Ce cred cei mai mari epidemiologi despre coronavirus. Trăiește sau nu pe timpul verii

Anotimpul așteptat de întreaga lume, vara, este momentul în care trebuie să fim precauți și să combatem în continuare coronavirusul. De ce? Pentru că acest virus nu își încetează transmisibilitatea și nici nu se inactivează la temperaturi înalte. Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie și profesor la UMF Timișoara, ne transmite că în această vară trebuie să ne pregătim pentru al doilea val. „Am câștigat timp ca să acționăm și să ne pregătim” spune acesta.

Epidemiologul declară că acest virus se transmite cel mai ușor la temperaturi puțin peste plus, acesta declarându-se optimist, deoarece la temperaturi ridicate există posiblitatea ca virusul să nu se activeze.

COVID-19 și căldura verii

Alți epidemiologi afirmă că la 37 de grade virusul se dezactivează în mediul extern în decurs de două zile, iar aici intervin nu numai temperatura, ci și umiditatea și radiațiile ultraviolete. Totuși, la 70 de grade Celsius, virusul dispare în decurs de 5 minute.

„În ultimele trei zile, au apărut 11 studii și acestea sunt susținute de colective de cercetători, dintre care unele să zicem că infirmă ceea ce am spus eu și ceea ce au spus alte studii, care, cu niște diferențe de valori de temperatură, susțin această idee, a reducerii transmisibilității pe perioada de vară. Deci, nu a dispariției virusului – că și asta este foarte important de înțeles: nu înseamnă că pe perioada de vară virusul dispare datorită creșterii temperaturii. El își scade transmisibilitatea”, a declarat profesorul Emilian Popovici.

Pregătiri de vară

„Credința mea ca epidemiolog este că în sezonul de vară transmisibilitatea se va reduce, dar în ciuda acestui fapt, perioada de vară trebuie să fie o perioadă de pregătire extrem de intensă. Dacă ne vom confrunta cu un nou val epidemic, odată cu răcirea vremii, spre luna octombrie – noiembrie, va trebui să fim extrem de bine pregătiți”, a punctat Emilian Popovici.

Astfel, România are un răgaz în a pregăti spitalele care nu fac față, pregătirea județelor, la nivelul direcțiilor de sănătate publică, pregătirea oamenilor prin specialiști în psihiatrie-psihologie, care să modeleze mesajele transmise populației, ca să fie acceptate și înțelese cât mai bine.

Noi practic, prin întreruperea transmiterii – pentru că asta este, de fapt, măsura pe care am luat-o – am câștigat timp pentru această pregătire, am câștigat sănătate și viață pentru mulți oameni, am câștigat timp pentru standardizarea unor terapii care să fie foarte eficiente – nu spun că acestea care se folosesc acum nu sunt eficiente, dar poate pentru o clarificare și mai importantă în privința terapiei – am câștigat timp pentru vaccin, care va fi poate cheia rezolvării problemelor, alături de imunitatea post-infecțioasă” zice epidemiologul.

Vaccinul slab imunogen produce mutații ale COVID-19

„Sigur, vaccinul nu se va livra pe piață în câteva luni de zile, el trebuie supus unor trialuri peste care nu se poate sări, pentru că trebuie să fim foarte siguri de imunogenitatea vaccinului. Un vaccin care este slab imunogen poate favoriza mutații la nivelul virusului, pe care să nu le dorim niciunii. Va trebui să fim siguri de capacitatea lui imunogenă, de siguranța lui și abia apoi își va aduce beneficiile asupra sănătății publice”, a arătat profesorul Popovici.

Povești eronate din Suedia

„Mulți au înțeles că în Suedia nu se iau niciun fel de măsuri, ceea ce e total eronat. Sunt o serie de măsuri care s-au luat și viața lor nu mai este nici pe departe cum a fost înainte: adunările de oameni sunt limitate la 30 de persoane, liceele, facultățile funcționează online din luna februarie, nu se desfășoară activități sportive cu public, restaurantele sunt închise cu excepția celor care pot asigura această distanțare care trebuie să existe între mese, scaune etc., restul toate sunt închise, barurile la fel. Sunt deschise doar magazinele alimentare, care au program prelungit tocmai pentru ca să se evite aglomerarea.

Acesta este modelul suedez pe care unii îl vedeau ca pe o liberalizare totală a măsurilor și o revenire la viața de dinainte. Nu spun că acesta va fi modelul de urmat, dar este un reper și ne putem da seama că nici acolo lucrurile nu se întâmplă cum au crezut unii sau alții. Și mai este o problemă care mai trebuie subliniată, respectiv reacția populației: la ei, din câte știu eu, nu a fost nevoie nici de poliție, nici de armată ca să se implementeze aceste măsuri. Și acest aspect trebuie luat în seamă într-un mod foarte serios”, a spus profesorul.

Karla Fanea