Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis, vineri, prognoza pentru următoarea lună, cu vești mixte. Se anunță temperaturi peste normalul perioadei în mai multe regiuni, dar și deficit de precipitații în unele zone ale țării.

Săptămâna 21-28 aprilie

Valorile termice vor depăși mediile obișnuite pentru această perioadă pe întreg teritoriul României, cu o încălzire mai accentuată în regiunile nordice. Precipitațiile se vor situa în general în jurul valorilor normale, cu posibile excedente în zona Carpaților Meridionali, Occidentali și în sud-vest, în timp ce în extremitatea nordică a țării s-ar putea înregistra un ușor deficit.

VREMEA pentru următoarele patru săptămâni. Temperaturi peste normal și DEFICIT de precipitații în mai multe regiuni

Săptămâna 28 aprilie – 5 mai

Meteorologii prognozează temperaturi în limitele normale pentru această perioadă în toate regiunile. În schimb, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal doar în sud-est, în rest fiind așteptat un deficit, mai ales în vestul și nord-vestul țării.

Săptămâna 5-12 mai

Temperaturile vor fi din nou ușor peste mediile multianuale în majoritatea regiunilor. Regimul pluviometric va rămâne normal doar în sud-est și vest, restul teritoriului urmând să se confrunte cu un deficit ușor de precipitații.

Săptămâna 12-19 mai

Valorile termice vor depăși ușor mediile obișnuite în cea mai mare parte a țării. Precipitațiile vor fi deficitare în regiunile intracarpatice, în timp ce restul teritoriului va avea cantități normale de ploaie.

În ziua de dinaintea Învierii Domnului, cunoscută și ca Sâmbăta Mare, credincioșii fac ultimele pregătiri pentru Paște, dar respectă și tradițiile și obiceiurile.

Este importantă și pregătirea spirituală pentru a întâmpina minunea Învierii Domnului. În ziua de dinaintea acestei mari sărbători, creștinii  respectă tradițiile care le aduc sănătate și prosperitate pentru tot restul anului, scrie Fanatik.

Sâmbăta Mare, dinaintea Învierii Domnului: Tradiții și obiceiuri. Ce să nu FACI în această zi

În afară de pregătirea mâncărurilor tradiționale și a ultimelor detalii în legătură cu curățenia, gospodinele pregătesc și hainele noi pe care le vor purta atât ele și membrii familiei la biserică. Acestea semnifică curățirea trupului, dar și cea a sufletului.

Totodată, mielul se sacrifică în această zi, iar carnea acestuia se folosește pentru pregătirea preparatelor tradiționale, cum ar fi stufatul, friptura, drobul și borșul de miel.

Vezi și URĂRI DE PAŞTE 2025 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

În anumite zone, gospodinele obișnuiesc să pregătească un coș cu mâncare, pe care îl duc la biserică, acolo unde este sfințit de preoți. În el se pun lumânarea, dar și bucatele tradiționale, inclusiv ouăle roșii, cozonacul, pasca și preparatele din carne, care vor fi acoperite de un ștergar.

Credincioșii pornesc spre biserică în jurul orei 23:00, unde vor participa la slujba de Înviere și pentru a lua Sfintele Paști, pâinea sfințită și Lumina Sfântă, adusă de la Ierusalim, de la Sfântul Mormânt. Lumina se duce la morminte, apoi este adusă acasă.

Ce să nu faci în această zi

În afară de aceste tradiții, sunt și câteva lucruri pe care nu este bine să le faci în Sâmbăta Mare. De exemplu, nu este bine să speli rufe, să coși, să muncești la câmp sau să faci treburi dificile în gospodărie.

În ziua de dinaintea Învierii, credincioșii ar trebui să fie mai buni cu oamenii din jur, dar și să facă fapte de milostenie. De altfel, trebuie să evite conflictele și vorbele rele.

Este ultima zi din Postul Paștelui, iar creștinii nu ar trebui să consume preparate din oțet sau urzici. Unii creștini decid să consume, pe parcursul acestei zile, doar pâine uscată. În plus, în această zi, nu se petrece și nu se consumă alcool. Nu se doarme și nu se lenevește în Sâmbăta Mare.

Ministerul Educației anunță că a transmis toate sumele necesare pentru plata burselor elevilor aferente lunii martie 2025 către inspectoratele școlare, însă admite că acolo unde bursele nu sunt plătite integral, acest lucru se va întâmpla „în cel mai scurt timp”, având în vedere perioada de zile libere, scrie Edupedu.ro.

„Ministerul Educației și Cercetării a demarat din timp procedurile necesare pentru plata burselor elevilor. În funcție de aprobarea fluxurilor financiare, ministerul a furnizat imediat inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București sumele solicitate pentru plata burselor elevilor aferente lunii martie (cel puțin 92%), iar miercuri, 16 aprilie 2025, a fost virat (…) restul sumelor”, transmite instituția într-un comunicat remis presei.

Banii pentru bursele școlare au intrat doar PARȚIAL în aprilie 2025, înainte de Paști. Diferența, după zilele libere

Sunt județe în care școlile nu au primit suma completă, astfel că s-a decis plata integrală doar pentru anumite categorii de burse, precum cele de merit sau cele sociale, urmând ca restul banilor să fie virați ulterior.

Potrivit acelorași surse, inclusiv bursele aferente lunii februarie, plătite pe 20 martie, au fost completate cu diferențe în unele județe la începutul lunii aprilie.

Pentru luna martie 2025, bursele elevilor sunt următoarele:

450 de lei – bursa de merit
300 de lei – bursa de reziliență și tehnologică
300 de lei – bursa socială (cu valoare fixă)

Este prima lună din anul școlar 2024-2025 în care bursele de merit și cele de reziliență se acordă în cuantumul minim prevăzut de Legea învățământului preuniversitar 198/2023.

Piața valutară continuă să fie monitorizată atent de către banca centrală iar culoarul de tranzacționare s-a îngustat de mai multe săptămâni în culoarul 4,976 – 4,978 lei. Înainte de minivacanța de Paște, cursul euro a scăzut marginal de la 4,9775 la 4,9773 lei.

Însă, minuta ședinței BNR din 7 aprilie, unde s-a decis menținerea ratei de referință la 6,5%, valoare stabilită în august trecute, asupra faptului că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere, au susținut membrii Consiliului, evocând în mai multe rânduri deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, precum și măsurile de politică comercială ale administrației SUA, de natură să sporească volatilitatea pe piața financiară internațională și să afecteze percepția de risc a investitorilor față de regiune, dar și să influențeze conduita politicii monetare a băncilor centrale majore.”

ANALIZĂ. BNR semnalizează o viitoare DEPRECIERE a leului

Recordul atins de uncie de 3.317,80 dolari nu a rezistat decât o zi, aceasta urcând joi la  3.359,90 dolari. Evoluția din piețele specializate a provocat creșterea prețului gramului de aur de la 465,3330 lei la 467,2986 lei, nou maxim istoric.

Uncia de aur s-a apreciat de la începutul anului la 26%, pe fondul lipsei de predictibilitate a politicilor din domeniul tarifelor a administrației de la Casa Albă, motiv pentru investitori să caute active considerate drept refugii, precum metalul galben, francul elvețian sau yenul japonez. Reamintim că până de curând dolarul și obligațiunile emise de Trezoreria SUA erau considerate cele mai sigure plasamente.

Investitorilor privați li se adaugă băncile centrale, care sunt cei mai importanți cumpărători de aur, sau fondurile de tip ETF ale căror acțiuni sunt garantate cu aur în format fizic. În aceste condiții, analiștii de la Goldman Sachs Group Inc prognozează atingerea pragului de 4.000 de dolari/uncie până la mijlocul lui 2026.

„Finanțele au atras joi 662,3 milioane lei”

Joi, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,89%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, la 12 luni la 6,07%.

Creșterea dobânzilor solicitate de către băncile sau clienții lor la licitațiile pentru titlurile de stat, cu scadența scurtă, a redus sumele atrase de Trezorerie. Finanțele au atras joi 662,3 milioane lei, față de o valoare programată a emisiunii de 800 milioane lei. Scadența titlurilor este în martie 2026 iar randamentul mediu a fost de 6,26%/an.

Euro a crescut joi la 1,1344 – 1,1410 dolari iar media dolarului a scăzut de la 4,3806 la 4,3756 lei.

Cursul francului elvețian a scăzut la 5,3554 lei iar cel al lirei sterline la 5,7940 lei.

Media monedelor din regiune s-a întărit la 4,2879 zloți/euro, după deprecierea de miercuri la 4,3033, respectiv la 407,65 forinți/euro.

Bitcoin se tranzacționa în culoarul 83.832 – 85.007 dolari, valori apropiate de cele de miercuri iar ethereum fluctua între 1.575 și 1.610 dolari.

Radu Georgescu