În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un incendiu a izbucnit, în noaptea de luni spre marți, la  o hală de producție din Râșca, jud. Cluj. Focul ar fi pornit de la un scurt-circuit la  un cablu de alimentare.

„Pompierii din cadrul Detașamentelor Huedin, 1 și 2 Cluj-Napoca au intervenit noaptea trecută pentru a stinge un incendiu care a afectată o hală de producție situată în localitatea Râșca.

FOTO. Incendiu la o hală din Râșca, în Cluj. Cauza, un scurt-circuit

Apelul de urgență a venit în jurul orei 23.50, iar la fața locului s-au deplasat imediat două autospeciale de la Huedin. În paralel, forțele au fost suplimentate cu autospeciale de mare capacitate de la Garda de Intervenție Aghireșu, respectiv Detașamentele 1 și 2 Cluj-Napoca. În total, au acționat la fața locului 4 autospeciale cu o capacitate de 10.000 de litri de apă, încadrate de 22 de subofițeri.

Misiunea a fost condusă de 2 ofițeri. Incendiul s-a manifestat generalizat, la hala de producție de aproximativ 200 de metri pătrați, precum și la o zonă destinată depozitării, de aproximativ 100 de metri pătrați. Totodată, incendiul a fost favorizat de către materialele lemnoase depozitate în interior, cum ar fi rumeguș și cherestea.

Acțiunile de stingere au durat aproximativ patru ore, iar în urma acestui eveniment nu au existat persoane care să solicite îngrijiri medicale. Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit la un cablu de alimentare”, a transmis ISU Cluj.

Veturia Ghibu, una dintre figurile importante și adesea subestimate a culturii muzicale românești va fi comemorată la Cluj, la 135 de ani de la naștere.

Pianistă și soprană, Veturia Ghibu, a avut o contribuție remarcabilă în promovarea genului lied în România.

Veturia Ghibu, supranumită ”doamna liedului”, comemorată la Cluj. Pianistă și soprană, a fost soția pedagogului Onisifor Ghibu

Mai mult, ea a avut un rol însemnat în dezvoltarea creației muzicale românești și în organizarea vieții culturale din Transilvania, în special în Cluj-Napoca, după Marea Unire, arată reprezentanții Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România (UCIMR), care anunță și proiectul cultural „Veturia Ghibu”.

„Prin aniversarea în 2024 a 135 de ani de la nașterea și 65 de ani de la trecerea sa în eternitate, proiectul readuce în atenție o perioadă esențială din istoria muzicii românești, marcată de reconfigurarea identității naționale și de integrarea în rețeaua culturală europeană”, arată reprezentanții UCIMR .

Veturia Ghibu a fost soția savantului, luptătorului pentru Marea Unire de la 1918 și pedagogului militant Onisifor Ghibu și o muziciană cu influență majoră în dezvoltarea creației muzicale românești și în promovarea liedului în România, fiind inițiatoarea acestui gen muzical la noi în țară.
Prima promotoare a recitalurilor de muzică românească

Ca soprană, pianistă și profesoară, de numele său se leagă mai multe premiere importante în domeniul muzical interpretativ și educativ în perioada 1919-1948.

Astfel, ea este prima promotoare a recitalurilor de muzică românească, susținătoare a învățământului muzical, organizatoare de concerte, animatoare a vieții cultural-muzicale în Cluj-Napoca, Sibiu și București, colaboratoare a lui George Enescu, acompaniată de acesta în concerte, prima interpretă de origine română înregistrată pe disc, la Casa de Discuri „Columbia” din Regatul Unit al Marii Britanii în 1927 și prima româncă difuzată la postul Radio-Paris.

Veturia Ghibu și influența sa asupra culturii muzicale românești și europene

Despre contribuția Veturiei Ghibu se știe și se vorbește foarte puțin astăzi, iar proiectul care-i poartă numele își propune sa-i omagieze viața și opera, aducând în atenție importanța și influența sa asupra culturii muzicale românești și europene, arată organizatorii.

Astfel, 5 popasuri muzicale, programate pentru lunile septembrie și octombrie, în orașele cu legătură semnificativă cu viața și activitatea sa, vor prilejui conlucrarea între factorul uman și noile tehnologii pentru portretizarea Veturiei Ghibu în tonuri contemporane, care să o apropie de publicul larg.

„Popasurile muzicale” vor avea loc, la Cluj-Napoca, București, Brașov, Sibiu și Sinaia.

Conferințele-spectacol vor cuprinde prezentări istorico-bibliografice și muzicologice, recitaluri în dialog multimedia, sesiuni de întrebări și răspunsuri, o expoziție de fotografie digitală, în orașe dragi ale artistei, de care era legată prin biografia, anii săi de formare, activitatea pianistică și de canto.

Recitaluri în dialog

Conferințele muzicologice despre viața și activitatea Veturiei Ghibu vor fi prezentate în urma unei ample cercetări realizate de Dr. Bianca Manoleanu, soprană și Cadru Didactic Asociat în cadrul Universității Naționale de Muzică din București, și Dr. Corneliu Beldiman, istoric, muzeograf, cercetător științific la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română București.

Recitalurile în dialog vor fi prezentate de Dr. Bianca Manoleanu, cu participarea unui duo de voce și pian, compus de Stanca-Maria Manoleanu, soprană, și Mihai Murariu, pianist-compozitor.

”Aceștia vor interpreta lieduri compuse de compozitori contemporani nouă, într-un dialog multimedia cu înregistrări ale Veturiei Ghibu interpretând lieduri contemporane din vremea sa.

Liedul (din germană „Lied”, care înseamnă „cântec”) este o compoziție muzicală vocală, acompaniată de obicei de pian, bazată pe un text liric, adesea o poezie scurtă.

În cadrul evenimentelor vor avea loc sesiuni de întrebări și răspunsuri cu jurnalista Ivona Cristescu, muzicolog și realizatoare TVR”, au mai precizat organizatorii.

În paralel, va exista o expoziție de fotografie digitală cu imagini din viața Veturiei Ghibu, pe care cei interesați o vor putea accesa AICI.

Evenimentul de la Cluj-Napoca va avea loc la Academia de Muzică Gheorghe Dima – Studioul de concerte, joi, 19 septembrie, ora 19.00.

Pe 10 septembrie se împlinesc 152 de ani de la moartea lui Avram Iancu, una dintre figurile tragice ale Apusenilor. A fost revoluționar, luptător pentru drepturile românilor și personaj de frunte în zonă, dar a murit singur, pe prispa unei case, trist și abandonat.

Imaginea sa a fost bine documentată de istorici dea lungul a zeci de ani, dar povestea sa poate fi subiect de film.

152 de ani de la moartea lui Avram Iancu. A murit SINGUR, pe prispa unei case, trist și ABANDONAT

Personalitatea istorică a unuia dintre principalii lideri ai mișcărilor revoluționare din perioada 1848-1849, Avram Iancu, nu mai are nevoie de introducere, personajul fiind arhicunoscut în mentalul colectiv românesc.

Cu toate acestea, merită să aruncăm o privire și asupra modului în care moștenirea acestei personalități a fost omagiată.

Locul de veci al “Crăișorului Munților” de la Țebea a fost martorul tăcut al modului în care românii s-au raportat la Avram Iancu, timp de zeci de ani.

Venea dintr-o familie înstărită

Familia Crăișorului Munților, avea o situație materială bună, Avram Iancu a urmat clasele elementare la Abrud, iar gimnaziul la Zlatna și la Liceul Piarist din Cluj.

Mai târziu se va înscrie la Facultatea de Drept din Cluj, absolvind-o în anul 1845 cu calificativul “eminent”.

Cu toate acestea, cererea de practicant în avocatură îi va fi respinsă deoarece nu avea origini nobile, iar acest fapt îl face să se înscrie cancelarist la Curtea de Apel a Transilvaniei de la Târgu Mureș.

În preajma izbucnirii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania, Avram Iancu făcea parte din elita intelectualităţii transilvănene care lupta pentru emancipare socială şi naţională a românilor.

În timpul Revoluţiei de la 1848, a fost conducătorul moților din Munţii Apuseni, cu ajutorul cărora a organizat apărarea în acea zonă.

El a respins multe atacuri ale armatei maghiare care erau superioare atât ca număr cât şi ca armament, câștigându-şi astfel numele de “Crăișorul munţilor“.

Avram Iancu era cu adevărat un om deosebit, cu o carisma și o înfățisare pe cât de plăcută, pe atât de electrizantă pentru mase, „fermecând mulțimea”, după cum preciza George Barițiu. ”Era peste putință să nu răpească cu sine pe ascultători”. Modul său de exprimare era direct și simplu, pe înțelesul tuturor, dar îngrijit și curgător, după cum aprecia Nicolae Bălcescu.

Avram Iancu, ultimii ani

Ultimii ani din viața lui Avram Iancu au fost deosebit de grei. Era suferind fizic și psihic: era depresiv și dezvoltase o dependență de alcool, spun istoricii.

În vara anului 1872 Avram Iancu era internat la spitalul din Baia de Criș. În ciuda stării precare de sănătate, acesta pornește în a cutreiera poalele Munților Apuseni, revenind în Baia de Criș la data de 10 septembrie 1872.

Acolo și-a găsit sfârșitul. Avram Iancu a murit în noaptea de 10 spre 11 septembrie 1872 în casa brutarului Ion Stupină din Baia de Criș.

Locul înmormântării sale, cimitirul din Țebea, în vecinătatea gorunului lui Horea, a fost ales ca urmare a propriei sale dorințe:

„Câtă lume am umblat, țară mai bună, mai bogată și oameni mai primitori ca în Țara Zarandului n-am văzut. Când voi muri aș vrea să mă îngropați aici”.

Evenimentul a reprezentat un cadru amplu. Au slujit 36 de preoți, iar cortegiul celor 10.000 de moți care l-au condus pe “Crăișorul Munților” pe ultimul drum s-a întins pe o lungime de aproape 2 kilometri.

Nașterea “Panteonului de la Țebea”

Încă dinaintea Marii Unirii intelectualitatea românească din Transilvania a încercat să țină vie în memora colectivă imaginea și faptele lui Avram Iancu, fapt reflectat în diverse articole apărute în presa vremii.

Cu toate acestea, acțiuni mai ample, precum ridicarea de busturi și monumente, nu au putut avea loc atâta timp cât Transilvania s-a aflat sub administrație austro-ungară.

Primele acțiuni care au stat la baza constituirii “Panteonului lui Horea” au avut loc în anul 1924, cu ocazia împlinirii a o sută de ani de la nașterea lui Avram Iancu.

Sărbătoarea s-a desfășurat sub egida ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român), în prezența Familiei Regale a României, scrie Alba24.ro.

Astfel, pentru pregătirea centenarului mormântul și spațiul din jurul acestuia au fost reamenajate. S-a dispus degajarea locului de alte morminte, zidirea mormântului, amplasarea a două tunuri din anul 1877 și amenajarea de alei.

“Craiul Munților”. Pseudonimul dat de către Nicolae Iorga lui Avram Iancu

Următorul eveniment notabil a avut loc în anul 1931, atunci când din inițiativa istoricilor Gheorghe Brătianu și Constantin Giurescu a fost adusă de la București o placă din marmură gri, pe care a fost gravat un text redactat de către Nicolae Iorga:

“Craiul Munților. Națiunea Română întregită în hotarele ei firești și unită în spiritul libertății. MDCCCXLVIII-MCMXVIII”.

În prezent, Complexul de Monumente Țebea se află sub administrarea Muzeului Civilizației Dacice și Romane Deva.

Acesta cuprinde mormântul lui Avram Iancu, clasat în categoria A în Lista Monumentelor Istorice din România, „Biserica cu tricolor”, ridicată între 1893-1896; mormintele tribunilor Ioan Buteanu și Simion Groza, relocate cu prilejul manifestărilor din 1924; cimitirul eroilor de peste Carpați căzuți în luptele din primul Război Mondial pentru eliberarea Ardealului; crucea eroilor – fii ai satului – din Primul Război Mondial; monumentul eroilor satului Țebea căzuți în al Doilea Război Mondial; Gorunul lui Horea; Gorunul lui Iancu; bustul lui Avram Iancu, operă a sculptorului Ioan Medruț, dezvelit în 2006; mormintele lui Sigismund Borlea și Teodor Pop; crucea din anul 1877; gorunii Regelui Ferdinand, al Reginei Maria și al Generalului Berthelot, scrie historia.ro.

Articol de Alexandru Mazălu

Aflat la deschiderea noului an școlar în comuna Ștorobăneasa, județul Teleorman, liderul AUR, George Simionm a vorbit despre inechitățile din sistemul de educație, dar și despre nevoia de a avea șanse egale atât copiii din mediul rural, cât și cei de la oraș.

„Să știți că fiecare copil are dreptul la șanse egale. Și copiii din mediul rural, și copiii din mediul urban, și copiii din Ștorobăneasa, și copiii din Alexandria sau București. Iar voi, aici în Ștorobăneasa, aveți cu ce să vă mândriți. Nu sunteți un neam de traistă, cum ar vrea unii să credem.

(…) Foarte multe autorități, de-a lungul vremii, au spus că nu e atât de important să ai note bune la școală. Eu vă zic altceva: țineți-vă de școală, învățați cât de mult, ascultați-i pe profesori pentru că este singura noastră șansă ca țară și singura voastră șansă ca viitori cetățeni, pentru a avea un viitor sigur și pentru a progresa. Altfel o să rămânem în mediocritatea unde ne vor unii și alții ținuți.

E timpul să creștem, să înălțăm capul cu mândrie pentru cine suntem, pentru ce reușim să acumulăm pe parcursul celor opt ani de școală”, a spus George Simion, la deschiderea noului an școlar.

Meseria este brățară de aur

Președintele AUR le-a vorbit copiilor despre cât de important este să înveți o meserie, urându-le succes în noul an școlar.

„Vă doresc cât mai multora dintre voi să reușiti, să terminați cele opt clase, cele 12 clase, să vă dați bacalaureatul la timp, este foarte important, și să aveți o carieră pe măsura vocației voastre. Unii dintre voi vor merge la un liceu filologic, alții vor urma cursurile unei universități, fiecare dintre voi să învețe o meserie.

Meseria este brățară de aur. Vă doresc mult succes în noul an școlar. Vă doresc vouă și părinților voștri răbdare să faceți față la atâtea reforme, mai mult sau mai puțin reușite. Vasile Racottă, aici, la Ștorobăneasa, a luat parte la reforma educației a lui Alexandru Ioan Cuza și a întemeiat această școală. E important, cu mic cu mare, să lăsăm ceva în urma noastră. Doamne ajută! Vă doresc succes în noul an școlar!”, a conchis Simion.

În urmă cu o săptămână, președintele AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidențiale, a prezentat Planul Simion pentru educație, care vine cu o salarizare adecvată a cadrelor didactice, dar și cu alte măsuri, precum introducerea disciplinei în școli sau finanțarea corespunzătoare a universităților.