Avocat clujean, despre implicarea SRI în lupta împotriva corupției: SRI nu este și nu trebuie să devină organ de urmărire penală

Avocatul clujean Ciprian Păun de la casa de avocatură NNDKP a comentat pentru Cluj24 propunerea președintelui Nicșor Dan ca Serviciul Român de Informații (SRI) să se implice în vederea combaterii corupției, iar acest lucru să figureze în strategia națională de apărare.

”După o perioadă de dezangajare aproape totală din sfera penală, sub presiunea deciziilor Curții Constituționale și a percepției publice privind „binomul” servicii–parchete, în spațiul public se conturează din nou ideea reimplicării Serviciului Român de Informații (SRI), prin încurajări prezidențiale, în mecanismele de combatere a infracționalității grave (terorism, evaziune fiscală, criminalitate organizată).
Această temă, sensibilă prin natura sa, trebuie însă tratată nu ca o revenire la practici din trecut, ci ca o reconfigurare instituțională în spiritul legalității, al transparenței și al controlului democratic.

SRI nu este și nu trebuie să devină un organ de urmărire penală.

Misiunea sa constituțională este culegerea, verificarea și distribuirea informațiilor relevante pentru securitatea națională.
Într-un stat modern, intelligence-ul precede investigația penală, dar nu o substituie.

Prin urmare, reimplicarea SRI trebuie să însemne:
colectarea legală a informațiilor, conform mandatului de securitate națională, transmiterea acestor date către organele judiciare (DIICOT, DNA, Parchetul General) prin proceduri transparente și controlate judiciar, interdicția absolută ca ofițerii de informații să efectueze acte de urmărire penală, percheziții, audieri sau alte activități procesuale.
În trecut, protocoalele secrete dintre SRI și Ministerul Public au fost criticate pentru lipsa lor de transparență și pentru potențialul de a influența actul de justiție.

Protocol unic și public

Astăzi, soluția nu este excluderea totală a cooperării, ci instituționalizarea transparentă a acesteia.

Se impune adoptarea unui protocol unic, public, aprobat prin hotărâre de guvern, care să stabilească:
•ce tipuri de informații pot fi transmise;
• cum se asigură trasabilitatea datelor;
• cine verifică respectarea legalității (de exemplu, un judecător de drepturi și libertăți desemnat special);
• în ce condiții informațiile pot fi folosite ca mijloace de probă în dosarele penale.

Această procedură de transfer trebuie să fie supusă controlului judiciar, pentru a evita abuzurile, interceptările neautorizate sau manipularea datelor.

Revizuirea Codului Penal

Pentru ca această reimplicare să nu devină o revenire la arbitrariu, este necesară revizuirea Codului penal și a Codului de procedură penală.
Ar trebui introduse explicit:
• o infracțiune de divulgare a informațiilor clasificate sau „prelevate” fără mandat legal;
• o pedeapsă clară pentru implicarea neautorizată a ofițerilor de informații în acte de procedură penală;
• reguli precise privind utilizarea probelor obținute prin mijloace tehnice ale SRI, pentru a garanta respectarea drepturilor fundamentale.

Aceste modificări nu ar limita activitatea SRI, ci ar consolida încrederea publicului în legalitatea acțiunilor sale.

Într-o lume în care criminalitatea organizată, terorismul cibernetic și corupția se manifestă tot mai sofisticat, intelligence-ul devine indispensabil.
Dar într-un stat democratic, siguranța nu poate fi obținută prin încălcarea libertăților.
De aceea, modelul corect este colaborarea controlată, nu subordonarea instituțională.

Furnizor de informație strategică

SRI trebuie să rămână un furnizor de informație strategică, nu un „actor” în dosare.
Parchetele trebuie să rămână autonome și responsabile, nu dependente de structuri paralele de influență.

Reimplicarea SRI în dosarele penale nu trebuie să însemne o reîntoarcere la epoca „protocoalelor oculte”, ci o reprofesionalizare a colaborării instituționale.
Este momentul să construim un mecanism transparent, controlat judiciar, cu sancțiuni clare pentru abateri, care să permită statului să se apere eficient fără a-și compromite principiile.

Într-un stat de drept autentic, serviciile secrete aduc informația, parchetele construiesc cazul, iar judecătorul garantează echilibrul.
Numai așa putem vorbi despre justiție eficientă, nu despre justiție controlată.