În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Un bărbat a fost lovit de o mașină, vineri, în Turda, pe str. Victoriei. A intervenit ISU Cluj, care îi acordă primele îngrijiri.

Din informațiile primite, bărbatul ar fi în stare gravă.

ACCIDENT în Turda. Un bărbat a fost LOVIT de o mașină. Este în stare gravă. A intervenit ISU Cluj

Update:

„Pompierii din cadrul Detașamentului Turda au intervenit de puține momente pentru a acorda primul ajutor calificat unui tânăr implicat într-un accident rutier, petrecut pe strada Victoriei din municipiul Turda.

La fața locului s-au deplasat o autospecială cu modul de descarcerare și un echipaj SMURD, unde au găsit două autoturisme și o trotinetă avariată, precum și un tânăr care prezenta mai multe traumatisme, în stare de conștiență.

Echipajele operative i-au acordat primul ajutor calificat, ulterior fiind transportat la spital pentru îngrijiri medicale”, a transmis ISU Cluj.

“Un Cluj sănătos economic înseamnă că toți locuitorii lui au, datorită locului de muncă sau afacerii proprii, o viață tihnită: o locuință, un salariu decent, economii. Apoi, mai înseamnă ca au parte de servicii publice de calitate, de la infrastructură, salubritate, sănătate și educație, până la mediu și funcționari care îi tratează cu respect. Asta e departe de a fi realitatea Clujului de azi. Orașul nostru a fost lăsat să se dezvolte inegal, fără o direcție clară. Unii o duc bine, alții sunt sufocați de costul vieții”, spune Viorel Băltărețu, deputat de Cluj și candidat în alegerile pentru Primăria Cluj-Napoca din partea Alianței Dreapata Unită.

Prezent la dezbaterea recentă pe tema ”Economia Clujului”, Băltărețu și-a prezentat planul pentru dezvoltarea economică a Clujului: “Creșterea bazei de impozitare, cu păstrarea nivelului de taxare curent și a gradului de colectare a taxelor, prin digitalizarea administrației, pentru a simplifica procesul de plată a taxelor și impozitelor locale – sunt cele două direcții prin care voi aduce mai mulți bani la Primărie.

Vă dau câteva exemple: colectarea automatizată a impozitului pe proprietăți, eficientizarea și transparentizarea sistemului de închiriere și plată a locurilor de parcare și implementarea unui sistem GIS, care să ne arate și dacă toate proprietățile sunt impozitate corect.

Investiții sub 35%

Antreprenor de meserie, deputatul clujean a tras un nou semnal de alarmă în ce privește procentul investițiilor în bugetul orașului, care nu a depășit 35% în ultimii ani.

“Avem nevoie atât de investiții publice, cât și private. Pe de o parte, e nevoie de marile proiecte de infrastructură amânate cu deceniile – centura ocolitoare cu drumurile de legătură, trenul metropolitan și terminalul cargo -, dar și de construcția de noi parcuri industriale și a unui centru de expoziții – conferințe, care vor aduce noi investitori privați”.

Infrastructura rutieră

“În economie, lucrurile trebuie făcute eficient, dar mai ales la timpul lor. Azi, orașul nostru încă se căznește să își facă infrastructură rutieră, infrastructură al cărei timp era acum 15 – 20 de ani, ca să putem profita din plin de avantajele ei economice.

În timp ce orașele europene dezvoltate se concentrează pe aspecte climatice, neutralitate în emisiile gazelor de seră, smart city și inteligență artificială, Clujul bate pasul pe loc în dezvoltarea urbană.

Dacă Primăria continuă strategia “randări și licitații anulate” și nu trece la fapte, vom rămâne în trecut”, a concluzionat Viorel Băltărețu în finalul dezbaterii.

Jandarmii clujeni au eliberat în sălbăticie un căprior găsit în curtea unei societăți comerciale din cartierul Mărăști. Animalul nu a fost rănit.

Prezența căpriorului în curtea unei societăți comerciale din cartierul clujean Mărăști a fost sesizată, vineri, printr-un apel la 112.

Un echipaj de jandarmerie din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj a intervenit la fața locului și a imobilizat animalul pentru a nu-i provoca leziuni.

Ulterior, căpriorul a fost eliberat în mediul natural, în afara zonei locuite, arată reprezentanții IJJ Cluj.

În 2023, în județul Cluj a crescut numărul de furturi de mașini, cu aproape o treime, însă s-au înregistrat mai puține furturi din locuințe sau din magazine.

Numărul infracțiunilor sesizate în județul Cluj în anul 2023 a fost de 17.659, cu circa 5% mai mare decât în anul anterior, se arată într-un raport al Autorității Teritoriale de Ordine Publică (ATOP) Cluj.

În 2023, s-a înregistrat o creștere ușoară a numărului de infracțiuni contra persoanei, dar și a celor de lovire și alte violențe. De asemenea, au fost sesizate 5 infracțiuni de omor și 6 tentative de omor.

Cele mai multe infracțiuni sesizate (8.167) se referă însă la fapte de criminalitate contra patrimoniului (circa 46% din totalul infracțiunilor sesizate). Dintre acestea, majoritatea au fost furturi (4.037 de infracțiuni).

A crescut numărul furturilor din și de autoturisme

De-a lungul anului 2023, a scăzut numărul infracțiunilor de furt din locuințe, din societăți comerciale și din buzunare, poșete şi genți. S-a  înregistrat însă o creștere a infracțiunilor de furt de autovehicule (+29,79%) și din autovehicule (+1,79%).

Totodată, a crescut ușor numărul infracţiunilor stradale (+3,96% față de 2022). 40,15% dintre acestea sunt infracţiuni de furt, iar 21,18% sunt infracțiuni de distrugere.

Peste 1.200 de accidente de circulație, mai multe decât în 2022

În ceea ce priveşte riscul rutier, în 2023, pe raza judeţului Cluj au fost înregistrate 1.216 (+7) accidente de circulaţie, 206 (+5) dintre acestea fiind raportate ca accidente rutiere grave.

Din punctul de vedere al consecinţelor acestor accidente, indicatorii analizaţi au evidenţiat faptul că cele 206 accidente rutiere grave s-au soldat cu decesul a 46 persoane (+2) și rănirea gravă a 184 de persoane (+10).