ACTUALITATE
Cluj-Napoca, oraș-magnet. CONDUCE în topul celor mai dinamice orașe din România

Într-un top al celor mai dinamice orașe, Clujul este pe primul loc. Urbanizarea intensă din perioada comunistă a dus populația urbană de la circa 20% în anii ’40 la peste 50%. După București, sunt 7 mari poli regionali de dezvoltare: Cluj, Timișoara, Brașov, Craiova, Iași, Galați și Constanța.
Fiecare avea o regională CFR și o universitate comprehensivă, dar și o populație de peste 300.000 de locuitori, arată un raport al grupului Rethink România. În regiuni, au luat avânt mai ales reședințele de județ, alte 20 având populații de peste 100.000 de locuitori. Dar marele val de urbanizare a fost inversat odată cu falimentul industriei comuniste. În anii ’90 vorbim în multe cazuri de o re-ruralizare: atât autentică (reîntoarcerea în satele de origine ale unor muncitori), cât și administrativă (suburbanizare).
Clujul, oraș-magnet. CONDUCE în topul celor mai dinamice orașe din România
Datele luate în calcul pentru a determina dinamica unui oraș includeau construcția de locuințe, atragerea de studenți din afara județului sau numărul de locuri de muncă. Dinamismul polilor de dezvoltare este influențat de mulți alți factori care pot influența, de exemplu, mediul antreprenorial sau calitatea vieții. Mulți factori sunt extrinseci, iar alții sunt greu de măsurat.
Recent, Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV) a lansat un index amplu care evaluează orașele principale ale României (București și reședințele de județ) în baza a 51 de criterii. Acestea sunt grupate în 13 domenii, la rândul lor amalgamate în 3 categorii majore – calitate, prosperitate, vibrație. Cele 51 de criterii includ atât aspecte demografice și economice, cât și multe alte seturi de date: de la date geografice (climă, acces la spațiu verde), la elemente civice (mediul asociativ local) și multiple aspecte economice sau culturale.
Indexul nu măsoară doar calitatea administrației locale, ci și impactul mediului privat sau al poziției geografice a fiecărui oraș în parte. Acest aspect este important în condițiile în care accesul la infrastructură istorică sau o climă mai bună pot constitui factori importanți în puzzle-ul care determină succesul și atractivitatea unui oraș.
Deși metodologia și obiectivele studiilor Rethink și IOV diferă, rezultatele obținute prezintă mai multe similitudini.
În mod notabil, Rethink identificase șase mari poli de dezvoltare cu reziliență demografică: București, Cluj, Timișoara, Iași, Brașov și Sibiu. Acești poli s-au plasat și pe primele 6 poziții în ierarhia generală rezultată din City Index-ul dezvoltat de IOV.
„Fenomenul de concentrare a populației s-a accelerat”
În mod crucial, studiul scalează performanța orașelor analizate în funcție de populație, ceea ce minimizează – dar nu înlătură complet – avantajele orașelor mari. Evident, unele beneficii ale unei populații mai mari (existența unei universități, număr mare de conexiuni de transport, servicii diversificate) nu vor fi înlăturate de utilizarea de date relative (la populația județului).
După 2029, va începe marea pensionare a „decrețeilor”. Îmbătrânirea accelerată a populației (și scăderea populației de vârstă activă) a afectat deja mai multe state europene sau est-asiatice, având ca impact o scădere asimetrică a populației, arată raportul Rethink.
Contrar așteptărilor ca locuințele să se ieftinească sau ca presiunea pe marile orașe să scadă, fenomenul de concentrare a populației s-a accelerat în multe cazuri. Tinerii pleacă din cele mai îmbătrânite orașe, luând de multe ori calea câtorva orașe-magnet atractive. Acestea nu sunt în mod necesar cele mai mari.
De exemplu, în Spania, orașele cu creștere rapidă au inclus capitala Madrid, dar și orașe regionale precum Valencia sau Alicante. În SUA, creșterea popularității muncii „remote” și creșterea prețurilor la locuințe în marile orașe au dus la boom-uri neașteptate în orașe relativ micuțe, precum Coeur d’Alene, în statul Idaho sau Murfreesboro, în Tennessee.
„Presiunea de a fi un loc atractiv, ca oraș, se va accentua”
În viitor, ne așteptăm ca și în România un număr limitat de orașe-magnet să atragă majoritatea imigranților de pe plan intern, dar și internațional. În acest sens, va exista o presiune deosebit de mare pe orașele din țară de a „performa”. Această performanță poate lua fie forma unei specializări de succes (de exemplu pentru un set de industrii sau tip de servicii), fie asigurarea unui nivel de trai ridicat pe mai multe planuri.
Presiunea de a fi un loc atractiv, ca oraș, se va accentua. După 2030, tendințele demografice vor face din atractivitatea orașelor un atu important în ceea ce va fi un joc cu sumă nulă: de multe ori orașele performante vor crește pe seama celor care nu oferă perspective economice adecvate sau un stil de viață dezirabil tinerilor înalt calificați.
Deja se observă tendința de concentrare demografică în anumiți poli. Cel mai bun exemplu este partea sudică a României, unde capitala a avut o traiectorie pozitivă, dar cele mai multe orașe s-au confruntat cu un declin accentuat pe durata tranziției. Transilvania, în contrast, s-a remarcat prin natura policentrică a dezvoltării.
Concluzii: orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili
Există tot mai multe dovezi care arată că boom-ul economic din ultimii 20 de ani s-a tradus diferit pentru orașele din România. O parte au profitat și și-au consolidat poziția în economia națională, au devenit atractive și au reușit să ofere o gamă diversificată de servicii cetățenilor. Altele au profitat de avantajele naturale pe care le au, de exemplu proximitatea față de frontiera de Vest sau marile căi de comunicare.
În același timp, pe fondul unei iminente accelerări a procesului de îmbătrânire a populației, orașele sunt nevoite să fie atractive pentru a împiedica o scădere puternică a populației și a numărului de contribuabili. Deja s-a observat în alte state că declinul demografic accentuează asimetriile de evoluție demografică dintre orașe. Mai mult, în condițiile în care dezvoltarea relativă a orașelor pare să fie măcar parțial condiționată de o populație numeroasă, există riscul ca cele mai puțin atractive municipii să se confrunte cu un declin al ofertei de servicii publice și private și implicit cu formarea unui cerc vicios al declinului.
Totuși, creșterea economică din România ultimilor 24 de ani pune la dispoziția celor mai multe orașe resurse care – împreună cu creativitatea mediului antreprenorial și a autorităților – le oferă șansa de a se reinventa și de a se îmbunătăți într-un mod care să le garanteze relevanța în deceniile următoare.
Sursa: Hotnews
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

CULTURA
Izvorul Tămăduirii: Ce înseamnă această zi pentru creștinii ortodocși și cum este sărbătorită. Tradiții și semnificații

Vineri, 25 aprilie 2025, creștinii ortodocși marchează una dintre cele mai importante sărbători închinate Maicii Domnului, Izvorul Tămăduirii. Această zi sfântă, prăznuită în fiecare an în vinerea din Săptămâna Luminată (cea care urmează după Paște), este asociată cu vindecarea, purificarea și binecuvântarea prin apă.
Sărbătoarea își are originea într-o minune petrecută în apropierea vechii cetăți Constantinopol, în secolul al V-lea. Potrivit tradiției, un orb și-a recăpătat vederea după ce s-a spălat cu apă dintr-un izvor aflat într-o pădure. Cel care l-a condus acolo a fost Leon, viitor împărat al Imperiului Bizantin, care la acea vreme nu fusese încă încoronat. Acesta a urmat un îndemn divin, venit chiar de la Maica Domnului, care i-a spus:
„Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure și, luând cu mâini apa tulbure, potolește cu ea setea orbului și unge cu ea ochii lui cei întunecați.”
Originea sărbătorii și miracolul de la Constantinopol
Ulterior, ajuns împărat (457-474), Leon a ridicat o biserică pe locul unde s-a petrecut minunea, dându-i hramul „Izvorul Tămăduirii”. Se spune că în același loc, mai târziu, împăratul Justinian s-a vindecat de o boală gravă, motiv pentru care a construit o biserică și mai mare. Lăcașul a fost distrus în 1453, în timpul cuceririi Constantinopolului de către otomani, dar izvorul sfânt s-a păstrat.
Astăzi, pelerinii care ajung la Istanbul pot vizita biserica ridicată în secolul al XIX-lea pe același loc, unde la subsol se păstrează un paraclis din secolul al V-lea și izvorul despre care se crede că are în continuare puteri vindecătoare.
Obiceiuri și tradiții de Izvorul Tămăduirii
În această zi, în biserici se săvârșește slujba de sfințire a apei, numită Agheasma Mică. Aceasta poate fi consumată de credincioși pe tot parcursul anului, pe nemâncate, spre deosebire de Agheasma Mare, care se bea timp de opt zile, începând cu Boboteaza.
Mii de credincioși din România aleg să meargă în această zi la izvoarele considerate tămăduitoare. Printre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj se numără Izvorul de la Mănăstirea Dervent, Izvorul de la Biserica Greacă din Brăila, Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, Mănăstirea Horăicioara din județul Neamț, Mănăstirea Cetățuia Negru Vodă din județul Argeș.
Obiceiuri populare de Izvorul Tămăduirii
În unele zone din România, în special în mediul rural, ziua este marcată de obiceiuri străvechi. Printre acestea se numără legământul juvenil, un ritual prin care adolescenții își jură prietenie și sprijin reciproc pentru toată viața. Legământul presupune rostirea jurământului, schimbul de obiecte simbolice (colaci, oale de lut, lumânări aprinse), îmbrățișarea frățească, ospătarea cu bucate ritualice și dansul tradițional.
După încheierea legământului, participanții deveneau „surate” sau „fârtați”, comportându-se ca și cum ar fi fost rude de sânge, oferindu-și sprijin moral și material în momentele grele.
Superstiții și interdicții în ziua praznicului
Tradiția populară spune că în această zi este bine ca oamenii să se spele cu rouă și să bea agheasmă, pentru a se feri de boli sau pentru a se vindeca. Tot acum, în unele localități, se curăță și se sfințesc fântânile, în credința că acestea nu vor seca în timpul secetelor.
Există și o serie de lucruri interzise în această zi: nu se spală rufe, nu se calcă și nu se croiesc haine, pentru că acestea „nu vor fi de folos” și nu vor fi niciodată terminate.
În schimb, gospodarii stropeau grădinile, livezile și animalele cu apă sfințită, pentru a le proteja și a avea un an roditor. De asemenea, la slujbă, preotul stropește credincioșii cu agheasmă, cântând: „Mântuiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta…”.

Răspunsul la întrebarea din titlu diferă adesea în funcție de cine și cum a cules datele. Am semnalat în ultimele două postări faptul că estimările intențiilor de vot variază mult în funcție de institut și tehnica de colectare a datelor (telefonic vs. online). Graficul de azi ne arată cum variază estimările intențiilor de vot în funcție de două variabile: tehnica folosită (telefonic vs. online) și experiența institutului care a produs estimările (institut nou vs. vechi; am considerat că un institut e nou dacă nu a publicat sistematic estimări ale intențiilor de vot cu ocazia ultimelor două runde de alegeri).
Valorile prezentate în grafic sunt predicții pe baza unui model de regresie multinominală în care am inclus două variabile de control: numărul de zile până la alegeri și o evaluare personală, (parțial) subiectivă, cu privire la existența unei posibile favorizări, nu neapărat intenționate, a unui candidat din partea unui institut. Am considerat că favorizarea are loc atunci când există un potențial conflict de interese între rolul de „sondor” și alte roluri (consultant campanie, servicii de colectare de date, membru sau simpatizant partid / candidat, istoric relevant comun). Despre favorizare voi discuta într-o analiză viitoare.
ANALIZĂ. Sociologul Mircea Comșa, UBB Cluj: Cine e pe LOCUL 2?
Valorile din grafic prezintă intențiile de vot prezise de model pentru ziua de 14 aprilie (20 de zile înainte de turul 1). Pentru fiecare candidat am estimat șapte valori: toate sondajele, sondajele online, sondajele CATI, sondajele online realizate de institute cu vechime, sondajele online realizate de institute noi, sondajele CATI realizate de institute cu vechime, sondajele CATI realizate de institute noi.
În cazul candidaților Elena Lasconi și Nicușor Dan variațiile intențiilor de vot sunt mici, deci, destul de probabil, estimările sunt apropiate de realitatea de la acest moment (14 aprilie). În cazul lui George Simion variațiile sunt puțin mai mari: intenția de vot pentru acest candidat este puțin mai mare în cazul sondajelor telefonice, respectiv a institutelor cu vechime (sondajele online realizate de institute noi produc estimarea cea mai mică).
„Lupta pentru locul doi este foarte strânsă”
Intenția de vot pentru Crin Antonescu, respectiv Victor Ponta variază foarte mult: Crin Antonescu obține scoruri mai mari în cazul sondajelor online (surprinzător și ciudat, aș zice, dat fiind profilul probabil al electoratului acestui candidat), iar Victor Ponta obține scoruri mai mari în cazul sondajelor telefonice.
Pe baza estimărilor din grafic, sunt șanse mari ca, la acest moment (14 aprilie), primul loc să fie ocupat de George Simion, iar ultimul de Elena Lasconi. Pe locul secund, funcție de datele la care ne uităm, se poate situa oricare dintre ceilalți trei candidați. Pentru că (1) sondajele telefonice sunt, în general, mai potrivite pentru contextul din România (mai ales că populația de interes este cea națională) și (2) în mod normal institutele care activează de mai multă vreme pe piață ar trebui să producă estimări mai corecte, am putea aprecia că intenția de vot pentru fiecare dintre cei trei candidați se situează undeva în intervalul 16-21%, prin urmare lupta pentru locul doi este foarte strânsă. Dacă alegem să avem încredere ceva mai mare în sondajele online, respectiv în institutele nou apărute, lupta pentru locul secund se dă doar între Crin Antonescu și Nicușor Dan, primul având probabil un ușor avans.
EVENIMENT
Incendiu la o casă din Recea-Cristur. Femeie de 85 de ani, găsită carbonizată în bucătăria de vară

O intervenție a pompierilor din Dej este în desfășurare în localitatea Osoi, comuna Recea-Cristur, joi seară. Două echipaje acționează pentru stingerea unui incendiu violent izbucnit într-o gospodărie. Din păcate, o femeie de 85 de ani a fost găsită carbonizată în interiorul unei bucătării de vară.
„Două echipaje din cadrul Detașamentului Dej intervin în aceste momente pentru a stinge un incendiu izbucnit într-o gospodărie din localitatea Osoi, comuna Recea-Cristur. Din primele date, flăcările au distrus o bucătărie de vară de aproximativ 20 de metri pătrați și o altă anexă gospodărească de aproximativ 70 de metri pătrați. În interiorul bucătăriei de vară, forțele noastre au găsit, din nefericire, o femeie de aproximativ 85 de ani carbonizată. Pompierii lucrează în continuare pentru stingerea incendiului”, a transmis ISU Cluj.
FOTO: Arhivă
EVENIMENT
VIDEO FOTO. Echipa Knights Cheerleaders a CCS Cluj-Napoca, în finala Campionatului Mondial de Cheerleading din SUA

Cluj-Napoca are din nou motive de mândrie pe scena internațională. Echipa Knights Cheerleaders a Casei de Cultură a Studenților s-a calificat în finala Campionatului Mondial de Cheerleading, desfășurat la Orlando, în Statele Unite ale Americii.
Finala va avea loc vineri, 25 aprilie, iar Knights Cheerleaders se numără printre cele 10 echipe finaliste, selectate dintr-un număr impresionant de participanți din întreaga lume.
Evenimentul, găzduit de ESPN Wide World of Sports din Orlando, reunește anual mii de majorete și sute de echipe din toate colțurile lumii, într-o competiție intensă, plină de energie și spectacol. Knights Cheerleaders a deschis programul competiției de joi, impresionând juriul prin prestația lor.
Aceasta este o reușită deosebită pentru echipa clujeană, prima formație de cheerleading din oraș, înființată în 2014 și care numără astăzi peste 100 de sportive, organizate pe patru categorii de vârstă: Tiny (5–7 ani), Mini (8–12 ani), Juniori (13–16 ani) și Seniori (16+ ani).
Calificarea în finală la unul dintre cele mai prestigioase campionate din lume vine ca o recunoaștere a profesionalismului, pasiunii și efortului depus de echipă, dar și a contribuției continue la promovarea cheerleadingului ca sport de performanță și stil de viață activ pentru tineri.