ANALIZĂ. Sociologul clujean Mircea Comșa: Intenția de vot la alegerile prezidențiale, cine poate intra în turul 2

Sociologul clujean Mircea Comșa de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” (UBB) a făcut o primă analiză pe tema dinamicii intențiilor de vot la alegerile prezidențiale, cu mai bine de două săptămâni în urmă și a veneit, marți, cu o nouă analiză.

”Am făcut unele modificări importante: (1) i-au în calcul și estimările din sondajele apărute între timp, (2) prezint rezultatele a trei variante de modelare și (3) exclud două estimări în care lista candidaților prezentată respondenților a inclus-o și pe Diana Șoșoacă.

Foarte important, faptul că nu am exclus din analiză niciun sondaj public, indiferent cine l-a realizat și cât de diferite au fost estimările respective de estimările din alte sondaje, crește incertitudinea, respectiv, foarte probabil, reduce calitatea estimărilor agregate. Astfel, includerea în analiză a ultimelor sondaje publicate (Sociopol, CURS, DataEcho, FlashData și Noi, cetățenii), unele cu estimări foarte diferite, chiar a produs astfel de efecte.

Fără aceste sondaje, imaginea descrisă mai jos ar fi fost parțial diferită: George Simion ar fi avut o intenție de vot estimată mai mare, iar Nicușor Dan și Crin Antonescu mai mică.

A testat trei modele statistice

Pentru prima parte a anului există un număr redus de sondaje, realizate mai degrabă de același institut. Ulterior, apar mai multe sondaje, realizate de mai multe institute, folosind metodologii diferite. Mult mai important, în unele cazuri, apar diferențe foarte mari între estimările produse de sondaje.

Pentru a corecta parțial aceste probleme, am testat trei modele statistice care ar putea sta în spatele estimărilor produse de sondaje.

Rezultatul unei astfel de analize depinde în principal de modul în care modelăm relația dintre intenția de vot și numărul de zile până la alegeri, respectiv de diferențele dintre institutele de sondare („house effects”).

Cele trei grafice prezentate mai jos diferă prin modul în care am modelat relația dintre timp și intenția declarată de vot: liniar, non-liniar și non-liniar GAM (Generalized Additive Models). Modelarea non-liniară e de fapt o medie ponderată între liniar și non-liniar (funcție polinomială de grad 2 aici). Date fiind diferențele dintre estimările produse de sondaje, estimarea de tip liniar este probabil mai apropiată de dinamica generală reală. Însă, probabil, tendințele recente sunt surprinse mai corect de modelele non-liniare.

Valorile prezentate în grafice nu reprezintă predicții ale procentelor pe care le au cu adevărat candidații sau pe care le vor obține, ci o imagine care descrie sintetic, în baza unor asumpții, estimările din sondajele publice. Simplu spus, în loc să ne uităm la estimările din toate sondajele, ne putem uita la tendințele din graficele prezentate aici”, a spus Comșa.

Cum arată clasamentul

În comentariile scurte de mai jos acesta prezintă doar tendințele și a recomandat ca, pentru a lua în calcul și incertitudinea estimărilor, oameii să se uite și la ariile colorate asociate fiecărei estimări.

Considerând strict estimările din sondajele publice, modelarea propusă a intențiilor de vot conform sondajelor publicate arată astfel:

La data ultimului sondaj (13 aprilie), George Simion se situa pe prima poziție, cu o intenție de vot de 30-32%. La alegeri va obține probabil 32-33%. Funcție de model, trendul e ușor ascendent sau stabil.
Pe poziția secundă, la distanță de locul 1, se situa probabil Crin Antonescu (diferența față de Nicușor Dan e mai mică decât marja de eroare), cu o intenție de vot de aproximativ 22-24%. La alegeri va obține probabil 23% sau chiar mai mult, dat fiind trendul ascendent.
La data ultimului sondaj (13 aprilie), ultimul pe podium, se situa probabil Nicușor Dan, cu o intenție de vot de 22-24%. La alegeri va obține probabil 20-22%. Funcție de model, trendul e ușor descendent sau stabil. Sondajul DataEcho îl situează pe Nicușor Dan pe primul loc.
Pe locul patru se situa Victor Ponta, cu o intenție de vot de 13-14%. La alegeri va obține probabil la fel.

Funcție de model, trendul e mai degrabă ușor descendent sau stabil. Foarte important, sondajele prezintă estimări foarte diferite ale intențiilor de vot în cazul lui Victor Ponta.

Astfel, sondajele realizate de Sociopol și cele comandate de USR îl poziționează în zona locurilor doi-trei, cu aproximativ 20% intenție de vot, în timp ce aproape toate sondajele online (AtlasIntel, FlashData, DataEcho și Noi, cetățenii) îl văd pe locul patru, cu cel mult 10% intenție de vot.
Pe poziția cinci se situa Elena Lasconi, cu o intenție de vot de 7-8%. La alegeri va obține probabil 6-7%. Trendul e ușor descendent.

Primul tur ale alegerilor prezidențiale are loc în 4 mai, iar cel de-al doilea în 18 mai.