În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, crede că PNL nu stă prea confortabil în sondajele de opinie şi că, din declaraţiile publice ale liberalilor, şi-a dat seama că aceştia nu doresc o alianţă cu social-democraţii în 2024, a declarat acesta la România TV, citat de Agerpres.

„Eu am spus, ca orice om politic, că e posibil orice, să avem o coaliţie, să avem o alianţă din 2024. Alianţă înseamnă mai multe, şi candidaţi comuni. Eu nu am spus niciodată că Ciolacu este candidatul sau este Ciucă premier. Şi Ciolacu şi Ciucă suntem nişte oameni trecători, vremelnici prin anumite funcţii.

Cred că cel mai important rămâne PSD, cel mai mare partid din România, şi PNL, care nu e prea confortabil în acest moment în sondaje le opinie, dar e problema dânşilor, nu e problema noastră”, a spus Ciolacu, întrebat dacă, după alegerile din 2024, va mai exista coaliţia de guvernare formată din PSD, PNL şi UDMR şi dacă el va candida la alegerile prezidenţiale.

El a adăugat că a înţeles din răspunsurile celor de la PNL că aceştia nu doresc o alianţă cu PSD în 2024.

„Am spus – putem avea o coaliţie, sau o alianţă. Am înţeles din răspunsul celor de la PNL că nu se doreşte acest lucru. Mă bucur că mi-au spus din timp că, la un moment dat, voiam să îi strâng pe colegii mei într-un Consiliu Politic Naţional să discutăm acest aspect. Acum nu mai e nevoie. Am văzut şi eu răspunsurile publice”, a afirmat liderul PSD.

Cluj-Napoca ocupă un onorant loc 25 la nivel mondial la categoria ”Oraș sigur” în anul 2023, conform platformei RankingRoyals.

Locul I în acest clasament este ocupat de Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu un indice de siguranță de 88.3, iar pe podium au mai urcat Doha, capitala Qatar-ului, cu 86, și Ajman, un port din EAU, cu 84,9.

Municipiul Cluj-Napoca ocupă locul 25 cu un indice de siguranță de 77,6, fiind primul oraș din România care se plasează pe o astfel de poziție în topul RankingRoyals.

Pe locul 32 a intrat Timișoara, cu 76.

Săptămâna trecută, raportul euro/leu a avut o ușoară tendință de creștere, care s-a accentuat la sfârșitul ședinței de vineri, când cotațiile euro au depășit pragul de 4,93 lei.

Media a crescut de la 4,9209 la 4,9255 lei, vârful fiind atins la finalul săptămânii când tranzacțiile s-au efectuat în culoarul 4,921 – 4,933 lei iar piața s-a închis la 4,928 lei.

Deciziile investitorilor vor fi influențate de anunțul făcut de agenţia Fitch care a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută și a îmbunătăţit, după trei ani, perspectiva de ţară de la „negativ” la „stabil”.

Pe plan internațional investitorii suntpreocupați de intensificarea crizei bancare globale, care a început în Statele Unite, unde mai multe bănci au dat faliment, cea mai cunoscută fiind Silicon Valley Bank. „Virusul” a traversat Oceanul și s-a oprit în Țara Cantoanelor, unde Credit Suisse a fost absorbită de UBS, marea sa rivală.

Însă criza se pare că se extinde și în zona euro, cea mai afectată fiind Deutsche Bank, ale cărei acțiuni au pierdut vineri 15%, în a treia zi de declin, după ce costul asigurării împotriva riscului de neplată (CDS) s-a majorat și a alimentat îngrijorările cu privire la rezistenţa băncilor europene.

Refugiu în dolar și aur

Creșterea aversiunii față de risc și a dus la înmulțirea plasamentelor în aur, dolar și yen, care sunt considerate drept „refugii” în perioadele tulburi.

Metalul galben a revenit după mai bine de un an la pragul de 2.000 dolari/uncie și a împins vineri prețul gramului de aur la un nou record  de 294,2340 lei.

Moneda unică a început săptămâna la 1,0632 – 1,0731 dolari și a crescut joi până la 1,1930 dolari, maxim al ultimelor două luni, după decizia Rezervei Federale de a majora dobânda de politică monetară doar cu 0,25% la 4,75 – 5%, cel mai ridicat nivel din 2007.

Problemele cu care se confruntă unele dintre băncile europene au depreciat vineri euro până la 1,0715 dolari și a închis pe piețele americane la 1,0760 dolari. În piața locală, media monedei americane a scăzut până la 4,5250 lei dar a urcat la sfârșitul săptămânii la 4,5904 lei.

Ședința BNR

În data de 4 aprilie se va desfășura ședința de politică monetară a BNR. Până atunci, indicii ROBOR, care se mențin la valori atinse în urmă cu circa 13 ani, s-au stabilizat pe parcursul săptămânii trecute.

Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 6,85%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 7,18% iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, la 7,56%.

Conform așteptărilor, Banca Națională a Elveției a majorat dobânda de referință cu 0,50% la 1,50%. Aceasta a influențat evoluția mediei francului, care a crescut vineri de la 4,9374 la 4,9881 lei.

Creșterea de către Banca Angliei a ratei de politică monetară cu 25 puncte bază la 4,25% a făcut ca la sfârșitul săptămânii cursul lirei sterline să urce de la 5,5631 la 5,6013 lei.

Bitcoin a fluctuat la sfârșitul săptămânii între 27.200 și 28.400 dolari iar ether s-a mișcat în culoarul 1.700 – 1.800 dolari.