Rodica și Hans Joachim se cunosc din vara anului 1972 când s-au întâlnit pe Litoralul românesc al Mării Negre. Ea era studentă la Stomatologie în Cluj-Napoca, el student la o universitate tehnică în Germania de Vest, ambii fiind la mare cu niște prieteni. Rodica nu știa o boabă de germană, Hans Joachim nu știa românește, dar s-au plăcut și s-au înțeles din prima clipă.

Chiar dacă îi despărțea Cortina de Fier, cei doi tineri îndrăgostiți au început să își facă planuri de viitor, deși Rodica se temea de repercusiunile Securității asupra familiei sale.

Așa a început povestea de dragoste a Rodicăi și a lui Hans Joachim Grove care, de-a lungul a zeci de ani, au ajutat Clujul și au adus peste 180 de transporturi cu ajutoare în valoare de 15 milioane de euro.

Bunii samariteni ai Clujului. Familia Grove a adus 183 de transporturi de ajutoare în valoare de 15 milioane de euro

După întâlnirea de pe plajă și după vacanța de două săptămâni petrecută pe Litoral, Rodica s-a întors acasă, la Cluj-Napoca, iar Hans Joachim în Germania, nu înainte ca tânărul să fie invitat să treacă, înainte, și prin orașul de pe Someș.

”Așa au început întâlnirile, însă perioada era destul de grea, fiind legați de comuniști si de Securitate.

Și mai ales că tatăl meu era în Comitetul Central de Partid din Cluj si riscul pentru el era mare.

Dar, bineînțeles, că a acceptat, ne-am primit musafirii străini fără să trebuiască să anunțăm la Miliție și au fost două zile în Cluj, după care au plecat, iar Hans Joachim a promis că vine de Crăciun din nou.

Le-a plăcut ospitalitatea românilor, le-a plăcut felul în care au fost primiți, fără niciun fel de reținere. În decembrie a revenit cu un coleg de facultate din Burundi.

Si așa a început relația noastră, ne întâlneam de două ori pe an, voiam să ne căsătorim, dar eu am zis că abia după ce îmi termin facultatea”, și-a reamintit Rodica Grove, care împlinește în acest an vârsta de 77 de ani.

Nicolae Ceaușescu semna hârtiile de căsătorie

După absolvire, tânăra clujeancă a primit repartiție în Pașcani, iar Hans Joachim a venit să viziteze și în Moldova, după care cei doi au început demersurile oficiale în vederea căsătoriei.

”Erau procedurile cu mersul la Securitate, cu aprobări, iar pe vremea aceea Nicolae Ceaușescu era cel care semna hârtiile pentru căsătorie.

Acestea le-am depus după ce mi-am terminat eu facultatea la Consiliul de Stat în București și de atunci au început și represaliile.

Pentru că peste tot ne-au zis că trebuie să așteptăm, fără să ne spună ceva concret, Hans Joachim a încercat să facă presiuni în Germania, din partea Guvernului german, fiind depuse note de plângere pentru Nicolae Ceaușescu, am scris Elenei Ceaușescu.

Au fost peste 12 note verbale făcute de cei de la Ministerul de Externe al Germaniei, la care s-au adăugat alte demersuri ale managerilor din industria automobilistică, inclusiv a fost o hârtie de la secretarul de stat al ministrului german de Externe, Hans – Dietrich Genscher.

Cerere de căsătorie aprobată în 4 martie 1977

Toată această poveste a durat din 1974 până în 1977, iar în 4 martie 1977, chiar în ziua în care a avut loc cutremurul din România, am primit la Cluj aprobarea de căsătorie semnată de Ceaușescu.

M-au sunat acasă, dar eu eram încă în Pașcani și mi-am invitat toți colegii și am sărbătorit vestea la un pahar de vișinată”, a povestit Rodica pentru Cluj24.

Imediat după ce Hans Joachim, care între timp devenise inginer cercetător la Volkswagen, a aflat vestea, a venit rapid în România, și s-a întâlnit cu Rodica la Pașcani, după care cei doi s-au întors la Cluj unde s-au căsătorit în 11 aprilie.

”Cununia religioasă a fost la Biserica Bob, iar nunta a avut loc la Casino, iar după nuntă a trebuit să mă duc la Securitate să îmi dea hârtiile să pot pleca.

La un moment au vorbit cu mine ca și cu ultimul om și mi-au spus <<luați-vă neamțul și plecați, duceți-vă să nu vă mai vedem>>. În 24 de ore a trebuit să părăsesc țara.

Într-un fel mă bucuram, dar mai mult era tristețea, mai ales că au fost represalii asupra familiei mele, mai ales asupra tatălui meu, care a fost președinte de sindicat și în Comitetul de Partid”, a mai spus Rodica Grove.

Galerie de artă cu pictori clujeni

Cei doi s-au stabilit în orașul german Braunschweig, unde au deschis și o galerie de artă unde, de-a lungul timpului, au fost ajutați să expună artiști plastici clujeni Corneliu Brudașcu, Ovidiu Avram sau Nicolae Maniu.

Rodica și Joachim Grove sunt și fondatorii Fundației Grove-Moldovan Art Foundation, una de artă, de știință și dezvoltare, dar are și un scop umanitar, pentru Germania și România.

După ce s-au stabilit în Germania, cei doi soți veneau în România de două ori pe an până în 1989, aducând cu mașina personală medicamente, dar și diverse materiale medicale pentru spitale, la orfelinate, scaune pentru persoane cu handicap din zona Clujului, după care, după Revoluție au început să aducă ajutoare în mod organizat, cu TIR-uri.

Primul transport cu ajutoare, în 4 ianuarie 1990

La sfârșitul lui decembrie 1989, înainte de Crăciun, aflaseră că se întâmplă ceva în România, iar după căderea lui Ceaușescu au și organizat primul transport de ajutoare care a ajuns la Cluj-Napoca în 4 ianuarie 1990, după o mobilizare extraordinară.

”Am venit însoțiți de jurnaliști de la ziarele de Braunschweig, iar o parte dintre ei au mers la Sibiu. Și noi am rămas la Cluj, am fost la Radio Cluj unde am dus ajutoare inclusiv soldaților care păzeau radioul.

De atunci, am început să aducem periodic transporturi de ajutoare și, astfel, am ajuns până în ziua de astăzi la 183 de transporturi, de câteva ori pe an, care se ridică, în total, la o valoare de aproximativ 15 milioane de euro.

Unele TIR-uri erau de 40 de tone, încărcate cu tot ce am găsit: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copiii școlii din Jucu, pentru orfelinate, medicamente și aparatură medicală pentru spitale”, a completat și Joachim Grove.

Acesta a precizat că peste 10 ani, cei doi soți au susținut cu ajutoare Mănăstirea Râmeț, din Munții Apuseni.

Pentru că situația economică din România s-a îmbunătățit între timp, iar România a intrat în 2007 în UE, transporturile de ajutoare s-au rărit, iar acum se aduc, punctual, diverse bunuri, ultimele fiind pentru Casa familială ”Căsuța Bucuriei” din Cluj-Napoca, unde locuiesc 10 copii.

România nu se știe promova în Germania

Hans Joachim Grove a identificat o mare problemă în ceea ce privește imaginea României în Germania și anume faptul că țara nu se știe promova, iar autoritățile nu fac aproape nimic pentru a remedia acest aspect.

”Statul român nu este prezent. La noi, în Germania, România este cunoscută mai mult din cauza hoților, a prostituatelor, lucruri negative, iar statul român ar trebui să arate lucrurile bune.

Nu am găsit în librării cărți despre România, ghiduri de călătorie, cataloage de artă, nimic, nimic pe partea de prezentare și promovare.

Eu am avut ideea ca, la Ambasada României din Berlin, o dată pe an să fie prezentat un oraș.

Am început cu Cluj-Napoca în urmă cu mai mulți ani, iar primarul Emil Boc a prezentat orașul. Dânsul a înțeles că și așa se poate promova Clujul”, a precizat Hans Joachim Grove.

”Mă simt mai român decât mulți români”

Acesta a contribuit la strângerea legăturilor între Germania și România și Cluj, prin facilitatea unor contacte cu UTCN și compania Volkswagen

”Românii sunt foarte primitori, sunt foarte calzi, dar au o genă defectă, pe care o au de pe vremea romanilor. Eu sunt îndrăgostit de România, mă simt mai român decât mulți român și știu din istoria țării mai multe decât mulți oameni.

Am citit mult, am străbătut toată România, în locuri în care au fost puțini români.

Am făcut mai multe lucruri pentru România decât au făcut Ministerul de Externe și autoritățile, dar, uneori, te bați cu morile de vânt, pentru că degeaba le spui ce să facă”, a adăugat Hans Joachim Grove.

Fundația, controlată anual de statul german

La cei 79 de ani ai săi, acesta vrea să continue activitatea caritabilă până la sfârșitul vieții, cât îl mai ține sănătatea.

”Fundația din Germania este controlată de stat, de Ministerul de Finanțe, de cel de Interne, în fiecare an. Suntem susținuți, de la înființare, de Deutsche Bank.

Iar acum ne gândim, din timp, cum trebuie să procedăm cu fundația după ce noi nu vom mai fi, cum se împarte patrimoniul, pentru a continua activitatea culturală și umanitară”, a mai spus Joachim Grove.

Pentru activitatea lor caritabilă, în anul 1996, soții Rodica și Hans Joachim Grove au primit titlul de ”Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca”, iar de-a lungul anilor au mai primit și alte diplome și distincții din partea unor instituții ale statului român și statului german.