În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

PNL și-a luat revanșa, duminică, la alegerile parlamentare și a câștigat cel mai mare număr de voturi în județul Cluj, fiind urmat de USR, AUR și PSD, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. La nivel național, PSD ocupă primul loc, cu 22,7%, urmat de AUR – 18,1 %, PNL – 14,4%, USR – 12%, SOS România – 7,5%, UDMR – 6,5% și POT – 6.24%. 

Potrivit rezultatelor parțiale ale voturilor, la 99,60% din voturi după numărarea buletinelor de vot din toate cele 672 de secții de votare din cele 674, PNL a obținut 71.322 voturi (21,39%)  la Senat și 65.959 voturi (19,78%) la Camera Deputaților.

Pe următoarele locuri s-au clasat:

Senat

USR -50.813 voturi (15.24%)

AUR – 47939 voturi (14,38%)

PSD – 44417 voturi (13,32%)

UDMR – 43604 voturi (13,08%)

POT –18.230 voturi (5,47%)

SOS –14987 voturi (4,50%)

SENS –13115 voturi (3,93%)

Restul partidelor au obținut sub 10.000 de voturi.

Camera Deputaților

USR – 49566 voturi (14,86%)

AUR –48104 voturi (14,43%)

PSD –45091 voturi (13,52%)

UDMR –42986 voturi (12,89%)

POT – 17099 voturi (5,13%)

SOS – 14069 voturi (4,22%)

SENS -12.788 voturi (3,82%)

Sabin Sărmaș (independent) – 10.503 de voturi (3,15%), insuficiente pentru obținerea unui mandat, astfel că voturile sale vor fi redistribuite.

Restul partidelor au obținut sub 10.000 de voturi.

Cum s-au împărțit voturile în localități

PNL a câștigat în 37 de localități: Cluj-Napoca, Chiuiești, Cătina, Mica, Sânmărtin, Țaga, Cămărașu, Mociu, Pălatca, Câțcău, Vad, Jichișu de Jos, Recea Cristur, Cornești, Iclod, Gherla, Panticeu, Dăbâca, Borșa, Așchileu, Chinteni, Sânpaul, Apahida, Aiton, Tureni, Săndulești, Mihai Viteazu, Ciurila, Gilău, Mărișel, Mărgău, Săcuieu, Mărgău, Săcuieu, Ciucea, Florești, Gherla.

AUR a obținut cele mai multe voturi în 16 localități: Turda, Câmpia Turzii, Dej, Luna, Tritenii de Jos, Ceanu Mare, Cojocna, Bonțida, Fizeșu Gherlii, Mintiu Gherlii, Aluniș, Cășeiu, Cuzdrioara, Petreștii de Jos, Iara, Băișoara,

UDMR a obținut cele mai multe voturi tot în 16 localități: Buza, Unguraș, Sic, Sâncraiu, Suatu, Căianu, Săvădisla, Baciu, Căpușu Mare, Izvorul Crișului, Huedin, Gârbău, Aghireșu. Moldovenești, Călărași, Viișoara

PSD a câștigat în 12 localități: Geaca, Jucu, Frata, Valea Ierii, Măguri Răcătău, Beliș, Călățele, Râșca, Mănăstireni, Poieni (cu un vot în plus față de AUR), Vultureni, Ploscoș.

În urma numărării și redistribuirii naționale a voturilor, vor fi stabiliți cei 14 parlamentari de Cluj – 4 senatori și 10 deputați.

Cum se împart mandatele parlamentare

Departajarea se face local, pe fiecare circumscripție electorală (județ, București și Diaspora), iar autoritățile electorale stabilesc pe fiecare circumscripție un coeficient electoral.

Acesta se calculează împărțind numărul total de voturi exprimate în circumscripția respectivă la numărul de deputați, respectiv de senatori care vor reprezenta în Parlament județul respectiv, Cluj, de exemplu, care are 4 senatori și 10 deputați.
Numărul de parlamentari pentru fiecare circumscripție este stabilit dinainte, pe criteriul reprezentativității: un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Coeficientul electoral rezultat din această împărțire este unul întreg, fără rotunjirea zecimalelor în sus sau în jos.

Următorul pas este că fiecărui partid i se repartizează atâtea mandate de deputați și de senatori de câte ori coeficientul electoral al circumscripție se include la voturile exprimate pentru lista de deputați, respectiv de senatori.

În cazul candidaților independenți, pentru a prinde mandat în Parlament ei trebuie să obțină cel puțin atâtea voturi cât este coeficientul electoral din circumscripția unde au candidat.

Redistribuire națională

A doua etapă a repartizării mandatelor are loc la nivel national, iar reprezentarea finală a partidelor în Parlament trebuie să respecte scorurile procentuale obținute la nivel național, indiferent că într-un județ un partid a ieșit pe primul loc, iar în altul pe locul trei.

Procedura prevede că la Biroul Electoral Central (BEC) sunt adunate din circumscripții, pentru fiecare partid, numărul de voturi rămase neutilizate sau care au fost sub coeficientul electoral. Pentru că împărțirea matematică de la nivel județean nu produce numere rotunde, ci „dă cu rest”, „resturile” de mandate plus voturile partidelor care nu au trecut pragul electoral de 5% sunt adunate practic la nivel central și redistribuite partidelor, pe listele din județe.

La scară națională, se formează un „coș” în care vor merge toate voturile neutilizate, ale tuturor partidelor, iar procedura presupune obtinerea unui nou coeficient, cel național, care va fi aflat prin împărțirea numărului total de voturi neutilizate ale fiecărui partid în parte, succesiv, la 1, 2, 3, 4 până la o cifră finală egală cu cea a mandatelor nerepartizate.

Procedura matematică pentru stabilirea coeficientului electoral la nivel național este extrem de complicată așa că partidele din Cluj și candidații trebuie să aștepte datele finale de la BEC pentru a vedea cine sunt viitorii parlamentari.

Primii candidați

Pe primele locuri la Senat sunt Mircea Abrudean – PNL, Ciprian Rus – USR, Cristian Șipoș – AUR și Alexandru Cordoș – PSD, iar primele locuri la Camera Deputaților sunt ocupate de Radu Moisin – PNL, Oana Murariu – USR, Ioana Bruynseels – AUR, Răzvan Ciortea – PSD și Csoma Botond – UDMR.

Rezultatele din 2020

La alegerile locale din decembrie 2020, rezultatele finale arată că la Camera Deputaților au fost înregistrate 205.059 voturi valabil exprimate, iar clasamentul eraurmătorul:

PNL – 32,44% (66.515 voturi)

USRPLUS – 23,67% (48.542 voturi)

PSD – 13,50% (27.689 voturi)

UDMR – 11,98% (24.574 voturi)

AUR – 5,47 % (11.210 voturi)

Cine au fost cei 10 deputați și 4 senatori

În urma acestui rezultat, deputații de Cluj au fost:

PNL – Radu Moisin, Sabin Sărmaș, Sorin Moldovan, Cristina Burciu.

USRPLUS – Oana Murariu, Viorel Băltărețu, Radu Molnar

PSD – Patriciu Achimaș Cadariu

UDMR – Csoma Botond

AUR – Alin Coleșa

La Senat au fost înregistrate un număr de 205.147 voturi valabil exprimate, iar clasamentul a fost următorul:

PNL – 32,45% (66.567 voturi)

USRPLUS – 23,56% (48.339 voturi)

PSD – 13,65% (28.011 voturi)

UDMR – 11,95% (25.521 voturi)

AUR – 6,02% (12.348 voturi)

În urma acestui rezultat, au fost aleși senatori de Cluj:

PNL – Adrian Oros

USRPLUS- Cristian Bordei

PSD – Vasile Dîncu

UDMR – Laszlo Attila

După centralizarea a peste 87% din secțiile de votare, PSD își menține poziția de lider în preferințele alegătorilor, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. În urma sa, AUR își consolidează locul doi, urmată de PNL și USR.

Situația la Senat arată că PSD râmâne partidul cu cele mai multe voturi, urmat de AUR, PNL și USR. De asemenea, PSD este în continuare pe primul loc la Camera Deputaților, urmat de AUR, PNL și USR.

După centralizarea datelor din peste 87% dintre secții de votare, clasamentul arată în felul următor:

Rezultate parțiale la nivel național – Camera Deputaților

• Partidul Social Democrat – 23,47%
• Alianța pentru Unirea Românilor – 17,51%
• Partidul Național Liberal – 14,02%
• Uniunea Salvați România – 10,98%
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 7,15%
• Partidul S.O.S. România – 6,79%
• Partidul Oamenilor Tineri – 5,88%

Rezultate parțiale la nivel național – Senat

• Partidul Social Democrat – 23,94%
• Alianța pentru Unirea Românilor – 17,89%
• Partidul Național Liberal – 14,59%
• Uniunea Salvați România – 11,01%
• Partidul S.O.S. România – 7,22%
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 7,21 %
• Partidul Oamenilor Tineri – 5,78%

La nivelul județului Cluj, la alegerile parlamentare din 1 decembrie, cei mai mulți alegători au votat cu Partidul Național Liberal, urmat de Alianța pentru Unirea Românilor, după procesarea a peste 75% din procesele verbale.

După procesarea a 75,52% din procesele verbale pentru Senat și a 75,82% din cele pentru Senat, în județul Cluj rămâne fruntaș PNL, urmat de AUR și de PSD.

Rezultate parțiale județul Cluj – Senat

• Partidul Național Liberal – 20,49%
• Alianța Pentru Unirea Românilor – 16,22%
• Partidul Social Democrat – 14,30%
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 13,65%
• Uniunea Salvați România – 12,92%
• Partidul Oamenilor Tineri – 5,86%

Rezultate parțiale județul Cluj – Camera Deputaților

• Partidul Național Liberal – 19,11%
• Alianța Pentru Unirea Românilor – 16,31%
• Partidul Social Democrat – 14,66%
• Uniunea Democrată Maghiară din România – 13,46%
• Uniunea Salvați România -12,75%
• Partidul Oamenilor Tineri – 5,46%

Candidatul independent Sabin Sărmaș are, până acum, 2,54% din voturile pentru Camera Deputaților.

Procesele verbale din localitățile din zona metropolitană a Cluj și din municipiul Cluj-Napoca rămân în continuare sub nivelul de procesare a celorlalte procese verbale, până la această oră, față de localitățile din mediul urban mic și din mediul rural.

Duminică, 1 decembrie, s-au desfășurat în România alegeri parlamentare. Prezența la vot la nivel național a fost de 52,49%, adică peste 10 milioane de alegători.

În urma procesării a 44% din voturi, rezultatele la nive național sunt următoarele:

Alegeri parlamentare 2024. Rezultate PARȚIALE la nivel național după numărarea a 44% din voturi

Senat

Partidul Social Democrat 24,1%

Alianța pentru Unirea Românilor 17,85%

Partidul Național Liberal 13,89%

Uniunea Democrată Maghiară din România 10,96%

Uniunea Salvați România 9,16%

Partidul S.O.S. România 7,11%

Partidul Oamenilor Tineri 5,4%

Camera Deputaților

Partidul Social Democrat 23,58 %

Alianța pentru Unirea Românilor 17,45 %

Partidul Național Liberal 13,58 %

Uniunea Democrată Maghiară din România 9,78 %

Uniunea Salvați România 9,46 %

Partidul S.O.S. România 6,71 %

Partidul Oamenilor Tineri 5,70 %