențat rezultatul, nu știu dacă a fost sau nu penalty. Au fost prea puțini jucători care au dat 100%, toți puteau mai mult. Otto cred că a fost cel mai bun azi.
Mergem să jucăm cu FCSB un meci important. Cu două puncte în plus ar fi fost altceva, alte posibilități. Dacă pierdem, va fi greu să-i mai prindem.
Vreau și eu să văd o fază de arbitraj pro CFR – toți țipă și urlă, dar noi am fost cei dezavantajați. Nu am fost niciodată avantajați sezonul ăsta.
Sper să avem spirit de echipă, să ne revenim fizic și să arătăm mai bine. Azi nu am fost bine, în afară de 2-3 jucători. Trebuie să analizez și eu, și jucătorii, ce nu a funcționat.
Va fi un play-off în continuare strâns. E clar că, dacă noi pierdem meciul următor cu FCSB, va fi foarte greu să mai avem pretenții la campionat.
Vor fi 5 puncte cu 5 meciuri rămase. Meciul următor, pentru noi, este un meci decisiv dacă vrem să ne mai luptăm la campionat sau nu. Sper să avem o săptămână mai bună de antrenamente și jucătorii să înțeleagă că au greșit ceva, dar și că eu am greșit”, a spus Dan Petrescu, după meci.