EVENIMENT
FOTO. Bunii samariteni ai Clujului. Familia Grove a adus 183 de transporturi de ajutoare în valoare de 15 milioane de euro
Rodica și Hans Joachim se cunosc din vara anului 1972 când s-au întâlnit pe Litoralul românesc al Mării Negre. Ea era studentă la Stomatologie în Cluj-Napoca, el student la o universitate tehnică în Germania de Vest, ambii fiind la mare cu niște prieteni. Rodica nu știa o boabă de germană, Hans Joachim nu știa românește, dar s-au plăcut și s-au înțeles din prima clipă.
Chiar dacă îi despărțea Cortina de Fier, cei doi tineri îndrăgostiți au început să își facă planuri de viitor, deși Rodica se temea de repercusiunile Securității asupra familiei sale.
Așa a început povestea de dragoste a Rodicăi și a lui Hans Joachim Grove care, de-a lungul a zeci de ani, au ajutat Clujul și au adus peste 180 de transporturi cu ajutoare în valoare de 15 milioane de euro.
Bunii samariteni ai Clujului. Familia Grove a adus 183 de transporturi de ajutoare în valoare de 15 milioane de euro
După întâlnirea de pe plajă și după vacanța de două săptămâni petrecută pe Litoral, Rodica s-a întors acasă, la Cluj-Napoca, iar Hans Joachim în Germania, nu înainte ca tânărul să fie invitat să treacă, înainte, și prin orașul de pe Someș.
”Așa au început întâlnirile, însă perioada era destul de grea, fiind legați de comuniști si de Securitate.
Și mai ales că tatăl meu era în Comitetul Central de Partid din Cluj si riscul pentru el era mare.
Dar, bineînțeles, că a acceptat, ne-am primit musafirii străini fără să trebuiască să anunțăm la Miliție și au fost două zile în Cluj, după care au plecat, iar Hans Joachim a promis că vine de Crăciun din nou.
Le-a plăcut ospitalitatea românilor, le-a plăcut felul în care au fost primiți, fără niciun fel de reținere. În decembrie a revenit cu un coleg de facultate din Burundi.
Si așa a început relația noastră, ne întâlneam de două ori pe an, voiam să ne căsătorim, dar eu am zis că abia după ce îmi termin facultatea”, și-a reamintit Rodica Grove, care împlinește în acest an vârsta de 77 de ani.
Nicolae Ceaușescu semna hârtiile de căsătorie
După absolvire, tânăra clujeancă a primit repartiție în Pașcani, iar Hans Joachim a venit să viziteze și în Moldova, după care cei doi au început demersurile oficiale în vederea căsătoriei.
”Erau procedurile cu mersul la Securitate, cu aprobări, iar pe vremea aceea Nicolae Ceaușescu era cel care semna hârtiile pentru căsătorie.
Acestea le-am depus după ce mi-am terminat eu facultatea la Consiliul de Stat în București și de atunci au început și represaliile.
Pentru că peste tot ne-au zis că trebuie să așteptăm, fără să ne spună ceva concret, Hans Joachim a încercat să facă presiuni în Germania, din partea Guvernului german, fiind depuse note de plângere pentru Nicolae Ceaușescu, am scris Elenei Ceaușescu.
Au fost peste 12 note verbale făcute de cei de la Ministerul de Externe al Germaniei, la care s-au adăugat alte demersuri ale managerilor din industria automobilistică, inclusiv a fost o hârtie de la secretarul de stat al ministrului german de Externe, Hans – Dietrich Genscher.
Cerere de căsătorie aprobată în 4 martie 1977
Toată această poveste a durat din 1974 până în 1977, iar în 4 martie 1977, chiar în ziua în care a avut loc cutremurul din România, am primit la Cluj aprobarea de căsătorie semnată de Ceaușescu.
M-au sunat acasă, dar eu eram încă în Pașcani și mi-am invitat toți colegii și am sărbătorit vestea la un pahar de vișinată”, a povestit Rodica pentru Cluj24.
Imediat după ce Hans Joachim, care între timp devenise inginer cercetător la Volkswagen, a aflat vestea, a venit rapid în România, și s-a întâlnit cu Rodica la Pașcani, după care cei doi s-au întors la Cluj unde s-au căsătorit în 11 aprilie.
”Cununia religioasă a fost la Biserica Bob, iar nunta a avut loc la Casino, iar după nuntă a trebuit să mă duc la Securitate să îmi dea hârtiile să pot pleca.
La un moment au vorbit cu mine ca și cu ultimul om și mi-au spus <<luați-vă neamțul și plecați, duceți-vă să nu vă mai vedem>>. În 24 de ore a trebuit să părăsesc țara.
Într-un fel mă bucuram, dar mai mult era tristețea, mai ales că au fost represalii asupra familiei mele, mai ales asupra tatălui meu, care a fost președinte de sindicat și în Comitetul de Partid”, a mai spus Rodica Grove.
Galerie de artă cu pictori clujeni
Cei doi s-au stabilit în orașul german Braunschweig, unde au deschis și o galerie de artă unde, de-a lungul timpului, au fost ajutați să expună artiști plastici clujeni Corneliu Brudașcu, Ovidiu Avram sau Nicolae Maniu.
Rodica și Joachim Grove sunt și fondatorii Fundației Grove-Moldovan Art Foundation, una de artă, de știință și dezvoltare, dar are și un scop umanitar, pentru Germania și România.
După ce s-au stabilit în Germania, cei doi soți veneau în România de două ori pe an până în 1989, aducând cu mașina personală medicamente, dar și diverse materiale medicale pentru spitale, la orfelinate, scaune pentru persoane cu handicap din zona Clujului, după care, după Revoluție au început să aducă ajutoare în mod organizat, cu TIR-uri.
Primul transport cu ajutoare, în 4 ianuarie 1990
La sfârșitul lui decembrie 1989, înainte de Crăciun, aflaseră că se întâmplă ceva în România, iar după căderea lui Ceaușescu au și organizat primul transport de ajutoare care a ajuns la Cluj-Napoca în 4 ianuarie 1990, după o mobilizare extraordinară.
”Am venit însoțiți de jurnaliști de la ziarele de Braunschweig, iar o parte dintre ei au mers la Sibiu. Și noi am rămas la Cluj, am fost la Radio Cluj unde am dus ajutoare inclusiv soldaților care păzeau radioul.
De atunci, am început să aducem periodic transporturi de ajutoare și, astfel, am ajuns până în ziua de astăzi la 183 de transporturi, de câteva ori pe an, care se ridică, în total, la o valoare de aproximativ 15 milioane de euro.
Unele TIR-uri erau de 40 de tone, încărcate cu tot ce am găsit: alimente, îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copiii școlii din Jucu, pentru orfelinate, medicamente și aparatură medicală pentru spitale”, a completat și Joachim Grove.
Acesta a precizat că peste 10 ani, cei doi soți au susținut cu ajutoare Mănăstirea Râmeț, din Munții Apuseni.
Pentru că situația economică din România s-a îmbunătățit între timp, iar România a intrat în 2007 în UE, transporturile de ajutoare s-au rărit, iar acum se aduc, punctual, diverse bunuri, ultimele fiind pentru Casa familială ”Căsuța Bucuriei” din Cluj-Napoca, unde locuiesc 10 copii.
România nu se știe promova în Germania
Hans Joachim Grove a identificat o mare problemă în ceea ce privește imaginea României în Germania și anume faptul că țara nu se știe promova, iar autoritățile nu fac aproape nimic pentru a remedia acest aspect.
”Statul român nu este prezent. La noi, în Germania, România este cunoscută mai mult din cauza hoților, a prostituatelor, lucruri negative, iar statul român ar trebui să arate lucrurile bune.
Nu am găsit în librării cărți despre România, ghiduri de călătorie, cataloage de artă, nimic, nimic pe partea de prezentare și promovare.
Eu am avut ideea ca, la Ambasada României din Berlin, o dată pe an să fie prezentat un oraș.
Am început cu Cluj-Napoca în urmă cu mai mulți ani, iar primarul Emil Boc a prezentat orașul. Dânsul a înțeles că și așa se poate promova Clujul”, a precizat Hans Joachim Grove.
”Mă simt mai român decât mulți români”
Acesta a contribuit la strângerea legăturilor între Germania și România și Cluj, prin facilitatea unor contacte cu UTCN și compania Volkswagen
”Românii sunt foarte primitori, sunt foarte calzi, dar au o genă defectă, pe care o au de pe vremea romanilor. Eu sunt îndrăgostit de România, mă simt mai român decât mulți român și știu din istoria țării mai multe decât mulți oameni.
Am citit mult, am străbătut toată România, în locuri în care au fost puțini români.
Am făcut mai multe lucruri pentru România decât au făcut Ministerul de Externe și autoritățile, dar, uneori, te bați cu morile de vânt, pentru că degeaba le spui ce să facă”, a adăugat Hans Joachim Grove.
Fundația, controlată anual de statul german
La cei 79 de ani ai săi, acesta vrea să continue activitatea caritabilă până la sfârșitul vieții, cât îl mai ține sănătatea.
”Fundația din Germania este controlată de stat, de Ministerul de Finanțe, de cel de Interne, în fiecare an. Suntem susținuți, de la înființare, de Deutsche Bank.
Iar acum ne gândim, din timp, cum trebuie să procedăm cu fundația după ce noi nu vom mai fi, cum se împarte patrimoniul, pentru a continua activitatea culturală și umanitară”, a mai spus Joachim Grove.
Pentru activitatea lor caritabilă, în anul 1996, soții Rodica și Hans Joachim Grove au primit titlul de ”Cetățean de onoare al municipiului Cluj-Napoca”, iar de-a lungul anilor au mai primit și alte diplome și distincții din partea unor instituții ale statului român și statului german.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Candidatul PNL la Președinția României, Nicolae Ciucă, a obținut, în județul Cluj, doar puțin peste 10% din voturi în primuk tur al alegerilor, cel mai slab rezultat al unui candidat de dreapta din ultimii 20 de ani.
La Cluj-Napoca, în orașul unuia dintre marii lideri ai PNL, Emil Boc, Nicolae Ciucă nu a obținut nici măcar 8% din voturi, fiind întrecut și de candidatul UDMR Kelemen Hunor.
Cum (n)-a fost votat Nicolae Ciucă la Cluj, în “fieful” PNL
Nicolae Ciucă, candidatul PNL la alegerile prezidențiale, a obținut cel mai bun scor în comuna Recea Cristur, unde a fost votat de 61,78% dintre alegători.
Localitățile clujene unde Nicolae Ciucă a fost primul în opțiunile alegătorilor și procentele obținute sunt următoarele:
- Ciucea – 30,11%
- Mărgău – 22,55%
- Mărișel – 33,61%
- Sânpaul – 21,74%
- Așchileu – 34,38%
- Panticeu – 42,78%
- Bobâlna – 27,18%
- Vad – 35,56%
- Câțcău – 44,36%
- Chiuiești – 24,78%
- Cornești – 29%
- Borșa – 34,02%
- Tureni – 17,52%
- Săndulești – 24,91%
- Căianu – 26,51%
- Pălatca – 40,48%
- Țaga – 22,03%
- Cătina – 22,15%
- Sânmărtin – 49,14%.
La alegerile locale din iunie 2024, PNL a câștigat în județul Cluj un numă de 51 de primării de municipii, orașe și comune.
EVENIMENT
Candidații Călin Georgescu și George Simion – naționaliști, extremiști, suveraniști, votați la Cluj în comune cu primari UDMR
Cei doi candidați la prezidențiale, considerați naționaliști, extremiști și suveraniști, cu accente legionare, Călin Georgescu și George Simion, au obținut voturi, și nu puține, inclusiv în comunele din județul Cluj cu primari UDMR și, unele, cu populație majoritar maghiară.
Astfel, în comuna Sic, unde candidatul UDMR, Kelemen Hunor, a obținut 580 de voturi (88,01%), candidatul independent Călin Georgescu s-a clasat pe locul secund și a primit 24 de voturi (3,64%, iar liderul AUR, George Simion, 9 voturi (1,37%), clasându-se pe locul 5.
În comuna Buza, George Simion ocupă locul 3, cu 55 de voturi (14,78%), în fața lui Georgescu, care a primit 42 de voturi (11,29%).
De asemenea, în comuna Moldovenești, independentul Călin Georgescu s-a clasat pe locul secund, după Kelemen Hunor, cu 243 de voturi (19,1%) , urmat de George Simion, cu 152 de voturi (11,95%).
Candidații Călin Georgescu și George Simion – naționaliști, extremiști, suveraniști, votați la Cluj în comune cu primari UDMR
În Izvorul Crișului, candidatul AUR, George Simion, s-a clasat pe locul 2, după Kelemen Hunor, cu 45 de voturi (6,48%), în timp ce candidatul independent Călin Georgescu ocupă locul 4 cu 40 de voturi (5,76%).
În altă comună, Săvădisla, Călin Georgescu ocupă tot locul secund după candidatul UDMR, primind 319 voturi (14,89%), în timp ce George Simion s-a clasat pe locul 5, cu 153 de voturi (7,14%).
În Suatu, George Simion s-a clasat pe locul 2 după candidatul UDMR, cu 96 de voturi (14,68%), podiumul fiind completat de Călin Georgescu, cu 72 de voturi (11,01%).
În comuna Baciu, Călin Georgescu a ocupat locul 3, cu 915 voturi (15,35%), urmat pe 4 de George Simion, cu 535 de voturi ( 8,98%).
În fine, în comuna Sâncraiu, George Simion a înregistrat 62 de voturi (6,29%) și s-a clasat pe locul 2 după Kelemen Hunor, iar Georgescu 19 voturi (1,93%).
La alegerile locale din iunie 2024, UDMR a câștigat în județul Cluj 7 primării de comune: Baciu, Buza, Moldovenești, Săvădisla, Suatu, Sâncraiu și Izvoru Crișului, iar la Sic este primar independent susținut de UDMR.
EVENIMENT
FOTO. Diana Șoșoacă, ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot. Mii de voturi nule înregistrate
Președintele Partidului S.O.S România, Diana Iovanovici Șoșoacă, a fost ”votată” la Cluj deși nu figura pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale.
Astfel, duminică, după închiderea urnelor, la multe secții de votare cei care au numărat voturile au avut surpriza să constate că pe buletine de vot a apărut un chenar desenat cu pixul în interiorul căruia era trecut numele Dianei Șoșoacă și numele partidului și ștampila ”votat”.
De asemenea, cei 14 candidați aflați pe buletinul tipărit erau tăiați, voturile acestea fiind anulate.
Alți clujeni nemulțumiți au pus ștampila pe mai mulți candidați, astfel că și aceste voturi au fost considerate nule.
CCR a decis interzicerea candidaturii la Președinția României a Dianei Șoșoacă, astfel încât aceasta nu a figurat pe buletinele de vot.
Un bărbat de 48 de ani din Poieni, jud. Cluj, a fost amendat cu 2.000 de lei pentru ruperea unor afișe electorale.
„Potrivit celei mai recente centralizări a incidentelor electorale, de la debutul procesului de votare au fost înregistrate 11 sesizări privind posibile contravenții sau infracțiuni legate de alegeri. Dintre acestea, 3 sesizări nu s-au confirmat, iar alte 3 sunt în curs de verificare.
Bărbat de 48 de ani din Poieni, Cluj, AMENDAT pentru ruperea unor afișe electorale
Până în prezent, a fost înregistrat un dosar penal și au fost aplicate 4 sancțiuni contravenționale: un avertisment și 3 amenzi, însumând peste 5.000 de lei.
Polițiștii Secției 8 Poliție Rurală Huedin au fost sesizați în legătură cu distrugerea unor afișe electorale din apropierea secției de votare nr. 589 din localitatea Poieni.
În urma verificărilor efectuate, s-a stabilit că un bărbat, de 48 de ani, din comuna menționată mai sus, ar fi distrus prin rupere aproximativ 13 afișe electorale tipărite, amplasate pe panoul din proximitatea secției de votare.
Afișele respective aparțineau mai multor formațiuni politice și candidați înscriși pentru Alegerile Parlamentare din 1 decembrie 2024.
Bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2.000 de lei, conform prevederilor Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și desfășurarea activităților electorale”, a transmis IPJ Cluj.