Clujul de altădată
CLUJUL DE ALTĂDATĂ. O datorie urgentă care se impune edililor Clujului

Cluj24 prezintă fragmente din Clujul de altădată, surprinse de ziariștii din perioada interbelică și nu numai și culese din gazetele vremii de Felix Ostrovschi de la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) Cluj-Napoca.
„Se ştie că acum câţiva ani s-a deschis dincolo de Arena Sportivă un nou parc, parcul <<Regele Mihai>>, azi parcul <<Marele Voevod Mihai>>. Ideea a fost cât se poate de bună, căci acea porţiune de teren cu arbori seculari dintre cele două braţe ale Someşului, era cel mai potrivit loc pentru a fi transformat în grădină publică. Un oraş ca Clujul merita într-adevăr să aibă un parc mai întins.
Între cele două parcuri
Trebuie să constatăm însă cu durere că această operă edilitară a fost săvârşită numai pe jumătate. Edilii clujeni nu s-au gândit la necesitatea imperioasă de a muta cu prilejul deschiderii noului parc, depozitul de gunoaie al oraşului ce se întinde pe un teren mai mare decât oricare din cele două grădini publice.
Astfel, cetăţeanul care în plimbările sale de recreare vrea să treacă din vechea grădină în cea nouă, este nevoit să o facă cu stomacul gol, căci altfel capătă <<rău de mare>> trecând peste terenurile virane cari despart cele două grădini. Pe aceste terenuri virane, sunt depozitate în grămezi imense, toate gunoaiele ce se adună pe tot cuprinsul oraşului.
Aceste grămezi de gunoaie răspândesc de îndată ce se iveşte primăvara, şi până toamne târziu, o putoare pestilenţială peste două cartiere ale oraşului, vechiul cartier dintre <<cele două ape>> şi noul cartier dintre Someş şi strada Grigorescu. Pe aceste maidane cu gunoaie îşi dau întâlnire câinii vagabonzi de pe teritoriul oraşului, ameninţând pulpele trecătorilor.
Ne miră foarte mult faptul, că nimeni dintre edilii, cărora le este încredinţată grija esteticei oraşului şi cu atât mai mult cei care au datoria de a se îngriji de igiena şi sănătatea publică, nu s-au sesizat de atâţia ani de zile de acest fapt, care constituie o mare ruşine pentru Cluj. Mai mare decât ruşinea, este însă primejdia, ce o constituie murdăriile aglomerate în grămezi, infectând atmosfera mai multor cartiere. În aceste grămezi de gunoaie, întâlneşti aproape zilnic jucându-se grupuri de copii de muncitori cari duc cu ei acasă microbii diferitelor boli.
Cartierul Cetăţuia şi doleanţele lui edilitare
În ziua de 30 ianuarie o delegaţie de cetăţeni din cartierul Cetăţuia au prezentat în numele a peste două sute de contribuabili domnului dr. Victor Deleu o cerere prin care solicită atenţia Serviciului tehnic asupra acestui năpăstuit cartier al oraşului nostru.
În 15 puncte, locuitorii acestui cartier cer o seamă de îmbunătăţiri cari, fie că sunt de interes pur local, fie că interesează întreg oraşul, merită, prin modesta lor formulare şi temeinicia lor, să fie luate în seamă. O politică urbanistică nu poate consta numai din acordarea celei mai largi atenţiuni centrului unui oraş, iar cartierele mărginaşe, sau izolate, să fie complet neglijate.
Această politică nefastă a fost curajos înlăturată de actualii noştri edili şi tocmai de aceea nu ne îndoim că cele cerute de locuitorii Cetăţuiei, prin cererea înregistrată la Primăria Municipiului sub nr. 2692/1933, vor fi pe cât omeneşte e posibil, favorabil rezolvate.
În general, cetăţenii respectivi cer canalizare spre a se înceta cu sistemul aruncării apei în stradă; continuarea pavajului din strada Praporgescu, până la cazărmi; admiterea unor trecători între strada Praporgescu şi strada Elisabeta, ceea ce ar scurta mult distanţa dintre Cetăţuia de centrul oraşului; facerea unei bordure de piatră măcar pe o parte a străzii respective care ar feri pietonii de mersul vehiculelor; dispunerea ca apa, pentru acest cartier, să fie acordată câte patru ore dimineaţa şi patru ore după masa.
Gardian public de pază
Din cererea respectivă am fost informaţi că întreg cartierul nu are noaptea, de pază, nici un gardian public, că nicăiri nu se găseşte un automat pentru anunţarea pompierilor în caz de incendiu. Ceea ce ni se pare mai îndreptăţit este permisiunea cerută ca acolo unde se încrucişează străzile Elisabeta, Gojdu, Aventuroasă, Carpaţi, Maşiniştilor, Gruia şi general Praporgescu să se înfiinţeze o piaţă pentru desfacerea şi vinderea alimentelor.
Noua piaţă ar avea nu numai darul că ar decongestiona piaţa Mihai Viteazul, dar ar contribui la uşurarea alimentării unui întreg cartier al oraşului în plină dezvoltare.
Urbanizarea cartierului Cetăţuia poate fi pentru Serviciul tehnic al oraşului nostru un frumos program de activitate pentru primăvara anului acesta dacă situaţia financiară va permite realizarea acestuia”. [„Patria”, Anul al XV-lea, nr.25, 4 februarie 1933].
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
Emil Boc, tranșant despre o funcție de judecător la CCR: Nu am solicitat, nu mă interesează, nu plec la Curtea Constituțională

Primarul Clujului, Emil Boc, a declarat, marți, explicit, că nu pleacă ca judecător la Curtea Constituțională a României (CCR), așa cum apăruseră mai multe zvonuri, și a spus că proiectul său politic rămâne cel de edil.
”Este funcție extrem de importantă în statul român. Nu am solicitat, nu am primit, nu este niciun fel de subiect cu privire la această temă. Funcția este onorantă, este una dintre cele mai importante din statul român, dar nu am solicitat, nu mă interesează, nu plec la Curtea Constituțională.
Nu înțeleg de unde a apărut subiectul în dezbatere publică. Am spus clar anul trecut, am candidat pentru funcția de primar al Clujului. Habar nu am cine întreține constant această atmosferă.
Pentru mine, cel mai important proiect politic pe care îl am este cel de primar al Clujului pentru ca, împreună cu clujenii, să ducem orașul cât mai bine cu putință, să facem din Cluj un loc în care să ne simțim cât mai bine, să ne simțim acasă.
Acesta este proiectul politic în care am crezut, față de care mă dedic în fiecare zi.
Pentru mine nu a fost și nu este un subiect (plecarea la CCR – n.a.)”, a spus Boc la Ziua Live, cerând să nu se mai lanseze ipoteze de lucru care nu au fundament în realitate.
EVENIMENT
Patru hoațe de haine, reținute de polițiștii din Florești. Au dezactivat alarma de la un magazin

Polițiștii din cadrul Secției 6 Poliție Rurală Florești, cu sprijinul jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj și al Poliției Locale, au desfășurat, luni, o acțiune cu caracter preventiv pe raza comunei Florești cu scopul prevenirii și combaterii faptelor penale și contravenționale, precum și menținerea ordinii și liniștii publice.
Au fost puse în executare patru mandate de aducere, emise pe numele unor persoane bănuite de comiterea infracțiunii de furt calificat.
”Din cercetările efectuate, a reieșit că, la data de 11 ianuarie a.c., patru persoane de sex feminin ar fi sustras articole vestimentare dintr-un magazin situat într-un centru comercial din comuna Florești, prin dezactivarea sistemelor de alarmă, cauzând un prejudiciu estimat la 9.000 de lei.
În urma probatoriului administrat, cele patru femei, cu vârste cuprinse între 16 și 37 de ani, din comuna Florești, au fost reținute pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, în vederea dispunerii unor măsuri preventive”, arată IPJ Cluj.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
ADMINISTRAȚIE
Bugetul pe 2025 al CTP Cluj-Napoca a fost aprobat. Bani pentru autobuze și stații de încărcare electrice și cu hidrogen

Consiliul local Cluj-Napoca a aprobat luni bugetul pe anul 2025 al Companiei de Transport Public Cluj-Napoca. Bugetul prevede bani pentru autobuze electrice și cu hidrogen, dar și pentru stații de încărcare pentru acestea
Consilierii locali ai municipiului Cluj-Napoca au aprobat, în ședința ordinară de luni, 7 aprilie, bugetul pe 2025 al Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca.
Venituri mai mari estimate în 2025
Compania de Transport Public Cluj-Napoca estimează pentru anul acesta venituri de 267,4 milioane de lei, în creștere cu 4,5% față de anul trecut (255,9 milioane de lei).
Veniturile din servicii prestate sunt estimate la 259,1 milioane de lei, fiind principala sursă de venit. De asemenea, se mai estimează venituri de 334.000 lei din redevențe și chirii, 1,27 milioane de lei din vânzarea mărfurilor, 722.000 de lei din producția de imobilizări, 4,6 milioane de lei din subvenții pentru investiții și 1, 22 milioane de lei din alte venituri.
CTP plătește „taxă pe stâlp” de 2,2 milioane de lei
De asemenea, și cheltuielile estimate, în valoare 264,5 milioane de lei, sunt mai mari decât anul trecut (253,2 milioane de lei).
O influență majoră la acest capitol este introducere taxei pe stâlp, pentru construcțiile speciale, măsură care va genera o taxă suplimentară estimată de 2,2 milioane de lei. Cheltuielile cu salariile sunt estimate la 150,5 milioane de lei, iar cu tichetele de masă, de 10,5 milioane de lei. 474.000 de lei sunt cheltuielile sociale, iar alte 2,02 milioane de lei sunt estimate pentru plata dobânzii unui credit.
Este astfel preconizat un profit de circa 2,34 milioane de lei, peste cel realizat în 2024 (2,24 milioane de lei).
Investiții în autobuze electrice și pe hidrogen
Anul acesta, CTP Cluj-Napoca își propune să realizeze investiții de 422,8 milioane de lei. Anul trecut, compania a bifat investiții de 19 milioane.
Printre investițiile de anul acesta se numără:
1. Mijloace fixe care vor fi în proprietatea CTP – 4,62 milioane de lei, inclusiv un aparat defectoscopie cabluri (1,4 milioane de lei) și o spălătorie mecanică cu decantor nămol (950.000 lei)
2. Mijloace fixe care vor intra în patrimoniul privat al Primăriei Cluj-Napoca, și vor fi date în concesiune către CTP – 409, 4 milioane de lei, inclusiv:
- 49 de autobuze electrice articulate (182,5 milioane de lei)
- achiziție autobuze cu pile de combustie pe hidrogen (97 milioane de lei)
- stație de producere și alimentare cu hidrogen (84 milioane de lei)
- alimentare cu energie electrică stații de încărcare autobuze electrice (19,7 milioane de lei)
- 10 minibuze electrice pentru elevi (17,5 milioane de lei)
- automate stradale de ticketing (2,4 milioane de lei)
- modernizare platformă management sistem de ticketing (1,7 milioane de lei)
- implementare, dezvoltare platformă online pentru încărcarea titlurilor de călătorie pe carduri de transport (1,3 milioane de lei)
3. Studii și proiecte tehnice – 3,27 milioane lei
4. Returnare rate credit de investiții – 8,8 milioane de lei
Proiectul a fost aprobat cu 18 voturi „pentru”, 3 „împotrivă” și 3 abțineri.

Starea de degradare a străzilor private este o problemă cu care mulți locuitori ai comunei Florești se confruntă zilnic. Astfel, primarul Bogdan Pivariu anunță o campanie de preluare a acestora de către administrația locală și asfaltarea lor.
Primăria comunei Florești desfășoară o campanie inedită. Asociațiile de proprietari care dețin străzi private pe care nu își permit să le întrețină sunt încurajate să le doneze administrației locale, care în schimb se va ocupa de asfaltarea și întreținerea lor.
„Avem o problemă în Florești. Multe din străzile private din localitate nu sunt întreținute și sunt lipsite de asfalt. Și când spun multe, nu exagerez. Din acest motiv, am lansat campania de preluare a străzilor private în domeniul public. Dacă și strada ta se află în această situație, accesează link-ul și urmează pașii pentru donație. Străzile preluate vor fi modernizate cu asfalt și ulterior întreținute. Aceasta este normalitatea!”, a transmis primarul Bogdan Pivariu.
Infrastructură mai bună pentru floreșteni
Străzile preluate vor fi modernizate cu asfalt și ulterior întreținute.
Prin această campanie, adminstrația locală își propune să:
- Crească mobilitatea în Florești
- Modernizeze infrastructura
- Dezvolte sustenabil comunitatea
Cum te poți înscrie în campanie
Administratorii de asociație sau coproprietarii unui drum privat pot completa formularul online pentru a iniția demersurile premergătoare procesului de predare a drumului în administrare publică.
În baza acestor informații, reprezentanții Primăriei vor analiza particularitățile drumului și, odată ce au o concluzie, vor contacta solicitantul pentru o întâlnire la Primărie, în care să stabilim pașii de urmat.