Connect with us

EVENIMENT

Averile candidaților din Cluj, înainte de alegerile parlamentare: proprietăți, terenuri, bijuterii și investiții pe bursă

Publicat


Prezenta la urne Cluj

În pragul alegerilor parlamentare, declarațiile de avere ale candidaților din Cluj relevă o abundență de proprietăți și investiții, cu câștiguri din funcții publice, dar și din activități private.

Cluj24 vă prezintă o sinteză a averilor candidaților din principalele partide politice, a căror declarații sunt publice și actualizate recent.

Partidul Național Liberal

Mircea Abrudean

Primul pe lista pentru Senat, Mircea Abrudean, secretarul general al Guvernului deține două terenuri extravilane: unul agricol în Cluj-Napoca (4660 mp) și altul de categorie diversă în Sălicea (23000 mp). De asemenea, are un teren intravilan în Cluj-Napoca (2460 mp) și un apartament de 213 mp în oraș.

Bijuterii, ceasuri și tablouri de 30.000 euro

În colecția sa de obiecte de valoare se regăsesc ceasuri, bijuterii și tablouri în valoare de 30.000 de euro.

Abrudean are cinci conturi bancare totalizând aproape 659.000 lei și a acordat împrumuturi în nume personal în valoare de peste 645.000 lei. Datoriile sale includ patru credite la diferite bănci, însumând aproximativ 1 milion de lei.

Veniturile sale anuale provin din funcțiile sale de ministru, membru în diverse consilii și chirii, totalizând peste 500.000 lei.

Soția sa, Abrudean Adina, a obținut venituri de 132.901 lei din funcția de director adjunct al Curții de Conturi Cluj. De asemenea, cei doi soți au mai câștigat 59.116 lei din chirii și 75.564 lei din dividende. Acestora se adaugă alocația copilului de circa 3.000 lei pe an.

Radu Moisin

Deputatul Radu Moisin deschide lista candidaților pentru Camera Deputaților la alegerile din 1 decembrie. Parlamentarul deține două terenuri intravilane în Cluj-Napoca (381 mp, respectiv 44 mp) și unul agricol în Mărișel (1.000 mp), împreună cu patru apartamente în oraș.

Conturi în valută și investiții

Are două mașini Mercedes (C250 și CLA din 2015), dar și numeroase conturi bancare, în lei, euro și franci elvețieni, și investiții, printre care acțiuni la OMV Petrom și Banca Transilvania. Moisin a investit și prin platforma de brokeraj XTB aproximativ 64.000 de euro.

Veniturile sale din funcția de deputat, cabinet de avocatură și alte surse depășesc 280.000 lei anual.

Ovidiu Cîmpean

Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și a Proiectelor Europene, are o singură proprietate, un apartament în Cluj-Napoca (81 mp). Fostul director din Primăria Cluj-Napoca deține un autoturism Volvo fabricat în 2021.

Acționar în 35 de companii

În contrui, secretarul de stat are o sumă de 24.524 lei. Totodată, este acționar la 35 de companii, inclusiv Arobs, BRD, SEE, Medlife, Romgaz, OMV, BT, Teraplast, UiPath, Alibaba sau Digi Communications.

Liberalul are și un credit la Banca Transilvania de 365.394 lei, scadent în 2035.

Veniturile sale anuale, din funcțiile publice și predare la UBB, se aproie de 180.000 lei. Totodată, Ovidiu Cîmpean a obținut venituri de peste 48.000 lei din dividende.

Mircea Moroșan

Primarul orașului Huedin, Mircea Moroșan, este al treilea pe lista candidaților la Camera Deputaților a Partidului Național Liberal.

Mircea Moroșan deține mai multe terenuri intravilane, agricole și forestiere în județele Cluj, Sălaj și Bihor. De asemenea, edilul are o casă la Huedin (260 mp), un apartament la Cluj-Napoca (74 mp) și o casă de vacanță la Râșca (126 mp).

Are două mașini, un Mercedes fabricat în 2014 și un Volvo din 2018. Primarul are în conturi circa 575.000 lei, dar și și datorii de 62.600 lei. Veniturile sale provin din funcția de primar și alte activități, totalizând peste 145.000 lei.

Partidul Social Democrat

Alexandru Cordoș

Alexandru Cordoș, cel care deschide lista candidaților la Senat al PSD Cluj, deține mai multe terenuri în Feleacu și Turda, dar și o casă în Feleacu (126,5 mp).

„Politicianul pieton”. Nicio mașină în declarația de avere

Omul politic deține și o colecție de bijuterii și tablouri în valoare de 12.000 euro. În declarația sa de avere nu apare însă niciun autovehicul.

Alexandru Cordoș are conturi bancare, inclusiv fonduri private de pensii, cu 63.500 lei și datorii de 99.470 lei la BRD.

Veniturile sale principale vin din activități didactice și de cercetare, dar și din funcția de decan la Universitatea Dimitrie Cantemir, totalizând peste 120.000 lei anual. Alte 35.000 de lei reprezintă indemnizația de consilier județean.

Răzvan Ciortea

Primul pe lista PSD Cluj la Camera Deputaților, fostl subprefect Răzvan Ciortea are două apartamente în Turda (51 mp și 47 mp).

Social-democratul deține un Volkswagen Golf fabricat în 2007, pe care l-a moștenit, și bijuterii de aur în valoare de 15.000 euro.

În cele 8 conturi bancare are peste 177.000 lei și 15.000 de euro. Veniturile sale din activitatea de prefect și alte surse însumează peste 120.000 lei.

Uniunea Salvați România

Oana Murariu

Deputata Oana Murariu ocupă primul loc pe lista pentru Cameră și la alegerile viitoare. Ea deține diferite cote-parte din mai multe terenuri  din Cluj-Napoca, Sântejude-Vale, Ciumbrud (AB) și Supuru de Jos (SM), dar și două apartamente în Cluj-Napoca (64mp și 44 mp), precum și o casă de vacanță în Sântejude-Vale.

19 conturi bancare în lei, euro și dolari

Are 19 conturi bancare în lei, euro și dolari, inclusiv fonduri de pensii private, cu peste 100.000 lei și nu are datorii.

Veniturile sale provin din funcția de deputat și participarea la conferințe, cumulând peste 175.500 lei.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR)

Tasnadi Istvan

Fostul subprefect al Clujului Tasnadi Istvan deschide lista UDMR la alegerile din 1 decembrie.

Candidatul fără nicio proprietate pe numele său

Acesta nu deținea nicio proprietate imobiliară în cea mai recentă declarație de avere publică, din 2022. Politicianul are însă un BMW X5 fabricat în 2016.

În cele patru conturi bancare, fostul subprefect avea economii de 55.600 lei. Veniturile sale declarate la acel moment erau de 97.130 lei din indemnizația de prefect și 103.217 lei din activitatea de avocat.

Csoma Botond

Liderul deputaților UDMR și cel care deschide lista pentru Cameră, Csoma Botond deține un teren (500 mp) și trei case în Cluj-Napoca (190 mp, 43 mp și 22 mp). Are o mașină Skoda Octavia din 2020 și conturi bancare cu 34.000 euro și 30.000 lei. Datoriile sale includ un credit de 74.000 lei contractat în 2024 și un credit ipotecar de 50.000 de euro.

Veniturile anuale ale parlamentarului se ridică la 146.000 lei de la Camera Deputaților și 4.800 euro din chirii.

Alianța Unirea Românilor (AUR)

Alin Coleșa

Deputatul Alin Coleșa ocupă locul doi pe lista candidaților pentru Camera Deputaților a AUR Cluj. El deține trei terenuri intravilane cu diverse cotă-parte la Cluj-Napoca (1.350 mp, 550 mp și 800 mp) și unul agricol, la Uioara de Jos (AB), de 2,17 ha.

Deputatul are o casă în Cluj-Napoca (390 mp) și două mașini, o Toyota Prius din 2014 și un Volkswagen Caddy din 2011.

Are șase conturi la bancă, cu 14.000 euro și 186.000 lei și o datorie de 65.000 lei contractată în 2023.

Venturile sale de la Camera Deputaților s-au ridicat la 114.496 lei.

Forța Dreptei

Adrian Oros

Adrian Oros, candidat la Camera Deputaților din partea partidului Forța Dreptei, deține un teren intravilan la Florești, de 1.700 mp, dar și un teren agricol la Jucu de Mijloc (4.100 mp) și unu la Cetățele (MM), de 11.500 mp.

Senatorul are două apartamente, unul în Cluj-Napoca de 71 mp și unul în Florești, de 51 mp, dar și o casă la Florești, de 280 mp.

Și-a împrumutat partidul cu 390.000 lei

Parlamentarul are două mașini, un BMW fabricat în 2009 și o Skoda Octavia din 2018. Politicianul a făcut un împrumut în nume personal Partidului Forța Dreptei, de 390.000 lei. Are datorii la bancă de 100.000 euro și încă unul către două persoane fizice, de 150.000 lei, scadent anul acesta.

Veniturile sale din funcția de senator ajung la 126.709 lei anual, iar de laUSAMV obține un salariu de 151.671 lei.

Adela Mîrza

Adela Mîrza, candidata de pe primul loc la Senat, deține două apartamente în Cluj-Napoca (60 mp și 40 mp) și două mașini, un Ford Focus an fabricație 2011 și un Volkswagen Beetle din 2000. Are șase conturi bancare cu 15.000 lei.

Ea a obținut anul trecut un venit de 64.800 lei din funcția de specialist marketing la Tetarom, iar soțul său a câștigat peste 160.000 lei din activitatea la Emerson.

Partidul REPER

Ramona Strugariu

Ramona Strugariu deține un teren intravilan și două apartamente. Are o mașină Mazda CX30 din 2015 și opt conturi bancare, majoritatea în Bruxelles, cu peste 176.000 euro. Are o datorie de 57.000 euro la BRD, scadentă în 2039.

Venituri de europarlamentar

Veniturile sale din funcția de europarlamentar s-au ridicat la 93.793 euro de la Parlamentul European și 94.601 euro de la Consiliul Uniunii Europene.

Ciprian Mihali

Profesorul universitar Ciprian Mihali deschide lista partidului pentru Senat. Acesta are în declarația de avere un teren intravilan de 176 mp situat în Dezmir, județul Cluj, și o casă de locuit de 112 mp în aceeași localitate.  Mihali deține și două autoturisme: o Skoda Octavia fabricată în 2008 și un Mitsubishi ASX din 2014.

Pe plan financiar, candidatul are deschise două conturi bancare, unul în lei și unul în euro, cu solduri totale de aproximativ 5.500 de lei și 39.450 de euro.

Veniturile lui Ciprian Mihali provin în principal din activitatea sa academică la Universitatea Babeș-Bolyai, de unde a obținut un salariu anual de 98.230 de lei. De asemenea, el a încasat venituri din drepturi de autor în valoare de 12.000 de lei, precum și 13.250 de lei din participarea la conferințe și 6.313 lei din activități de traducere.

SOS România

Florian Nicula

Medicul Florian Nicula deschide lista partidului SOS România la Senat. Acesta a declarat un teren intravilan în localitatea Gilău, județul Cluj, cu o suprafață de 833 mp, precum și un teren forestier de 10.182 mp în Râmeți, județul Alba. De asemenea, deține o casă de locuit în Gilău cu o suprafață de 470 mp și o mașină Toyota Land Cruiser, fabricată în 1993.

Pe plan financiar, veniturile sale anuale provin de la Institutul Oncologic din Cluj, unde a obținut 283.790 de lei.

Partidul România în Acțiune

Gabriela Ciot

Prof. dr. Gabriela Ciot candidează pentru un loc în Camera Deputaților din partea partidului România în Acțiune, care îl susține pe Mircea Geoană la alegerile prezidențiale. Ea deține un teren intravilan în Băiuț, cu o suprafață de 207 mp, precum și o casă în aceeași localitate, de 84 mp. În ceea ce privește bunurile mobile, deține un autoturism BMW X4, fabricat în 2014, și bijuterii moștenite, evaluate la 20.000 de euro.

La capitolul financiar, Gabriela Ciot are două conturi bancare cu un sold total de 11.300 lei. Veniturile sale provin din activități didactice la Universitatea Babeș-Bolyai, de unde a încasat 132.750 lei, de la Ministerul Afacerilor Externe (3.510 lei), și de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (1.000 lei). A mai câștigat 740 de euro pentru diverse studii și 474 de lei din drepturi de autor.

Sabin Sărmaș – independent Camera Deputaților

Sabin Sărmaș, candidat independent la Camera Deputaților, deține trei terenuri agricole în Bistrița-Năsăud și un teren forestier, patru apartamente în Cluj-Napoca (de 60 mp, 56 mp, 57 mp și 51 mp) și o casă.

„Zi Sabin și vin”… pe motocicletă

Are o motocicletă Harley-Davidson și nouă conturi bancare totalizând 81.584 lei, 530 euro și 166 dolari. A acordat un împrumut de 400.000 lei, în nume personal, firmei NOVA WORLD Holding, administrată de familia Sărmaș, și are datorii de 678.500 lei.

A încasat venituri anuale de la Camera Deputaților de 141.636 lei.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger




Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Publicitate

EVENIMENT

Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu. De la ce au pornit flăcările

Publicat

De

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit joi noaptea pentru stingerea unui incendiu în localitatea Cămărașu.

La fața locului s-a deplasat imediat echipajul de la Punctul de Lucru Mociu, iar forțele au fost suplimentate cu două autospeciale de la Punctele de Lucru Jucu, respectiv Gherla.

Incendiu la un depozit de materiale de construcții în Cămărașu

Flăcările au cuprins un depozit de materiale de construcții. Potrivit pompierilor, iuncendiul s-a manifestat doar in interiorul depozitului, pe o suprafață de aproximativ 60 de metri pătrați.

Au fost distruseutilaje, vopseluri și diluanți. Pompierii au reușit să stingă incendiul în limitele găsite, în timp ce paramedicii SMURD au acordat îngrijiri medicale unui bărbat care prezenta o plagă la nivelul mâinii. În cele din urmă, bărbatul nu a necesitat transportul la spital.

Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unui scurtcircuit produs la un acumulator aflat la încărcat.

Citește mai departe
Publicitate

EVENIMENT

Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat

Publicat

bormasina

Respectarea orelor de liniște la bloc este o problemă cu care se confruntă locatarii. Orele de liniște sunt pentru toată lumea, fie că locuiești la casă, fie la bloc. Astfel că, vecinii care fac zgomot fără să țină cont de ceilalți, nu doar că plătesc amenzi usturătoare, dar riscă încă o pedeapsă.

Românii care nu respectă orele de liniște riscă să meargă la muncă în folosul comunității
Cu siguranță, cel puțin odată, ți-au dat bătăi de cap vecinii. La fel de probabil este că și tu, fără intenție, ai provocat disconfort cuiva. Un astfel de comportament, însă, poate avea consecințe serioase, scrie Fanatik.

Amenzi USTURĂTOARE dacă faci GĂLĂGIE în orele de liniște. Ce PEDEAPSĂ s-a mai adăugat

Căci, indiferent dacă locuiești la țară sau la oraș, ai putea primi amenzi de până la 12.000 de lei, dar și muncă în folosul comunității. Proiectul de lege aflat în dezbatere în parlament propune, pentru prima dată, stabilirea unor intervale de liniște și în mediul rural, nu doar în cel urban.

În prezent, vecinii gălăgioși sunt amendați cu maxim 1.500 de lei. Dar un proiect de lege aprobat de Senat apreciază că suma este insuficientă în raport cu disconfortul creat. Iar oamenii se plâng că, într-adevăr, orele de liniște nu prea sunt respectate.

Organizatorii de petreceri zgomotoase lângă locuințe, în aer liber sau în corturi, riscă amenzi de până la 6.000 de lei. În cazul în care fapta se repetă în decurs de 72 de ore, amenda poate ajunge la 12.000 de lei.

De asemenea, aceștia ar putea fi obligați să efectueze între 100 și 150 de ore de muncă în folosul comunității. Nemulțumiți de măsuri sunt tinerii, care consideră că acestea nu sunt necesare, cu toate că trei din zece români se plâng de vecini zgomotoși.

Citește mai departe

EVENIMENT

A început campania electorală pentru alegerile prezidențiale: 11 candidați în cursa pentru Cotroceni.Unde pot fi depuse plângeri

Publicat

Campania electorală pentru alegerile prezidențiale a început vineri, la ora 00:00, și se încheie pe data de 3 mai, la ora 7:00.

Timp de 30 de zile, cei 11 candidați înscriși în cursa pentru Cotroceni vor încerca să convingă electoratul să le acorde votul pe 4 mai, scrie Agerpres.

Ce materiale de propagandă sunt permise în campania electorală?

În campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă:

  • afișe electorale cu dimensiunile de cel mult 500 mm o latură și 350 mm cealaltă latură; afișele electorale prin care se convoacă o reuniune electorală vor avea 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură și vor fi amplasate în locurile speciale pentru afișaj;
  • materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media audiovizuală;
  • publicitate în presa scrisă;
  • materiale de propagandă electorală online;
  • broșuri, pliante și alte materiale tipărite.

Toate materialele publicitare politice (materialele de propagandă electorală) trebuie evidențiate conform Hotărârii Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 privind modul de promovare, distribuire, publicare sau editare a materialelor publicitare politice utilizate în campania electorală la alegerile pentru președintele României din anul 2025.

Noutăți în campania electorală din 2025

Ca element de noutate, indiferent de mijlocul de distribuire, inclusiv prin intermediul programelor de radio și de televiziune, precum și al serviciilor media audiovizuale la cerere, pe durata campaniei electorale a alegerilor pentru Președintele României din anul 2025, materialele publicitare politice distribuite de actorii politici trebuie să conțină următoarele informații (eticheta):

a) o indicație privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;

b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poștală a candidatului, atunci când aceasta este dezvăluită public de către acesta, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;

c) o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-țintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art.3 pct.11 și 12 din Regulamentul (UE)2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;

d) o mențiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

e) după caz, o mențiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;

f) codul unic de identificare a mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă.

15 panouri de afișaj, aprobate la Cluj-Napoca

În campanie, primarii le asigură candidaților panouri electorale distincte de cele amplasate pentru alte tipuri de alegeri. Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiș electoral. La Cluj-Napoca, Primăria a aprobat 15 locuri de afișaj electoral:

  1. 1.P-ța Mihai Viteazul pe aleea din fața monumentului domnitorului Mihai Viteazul
  2. P-ța Gării- str. Căii Ferate în zona pietonală dinspre str. Craiovei
  3. P-ța 1 Mai în zona stației C.T.P. în triunghiul delimitat prin balizele de semnalizare
  4. B-dul 21 Decembrie 1989 – staţia C.T.P.- vis a vis de piaţa agroalimentară Mărăşti, sensul de coborâre înspre centru
  5. Stația C.T.P. IRA (sensul de coborâre înspre centru)
  6. Str. Alexandru Vaida Voevod (în zona staţiei C.T.P. din fața centrului comercial Iulius Mall- sensul de coborâre înspre cart. Mărăști)
  7. Baza Sportivă Gheorgheni-str. Alexandru Vaida Voevod, FN (în zona teraselor)
  8. B-dul Eroilor (în zona monumentului închinat memorandiștilor înspre b-dul Eroilor)
  9. P-ța Ștefan cel Mare (pe trotuarul din spatele Bastionului Croitorilor)
  10. Strada L. Pasteur nr 60 (pe platforma din preajma sediului instituției din cartierul Zorilor)
  11. Str. Observatorului (pe platoul betonat situat între imobilele de la numerele poștale 107 și 109)
  12. Splaiul Independenței (în stația de tramvai, sensul de coborâre înspre centru, în zona Salii Polivalente ”BT Arena” )
  13. Calea Mănăștur, la intersecția cu str. Câmpului (în stația C.T.P. de pe Calea Mănăștur, sensul de coborâre înspre centru)
  14. Calea Florești (în stația C.T.P., vis-a vis de Carrefour Market -Calea Florești, sensul de coborâre înspre centru)
  15. Str. Primăverii ( în zona parkingului și a fântânii arteziene)

De asemenea, clujenii pot verifica online la ce secție de votare sunt arondați la alegerile prezidențiale din luna mai.

Materialele electorale trebuie eliminate în preziua votului

În preziua votării și în ziua votării, îndepărtarea materialelor publicitare politice (materialelor de propagandă electorală) de orice tip din clădirea sediului secției de votare din țară și de pe respectiva clădire se dispune de președintele biroului electoral al secției de votare și se duce la îndeplinire prin persoanele desemnate de primar, de îndată.

Potrivit Biroului Electoral Central, este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.

În eventualitatea organizării unui al doilea tur de scrutin, campania va începe de la data validării rezultatelor primului tur de către Curtea Constituțională și se va încheia la data de 17 mai, ora 7:00.

BEC, CNA, AEP, CCR sau Poliția pot soluționa plângerile privind campania

Birourile electorale județene, ale sectoarelor municipiului București sau Biroul electoral nr. 48 pentru secțiile de votare din străinătate, Curtea Constituțională, Consiliul Național al Audiovizualului, Autoritatea Electorală Permanentă, Poliția Română, Poliția de Frontieră Română, Jandarmeria Română sau Poliția Locală sunt instituțiile care pot acționa în cazul plângerilor privind modul de desfășurare a campaniei electorale la alegerile prezidențiale.

Totodată, BEC a mai stabilit că plângerile cu privire la campania electorală prin intermediul platformelor online foarte mari se adresează exclusiv Biroului Electoral Central.

Cine sunt candidații la alegerile prezidențiale?

Biroul Electoral Central a stabilit, pe 22 martie, prin tragere la sorți, ordinea de înscriere pe buletinul de vot a candidaților la alegerile prezidențiale din luna mai:

  • poziția 1 – George Nicolae Simion (Alianța pentru Unirea Românilor)
  • poziția 2 – George Crin Laurențiu Antonescu (Alianța Electorală România Înainte)
  • poziția 3 – Elena Valerica Lasconi (Uniunea Salvați România)
  • poziția 4 – Cristian Vasile Terheș (Partidul Național Conservator Român)
  • poziția 5 – Marcela Lavinia Șandru (Partidul Umanist Social Liberal)
  • poziția 6 – Victor Viorel Ponta (candidat independent)
  • poziția 7 – Sebastian Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
  • poziția 8 – Silviu Predoiu (Partidul Liga Acțiunii Naționale)
  • poziția 9 – John-Ion Banu-Muscel (candidat independent)
  • poziția 10 – Petru Daniel Funeriu (candidat independent)
  • poziția 11 – Nicușor-Daniel Dan (candidat independent).

Cinci candidați – Elena Lasconi, George Simion, Cristian Terheș, Silviu Predoiu și Sebastian-Constantin Popescu – au intrat în cursa electorală și la scrutinul prezidențial de anul trecut, șefa USR reușind să ajungă în turul doi cu independentul Călin Georgescu, alegeri care însă au fost anulate de Curtea Constituțională. Doar trei candidați – Lavinia Șandru, Daniel Funeriu și Nicușor Dan – se află la prima campanie de prezidențiale.

Alegeri cu repetiție

Alegerile din luna mai au loc după ce, pe 6 decembrie anul trecut, Curtea Constituțională a anulat scrutinul prezidențial chiar în ziua în care începuse votul în diaspora pentru al doilea tur de scrutin, programat pentru 8 decembrie.

Pe 24 noiembrie, la primul tur, 14 candidați și-au disputat fotoliul de la Cotroceni, același număr de candidați ca la primul tur al scrutinelor din 2014 și 2019.

Citește mai departe

ECONOMIE

„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință

Publicat

De

Prețul dolarului

Anunțul făcut de administrația de la Casa Albă în ceea ce privește majorarea tarifelor vamale la importuri a avut un efect imediat asupra dolarului.

Donald Trump a anunţat taxe de 20% pentru produsele importate din UE, 34% pentru cele din China sau 10% pentru importurile din Marea Britanie, arată analistul econoloc Radu Georgescu.

„Ziua Eliberării”. Dolarul a pierdut 9,5 bani într-o singură ședință

Decizia luată de Donald Trump se poate transforma într-un război comercial la nivel mondial și la dezvoltarea de noi alianțe și piețe de desfacere, care să ocolească Statele Unite, arată Radu Georgescu.

Euro a crescut în prima parte a zilei de joi, în piețele europene, la 1,1046 dolari, maxim care nu a mai fost atins de la începutul lui octombrie, atunci moneda americană a intrat pe o pantă ascendentă, odată cu înmulțirea pariurilor pe victoria lui Donald Trump la alegerile prezidențiale care urmau să se desfășoare în noiembrie.

În piața locală, cursul monedei americane a scăzut joi de la 4,6059 la 4,5116 lei, una dintre cele mai mari scăderi zilnice a ultimilor ani.

Deprecierea dolarului ieftinește exporturile americane

Deprecierea dolarului nu este însă contraproductivă pentru economia americană. Ea ieftinește materiile prime dar și exporturile americane, spune analistul economic. Piețele anticipează că Rezerva Federală americană va opera în acest an cel puțin trei ori reduceri ale dobânzilor de politică monetară, pentru a preîntâmpina eventualitatea intrării în recesiune a Statelor Unite.

Care este prețul aurului

Uncia de aur a atins al treilea record din această săptămână de 3.169,60 dolari/uncie, la scurt timp după anunțarea noilor tarife vamale pe care le va practica Statele Unite.
Marcările de profit care au urmat au coborât cotațiile apoi până la 3.090 dolari/uncie, arată Radu Georgescu.

În piața locală, deprecierea semnificativă a monedei americane și revenirea unciei la 3.090 dolari au avut ca efect scăderea prețului gramului de aur de la maximul istoric de 463,3913 lei la 453,3570 lei. Piața valutară locală era deosebit de calmă. Culoarul de tranzacționare s-a îngustat la 4,977 – 4,9775 lei, față de 4,976 – 4,978 în ședința precedentă, iar media euro a coborât marginal de 4,9774 la 4,9772 lei.

Indicele ROBOR la trei luni a scăzut ușor

Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019 a scăzut de la 5,90 la 5,89%%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni la 6,06%.

Investitorii și-au majorat plasamentele în moneda niponă sau cea elvețiană. Cursul francului elvețian a crescut de la 5,2114 la 5,2235 lei. În schimb, media lirei sterline a scăzut de la 5,9774 la 5,9419 lei. Media monedelor din regiune se aprecia la 4,1791 zloți/euro, respectiv 400,62 forinți/euro.

Creșterea aversiunii față de risc a afectat și piața cripto. Bitcoin a scăzut 82.188 – 83.902 dolari iar ethereum la 1.786 – 1.843 dolari.

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate

Știri din Alba

Publicitate
Publicitate
Publicitate