„Totul este ceremonie în grădina sălbatică a copilăriei”, spunea Pablo Neruda. Din păcate, mulți copii se aleg doar cu partea sălbatică, ceremoniile lipsind cu desăvârșire. Totuși, cine are grijă de copiii nimănui? „Copiii sunt cheile Paradisului. Trebuie doar să le găsești broasca potrivită”, mai spunea cineva.

Pentru unii copii, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC) este și mamă, și tată. Copii orfani, copii abandonați, copii fără copilărie… Am vrut să știm care e situația acestor copii în Cluj și am apelat la directorul instituției, Nicoleta Molnar.

Cine are GRIJĂ de copiii nimănui? Nicoleta Molnar (director DGASPC Cluj): Lucrul cu copilul implică multă EMPATIE și atenție

„În sistemul rezidențial clujean avem în jur de 200 de copii, iar în sistemul familial,  adică la asistenți maternali și la familii de plasament sunt în jur de 500 de copii. Opțiunea principală este cea de îngrijire de tip familial și mai puțin cea de tip rezidențial”, spune Nicoleta Molnar.

Potrivit acesteia, în Cluj s-au închis toate centrele rezidențiale mari, au mai rămas doar căsuțele de tip familial, care pot adăposti maximum 12 copii. În urmă cu 2 ani a fost amendată legislația și copilul până la 7 ani, dacă nu are dizabilități grave, este doar în sistem familial.

„167 de copii au ieșit din sistem în ultima perioadă”

„Modul de îngrijire într-o familie este recomandat. După această vârstă, poate fi de tip rezidențial. Studiile au arătat că dezvoltarea copilului este benefică dacă la vârstă fragedă îngrijirea este făcută într-un mediu care seamănă cu familia”, mai spune Nicoleta Molnar.

167 de copii au ieșit din sistem în ultima perioadă de timp și au intrat 141. Modificarea legislației a permis ca la ieșirea din centrele de plasament, tinerii să primească o indemnizație de 3 salarii minime pe economie și în plus de asta, dacă-și continuă școala sau are loc de muncă, până la 26 de ani primește o indemnizație lunară prin Agenția Județeană de Plăți și Inspecție Socială egală cu salariul minim pe economie, adică undeva peste 3.000 de lei care se primesc lunar.

Condiția este una singură: o dată la 6 luni trebuie să dovedească faptul că-și continuă studiile și o dată la 3 luni că este încă angajat.

„Copiii pot rămâne în centrele de plasament până la 18 ani”

Un asistent maternal primește salariul minim pe economie. Condițiile de atestare s-au modificat, astfel că acestora li se solicită studii liceale, ceea ce limitează cumva accesul celor care vor să se implice, majoritatea având doar școala generală absolvită sau 10 clase.

„Alocația de plasament, în valoare de 1.600 de lei, se primește pentru fiecare copil în parte și trebuie folosită pentru a cumpăra cele necesare copilului. Această meserie nu este una foarte atractivă pentru că este 24 din 24 și implică o responsabilitate pe care nu mulți și-o asumă”, explică directorul DGASPC.

Copiii pot rămâne în centrele de plasament până la 18 ani, dar această perioadă se poate prelungi până-și termină studiile sau cu încă 2 ani dacă nu și-a găsit de muncă, pentru prevenirea excluziunii sociale.

În ceea ce privește adopțiile, Clujul are pe rol 32 de cereri, 19 atestate valabile și 28 de copii declarați adoptabili.

„La nivel național există și Profilul Public, o aplicație informatică de pe care pot fi adoptați copii. În momentul în care un copil se potrivește din punct de vedere teoretic cu calitățile familiei sau persoanei care vrea să adopte, se poate trece la potrivirea practică efectivă, adică întâlnirea copilului cu adoptatorul.

„De la 1 ianuarie am avut 2.337 de apeluri la Telefonul Copilului”

„O procedură de adopție durează cel mai puțin un an de zile, perioadă care conține partea de atestare a familiei, precum și anumite cursuri care se fac pentru evaluarea abilităților parentale. Urmează mai multe întâlniri familie-copil și dacă totul merge bine, urmează perioada de încredințare, 3 luni rămâne la familie apoi încă 3 luni până la încredințarea adopției”, precizează Molnar.

Au fost și cazuri în care copilul a fost returnat, majoritatea din motive independente de voința persoanei care a adoptat, afecțiuni, boli, decese. Vârsta preferată pentru adopție este cea mai mică, dar există și cazuri când familiile au optat pentru copii de 5-7 ani din cauza vârstei lor înaintate (45-50 de ani).

„Atestatul se eliberează pe 5 ani, nu pe 2 ani ca până acum, cu condiția ca anual să fie reevaluată familia în cauză.

În ceea ce privește abuzurile asupra copilului, acestea există, din păcate. Multe sunt emoționale și apar frecvent în cazurile familiilor cu părinți separați, în speță la partea de custodie.

„În acest an au fost în jur de 300 de sesizări pe județ, majoritatea abuzuri emoționale, dar n-au lipsit nici cele fizice sau sexuale. De 3 ani funcționează Telefonul Copilului, 119. La început au fost și telefoane false, numărul lor reducându-se treptat. De la 1 ianuarie am avut 2.337 de apeluri dintre care 1.128 au fost apeluri valide”, arată Nicoleta Molnar.

”Droguri și băuturi în incinta centrului”

Există destule cazuri de plecări voluntare din centrele de plasament, care sunt anunțate la Poliția Cluj, fiind declanșate acțiuni a căutare a copiilor. Cauza principală este vârsta pubertății, precum și multitudinea de atracții și ispite de dincolo de poarta centrului.

„Există acces nelimitat la internet, droguri, viața sexuală, motive care deschid apetitul și curiozitatea copiilor. Mulți dintre ei vin aici cu o traumă și aceste manifestări atenuează efectele acesteia. N-am avut foarte mulți copii care au plecat, au fost însă cazuri când un copil a plecat de mai multe ori. De cele mai multe ori ei sunt aduși înapoi de poliție.

Au fost și situații în care au fost introduse droguri și băuturi alcoolice în incinta centrului, rare, ce-i drept. Întâlnirile cu cei de la Teen Challenge, care se ocupă de cazuri de dependență, au fost mai mult decât utile”, menționează Molnar.

„Din punct de vedere al asigurării materiale stăm bine. Nevoia cea mai mare pentru noi este de a avea personal dedicat, care se apleacă asupra nevoilor copilului, persoane empatice pentru care nu este doar o slujbă ci și o plăcere de a lucra aici”, conchide directorul DGASPC Cluj.