EVENIMENT
Clujenii, dezamăgiți de Târgul de Crăciun: „E la nivel de Fiii Satului pe lângă cel sibian. S-a degradat de la an la an”
Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca și-a atras critici dure în rândul internauților, anul acesta. Subiectul unei dezbateri intense pe Reddit, Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca pare să îi fi lăsat pe mulți dintre cei care i-au trecut pragul cu un gust amar.
Un clujean obișnuit să frecventeze atât târgul de Crăciun din Cluj-Napoca, cât și pe cel din Sibiu a oferit o recenzie dură, dar sinceră asupra experienței sale din acest an. În timp ce Sibiul a rămas constant în oferta sa, cu un târg extins și bine organizat, Clujul a dezamăgit profund, coborând standardele la niveluri considerate de unii mai potrivite pentru un festival rural.
Târgul de Crăciun din Cluj, din ce în ce mai sărac
Principala critică adusă târgului de Crăciun din Cluj vizează diminuarea sa atât în dimensiune, cât și în calitate. Dacă în anii anteriori competiția cu Sibiu era una strânsă, în 2023 Clujul a prezentat doar 50 de căsuțe față de cele 140 ale târgului sibian. Vizitatorul mai reclamă totodată reducerea numărului de participanți și o selecție sărăcăcioasă de produse.
„Am vizitat în acest an două târguri de Crăciun, evident pe cel din Cluj și pe cel din Sibiu. Practic pe ambele le-am vizitat aproape an de an în ultimii ani, e ca un fel de tradiție în familie. Trebuie să precizez de la început că nu sunt tocmai fanul acestor târguri pentru că e plin de kitsch-uri, gablonturi, inutilități și produse la suprapret, dar dacă tot vizitez (a.k.a. tras după familie), mai arunc și eu o privire, o critică, o strâmbătură din nas.
Prețuri similare la produse similare
De prețuri n-am ce să zic, pe produse similare, preturi similare. Nu e mai scump la Cluj, dacă se întreabă cineva. Însă dacă în anii trecuti cel din Cluj se apropia și poate chiar pe anumite sectoare îl depășea pe cel din Sibiu ca atractivitate și produse interesante, acum pot să spun fără rețineri că cel din Cluj e la nivelul de Fiii Satului pe lângă cel sibian. Și asta nu pentru că sibienii au evoluat în vreun fel, pentru că n-au făcut-o, ci pentru că cel din Cluj s-a degradat de la an la an.
„Cel mai trist târg clujean la care am fost vreodată”
Mi s-a părut mult mai mic și într-adevăr, în 2023 au fost 75 căsuțe, anul acesta 50, comparativ cu cel din Sibiu care cică ar avea 140 căsuțe. N-am vizitat, dar cred că și Craiova șterge pe jos cu noi grav de tot, iar la ei tradiția acestor târguri e inexistentă.
Pot să spun că a fost de departe cel mai trist târg clujean la care am fost vreodată, mai trist și decât cel din pandemie când stateai la coadă și erai scanat cu termometrul înainte să intri. Păcat, Clujul are potențial economic și turistic să facă ceva interesant, mare și frumos, dar nu știu, poate lacomia unora e un obstacol prea mare în calea viziunii”, a scris un clujean pe Reddit.
Lipsa decorațiunior și a artificiilor, reclamată de clujean
De asemenea, plângerile clujeanului au fost legate de lipsa decorațiunilor și a luminilor de calitate, de spectacolul slab de 1 Decembie și de spectacolul slab de drone și lasere care au înlocuit artificiile de Anul Nou.
„A observat cineva cât de sărăcăcios a fost împodobit Clujul anul acesta cu ghirlande și luminite? Zici că suntem undeva prin Valea Jiului în primul an de la falimentul minelor de cărbune. Sau „spectacolul” de 1 Decembrie când cu două lasere, câteva drone și muzica populară la maxim în boxe au încercat să înlocuiască spectacolul de artificii. Înțeleg că de la artificii se sperie cainii, pisicile, porumbeii, papagalii, dromaderii, capibarele, dar dă-o-n fasole, zici că nici n-au încercat să facă ceva frumos”, a mai arătat acesta.
Impactul „Untold”?
Un punct fierbinte al discuției este concesionarea organizării târgului către Fantesia Untold SRL, firma din spatele faimosului festival de muzică din Cluj-Napoca. Mulți localnici și turiști susțin că administrația locală a comis o greșeală prin această alegere, sugerând că prețurile mari la închirierea căsuțelor și prioritizarea câștigurilor comerciale au luat locul calității.
În contrast, târgurile de Crăciun din alte orașe, precum Sibiu, Brașov și chiar Craiova, au primit aprecieri mai pozitive.
Discuțiile de pe Reddit au scos la iveală și câteva idei constructive. Una dintre ele este mutarea târgului clujean într-o locație mai mare, precum zona Stadionului sau Parcul Central, pentru a permite o organizare mai amplă și mai aerisită.
- „Am fost în Brașov și Craiova. Cel din Brașov e micuț, dar cochet: căsuțe drăguțe, ornamente, decorațiuni, un brad frumos, multe lumini. Chiar foarte curat as zice. Cel din Craiova mi s-a părut balci curat – multe lucruri inutile care nu au nicio legătură cu un târg de Craciun, DAR, căsuțele erau parcă din turtă dulce – mi s-au părut cele mai drăguțe, multe luminițe și podoabe care adaugă atmosfera. În Cluj a fost cel mai trist (n-am fost încă la Sala Sporturilor, doar în centru) dar căsuțele alea sunt cotețe, perdeaua de luminițe n-are niciun sens, roata aia e doar reclama la Pepsi. Trist!”, a arătat un utilizator al rețelei de socializare.
- „Nu ai ce vedea la Sala Sporturilor. E un ring de patinaj minuscul populat de trei copii (ceea ce poate fi drăguț dacă nu vrei înghesuială, și e singurul lucru bun) și câteva căsuțe semigoale cu mâncare rece la suprapreț. Aceeași poartă obosita de Untold cu mov și verde, un Photo Booth și un brad sclipicios, toate înconjurate de mașinile din parcare. Eu stau în zona și am copil mic, în anii trecuți am mers relativ des să ne plimbam în ambele pt că no, luminite, mai beam un suc de mere cald. Anul ăsta am fost o dată la deschidere și o dată într-o dimineață în trecere spre teatrul de păpuși, sunt efectiv jenante ambele. Ii mai frumos la Turda :)”, i-a răspuns un localnic.
- „De-aia n-am văzut niciun turist la Târgul de Crăciun din Cluj, ori în alți ani nu aveai unde pași de ei. Și mă bucuram enorm ca vin oamenii la Cluj și își cheltuie banii aici. Anul ăsta gol, mereu când am trecut pe la târg (și am trecut aproape săptămânal cel puțin o data) era destul de gol de oameni. Eu personal am cheltuit 35 de lei la acest târg. Sper ca anul viitor (sau cât timp stă sub tutela Untold) să nu mai cheltui niciun leu și sper ca nimeni să nu o mai facă. Totuși, îmi pare rău de vânzătorii de acolo”, a arătat alt utilizator.
„Târgul depresiei”
- „Efectul Untold”, a comentat scurt al clujean.
- „Am mai propus și anul trecut primăriei să amenajeze târgul de Crăciun pe Al. Stadionului (da, va fi închisă o lună) dar ai și zona de parc împodobită plus platoul de la Sala Polivalentă. Ar fi fost mai aerisit și mai ușor de amenajat ceva frumos și am fi avut un târg, nu două… Da, e tot mai trist târgul de Crăciun și mai scump decât Sibiul. Poate ar trebui schimbat organizatorul?”, a mai arătat un internaut.
- „Atât a putut administrația locală. Sper să fie ultimul an cand primăria închiriază spațtiul celor de la Untold, care pun prețuri nesimțite la închirierea căbănuțelor. Plin de vin fiert de cea mai proastă calitate, dar vândut la adaos de 1000%. Cel de la Sala Sporturilor… ăla e târgul depresiei.”
Târgul de Crăciun din Cluj-Napoca, cândva un competitor serios pentru alte târguri de top din România, pare să fi pierdut direcția.
Untold a organizat şi în acest an „West Side Christmas Market” în sectorul 6 din Bucureşti, dar şi în două locaţii din Cluj-Napoca, Piaţa Unirii şi platoul Sălii Sporturilor „Horia Demian”, ambele fiind concesionate prin licitație pe o perioadă de 5 ani firmei Fantesia Untold SRL, în urma unei licitații publice.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un accident rutier a avut loc, vineri, pe Calea Baciului în care au fost implicate un autoturism și o dubiță.
Din primele informații, un șofer de 45 de ani din județul Mehedinți conducea autoturismul dinspre Baciu spre Cluj-Napoca și a intrat în coliziune cu o dubiță care ieșea de pe o stradă laterală.
În urma accidentul, o femeie din autoturism a fost rănită.
Ambii șoferi au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.
EVENIMENT
VIDEO. Lucrările la drumul legătură A3 – DN1 de la Tureni, la 80%. 220 de muncitori cu 130 de utilaje sunt pe șantier
Lucrările pe șantierul DEx4, drumul de legătură între A3 și DN1 de la Tureni avansează.
Drumul expres de la Cluj trebuie să fie gata în luna iunie a acestui an.
Drumul de legătură A3 – DN1 de la Tureni avansează
Directorul ceneral al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, anunță că evoluția pe șantierul DEx4, drumul care va face legătura între autostrada Transilvania și DN1 pe la Tureni este foarte bună.
“Asocierea de constructori români și spanioli condusă de Dimex 2000 SRL este bine mobilizată în șantier iar lucrările au ajuns la un stadiu fizic de 80%. În șantier, sunt mobilizați 220 de muncitori și 130 de utilaje”, a transmis vineri Cristian Pistol.
Acesta a precizat că se fac săpături, terasamente, se consolidează versanți, se lucrează la pasaje și viaducte, dar și la protejarea albiei râului Negoteasa cu saltele de gambioane, printre altele.
7 poduri și viaducte se construiesc pe drumul de la Tureni
Pe traseul DEx 4 sunt construite 7 poduri și viaducte. La kilometrul 4 este construit un viaduct peste Valea Racilor, care are 6 deschideri și o lungime totală de 258 de metri pătrați, conform șefului CNAIR.
Valoarea contractului, care este finanțat prin Programul Treansport este de 562,61 de milioane de lei, fără TVA.
Un accident a avut loc, vineri, în satul Mărtinești, o mașină intrând într-un cap de pod, iar două persoane sunt încarcerate.
”Pompierii din cadrul Detașamentului 1 Cluj-Napoca intervin la un grav accident rutier petrecut pe raza localității Mărtinești. În accident a fost implicat un singur autoturism, iar din primele date sunt două persoane încarcerate.
La misiune iau parte două autospeciale cu modul de descarcerare, o ambulanță SMURD cu medic și două echipaje SAJ”, anunță ISU Cluj.
Un bărbat a murit
UPDATE. ”În autoturism erau încarcerați doi bărbați. Din păcate, unul dintre aceștia prezintă leziuni incompatibile cu viața și urmează să fie extras de către pompieri.
Anterior, echipaje noastre au descarcerat un alt bărbat, conștient și cooperant, dar care prezintă multiple traumatisme. Cel din urmă a fost preluat de către echipajul SMURD de terapie intensivă mobilă și va fi transportat de urgență la spital”, au precizat pompierii clujeni.
UPDATE. Poliția, despre accident
”În jurul orei 16.00, un autoturism care se deplasa pe direcția Turda-Cluj a părăsit partea carosabilă, intrând în coliziune cu parapetul metalic, în împrejurări ce urmează a fi stabilite în cadrul cercetărilor aflate în desfășurare.
Din nefericire, conducătorul auto, un bărbat de 67 de ani. a fost declarat decedat la fața locului. De asemenea, un pasager, în vârstă de 38 de ani, a suferit răni și a fost transportat la unitatea medicală pentru îngrijiri de specialitate.
Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a cauzelor și împrejurărilor producerii accidentului”, a transmis Poliția Cluj.
Sursa foto: ISU Cluj & Info Trafic jud Cluj
ECONOMIE
Asociația Pro Infrastructură: Lucrările la linia ferată Cluj-Oradea, blocate. Niciun tronson nu are șanse să fie gata la timp
Asociația Pro Infrastructură a publicat o analiză dureroasă privind starea căilor ferate din România, arătând că autodistrugerea acestui sector strategic a continuat în 2024 și la începutul anului 2025.
În ciuda fondurilor europene generoase disponibile, progresele la lucrările de modernizarea a căilor ferate sunt lente, iar efectele pozitive pentru pasageri și transportatori rămân invizibile.
„Autodistrugerea căilor ferate a continuat și în 2024. Anul trecut, încă unul obișnuit la CFR: progrese în general slabe. Deși teoretic avem disponibile miliarde de euro bani europeni, avantajele pentru călători întârzie să apară”, este semnalul de alarmă tras de Asociația Pro Infrastructură.
„Ritmul melcului” pe Cluj-Oradea
Proiectul de electrificare a căii ferate Cluj-Oradea, cuprins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), suferă de întârzieri majore, iar progresele fizice sunt aproape inexistente pe anumite loturi mai arată asociația.
Tronsonul Poieni-Aleșd nu are nici măcar autorizație de construire, iar Aghireș-Poieni, cel mai performant sector, a avansat cu doar 2,3% lunar în 2024. Lucrările sunt însă blocate de lipsa avizelor de la Ministerul Culturii pentru clădiri istorice, precum gara din Poieni.
„Celelalte proiecte de modernizare, Cluj-Oradea și Arad-Caransebeș, în total 8 sectoare din PNRR, au și ele un ritm slab in medie. Sunt multe loturi apropiate încă de 0% iar cel mai performant (Aghireș-Poieni) a avansat cu 2,3% lunar in 2024 dar e și el blocat la Ministerul Culturii (clădirea gării Poieni). (…) Pe Poieni-Aleșd încă nu avem autorizație de construire! Este clar că reconstrucția la 160 km/h este o pălărie prea mare pentru CFR, MT și guvern. Probleme administrative care la autostrăzi s-ar fi rezolvat într-o lună-două, hai trei, la feroviarul mare țin cu anii!”, mai arată Asociația Pro Infrastructură.
Această realitate face improbabilă finalizarea secțiunilor PNRR până în 2026, termenul limită impus de Uniunea Europeană.
Progresul lunar pe autostrăzi, cât cel realizat pe căile ferate într-un an întreg
În timp ce lucrările la autostrăzi înregistrează progrese fizice lunare de 3-4%, calea ferată suferă de stagnare cronică, cu avansuri de doar 5-8% anual pe majoritatea proiectelor.
„Diferențele față autostrăzi sunt strigătoare la cer. Cu unele excepții, pe rutierul mare loturile de câmpie și deal au un progres fizic lunar de 3-4%, deci 2-3 ani execuție. Dar la CFR majoritatea proiectelor de modernizare coboară deseori la 5-8% pe AN. Rezultatul: proiectele durează 7-10 ani pe toate cele 12 secțiuni dintre Brașov și Curtici, indiferent de antreprenor”, mai transmite API.
Material rulant insuficient și fonduri pierdute
Pe lângă infrastructura învechită, materialul rulant rămâne o problemă acută. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a reușit să aducă în circulație doar două rame electrice noi, dintr-un total de câteva sute planificate. Restul fondurilor disponibile din 2016 pentru material rulant modernizat s-au pierdut sau au fost utilizate ineficient.
„La capitolul material rulant, instituția abilitată, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), a performat în nota sloganului CFR: „neputința cheltuirii finanțării europene”.
ARF nu a reușit să atragă banii de trenuri noi disponibili încă din 2016. A adus doar 2 (două) rame electrice din cele câteva sute! Prima Alstom Coradia din cele 37 garnituri comandate a fost pusă în sfârșit în circulație în buza alegerilor. Practic s-au pierdut aproape toți banii POIM pe material rulant (2016-2023), plătindu-se din ei doar o parte din… primul tren”, a afirmat API.
Pasagerii trag ponoasele
În 2024, numărul pasagerilor feroviari a scăzut cu 4%, iar transportul de marfă a înregistrat o contracție de 11%. În acest ritm, atrage atenția Asociația Pro Infrastructura, transportul feroviar de călători riscă să dispară complet în câteva decenii. Mai grav, managementul CFR Călători a anulat 25% din trenuri la începutul lui 2025 fără a informa publicul.
„Numărul de pasageri a scăzut cu 4% în 2024, iar transportul de marfă cu 11%. În acest ritm, în câteva decenii nu vor mai exista trenuri de călători în România. Prăbușirea continuă rapid și la început de 2025: managementul de „elită” al CFR Călători a anulat 25% din trenuri fără ca măcar să anunțe publicul”, mai spune ONG-ul.
Calea ferată, „cenușăreasa infrastructurii”
Spre deosebire de lucrările autostrăzi, care beneficiază de atenție și finanțare prioritară, calea ferată continuă să fie tratată ca o cenușăreasă: „Toate instituțiile implicate tratează calea ferată așa cum o tratează politicienii: cenușăreasa infrastructurii. Când l-ați văzut ultima dată pe eternul ministru Grindeanu pe un șantier feroviar? Ce a făcut el ca să rezolve problemele feroviare?”.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Accident pe Calea Baciului. Un autoturism și o dubiță implicate. O femeie, rănită
VIDEO. Lucrările la drumul legătură A3 – DN1 de la Tureni, la 80%. 220 de muncitori cu 130 de utilaje sunt pe șantier
UPDATE. Accident grav la Mărtinești. Mașină intrată într-un cap de pod. Un bărbat a murit
Asociația Pro Infrastructură: Lucrările la linia ferată Cluj-Oradea, blocate. Niciun tronson nu are șanse să fie gata la timp
Dinamo – „U” Cluj, un meci pentru locul întâi în Superligă. Este al 300-lea meci ca ANTRENOR principal pentru Sabău
Daniel David, ministrul Educației: Nu am venit în această poziție din motive politice sau personale. Voi lua măsuri nepopulare
VIDEO FOTO. Regal folcloric de Unirea Principatelor în Piața Unirii. Ploaia nu i-a oprit pe clujeni
Căutătorii de sticle, reclamați că împrăștie gunoaie și fac mizerie în jurul ghenelor din Cluj: „Călcăm prin carne putredă”
