ANALIZĂ. Sociologul Mircea Comșa (UBB): Peste trei sferturi dintre români vor ca prețurile și salariile să fie stabilite de Stat

Sociologul Mircea Comșa de la UBB Cluj-Napoca descrie într-o analiză tipul de societate în care am vrea să trăim și cum vede populația României rolul Statului în această societate. Astfel, veți descoperi ce au răspuns românii când au fost întrebați dacă vor ca prețurile și salariile să fie stabilite de Stat. 

”Ne dorim un Stat minimal sau unul maximal / paternalist? Prin rolul Statului putem înțelege foarte multe lucruri, deci am formulat mai multe afirmații prin care am încercat să surprind cât mai mult din fațetele conceptului.

O parte dintre aceste afirmații au fost incluse în cercetarea realizată de IRES la finalul anului 2024. Pentru a măsura imaginea populației cu privire la rolul Statului, în această analiză am folosit două caracteristici, puternic legate între ele: „stabilirea” salariilor și prețurilor. Desigur, un Stat paternalist înseamnă mai mult decât un Stat care stabilește prețurile și salariile. În lipsa unei etichete la fel de simple, dar mai adecvată măsurilor utilizate, am rămas la varianta <<Stat paternalist>>”, arată Comșa.

Măsurătoare sociologică

Acesta s-a întrebat cât de important este pentru populația României să trăiască într-o societate în care toate salariile și prețurile sunt stabilite de Stat, astfel că a măsurat importanța acestor caracteristici pe o scală de 11 puncte (0-10), unde 0 indică o importanță minimă, iar 10 o importanță maximă.

”Pentru a simplifica prezentarea grafică, am grupat răspunsurile în trei categorii: importanță mică [0-4], mare [5-8] și foarte mare [9-10]. Distribuția răspunsurilor este similară și destul de echilibrată: un sfert din populație nu consideră că este important să trăiască într-o societate în care Statul stabilește prețurile și salariile, aproape jumătate consideră că este important și aproape o treime consideră că este foarte important. După mai mult de 30 de ani de la căderea comunismului, în societatea noastră există în continuare un segment semnificativ de populație (aproximativ o treime) care își dorește să trăiască într-un Stat paternalist”, precizează sociologul.

Potrivit unui grafic, pentru 46% dintre români este important mult, iar pentru 31% foarte mult (77%) să trăiască într-o societate în care salariile sunt stabilite de Stat, în timp ce pentru 47% este important mult și pentru 27% (74%) foarte mult ca prețurile să fie stabilite de Stat.

Stat paternalist

În continuarea analizei, pe baza răspunsurilor primite, acesta a construit un indicator (o măsură) sintetic(ă) care măsoară cât de important e pentru români să trăiască într-o societate în care prețurile și salariile sunt stabilite de Stat.

Indicatorul ia valori în intervalul [-1;1], unde -1 indică o importanță minimă, iar 1 maximă (0 = neutră). Valoarea medie a indicatorului este 0.23.

”În concluzie, considerând cele două criterii analizate, putem spune că populația României tinde să considere că este important să trăiască într-un Stat paternalist. Desigur, media ascunde diferențele, motiv pentru care prezint mai jos două grafice cu distribuția valorilor indicatorului (în varianta cu patru grupuri, respectiv varianta cu răspunsuri cumulate). Observăm că 20% dintre respondenți tind să nu prefere să trăiască într-un Stat paternalist, în timp ce, la cealaltă extremă, 22% preferă acest lucru foarte mult.

Între aceste categorii extreme apar două segmente de populație, cu o pondere relativ apropiată: 32% se situează într-o zonă neutră, iar 25% preferă mult o astfel de societate. Pe scurt, aflăm din nou că pentru aproximativ o treime din populația României este foarte important să trăiască într-o societate în care prețurile și salariile sunt stabilite de Stat”, menționează Mircea Comșa în analiză.

Preferința pentru un Stat maximal

Potrivit acestuia, cei cu studii superioare au un scor semnificativ statistic sub media națională, dar diferența față de medie este foarte mică.

Prin urmare, preferința pentru un Stat maximal variază foarte puțin în funcție de caracteristicile socio-demografice ale populației, deci sursa variației trebuie căutată în altă parte, la nivelul altor factori (de exemplu veniturile și salariile, contactul cu alte societăți, gradul de cunoaștere a modului în care sunt organizate și funcționează diferite societăți, orientările de valoare, șocurile personale și sociale experimentate pe parcursul vieții, raportarea și reacția educată la situațiile de incertitudine etc.).