Connect with us

ACTUALITATE

Alin Vaida (Jazz in the Park): „Nu rezolvă nimic dacă spui în mai sau iunie «da, puteți face evenimentul»”

Publicat


Schemele de ajutor de stat financiar pentru domeniul cultural, care implică și organizatorii de evenimente, au fost într-o lungă dezbatere de-a lungul unui an de pandemie. Acestea erau menite să relanseze sectorul artistic. Însă situația este într-o instabilitate continuă, cauzată de lipsa de dialog a autorităților, dialog inițiat de organizatori; respectiv lipsa de predictibilitate. Între timp a fost organizată o întâlnire a organizatorilor de evenimente, reprezentanții ai ONG-urilor și a domeniului HoReCa. A fost trimisă și o scrisoare către președintele țării unde aceștia își exprimau nevoile urgențe pentru salvarea sectorului.

Eterna dezbatere a schemelor de ajutor de stat

Schemele de ajutor de stat financiar pentru sectorul cultural au fost anunțate în noiembrie 2020. Scopul lor era susținerea și lansarea acestui domeniu. Au fost însă contestate de filiala independentă a acestui domeniu, un criteriu pentru a putea primi acest sprijin era de a fi înscris în Registrul Sectorului Cultura (CULT). După dezbateri problema s-a împărțit către două ministere, cel al culturii și al finanțelor. Apoi în ianuarie 2021 au fost readuse în discuție schemele de stat, dar fără finalitate și apoi iar în martie sub o formă actualizată, dar nu definită.

Jazz in the Park – cum a reușit să rămână prezent și în 2020?

Alin Vaida este unul dintre organizatorii festivalului Jazz in the Park. Anul trecut alături de colegii săi a adaptat un Jazz in the Park pandemic. Am dezbătut cu el probleme pe care le-a întâmpinat în 2020 în organizarea festivalului, cum ar arăta accesul la evenimente în 2021 și cum rămâne cu schemele de stat promise de Guvern.

Lipsa de predictibilitate nu este o noutate

Ediția din 2020 a festivalului arăta altfel pe hârtii, dar din cauza lipsei de predictibilitate prezente și atunci toate planurile au fost regândite, ba chiar unele anulate, după un an de lucru.

,,Este foarte complicat de pus problema, nu este alb sau negru, este o situație gri de fapt. De exemplu, în 2020 când a venit pandemia noi eram pe un trend ascendent și probabil anticipam un an cum nu am mai avut niciodată. În sensul că eram proaspăt câștigători de Best Small Festival. Interesul festivalului era foarte mare, discuțiile cu sponsorii mergeau foarte bine, am avut un line up cum nu ne-a mai ieșit.

Totul s-a întrerupt foarte brusc. Aceea era o ediție pe care noi o escalam la un 600-700 mii de euro bugetul pe național – care a dispărut. Nu am mai putut să o facem, este ciudat să spun ce bani am pus de la noi, că nu am mai putut pune de la noi că nu am mai avut voie să facem implicit evenimentele. Dar a fost o lovitură foarte mare în dezvoltarea organizației pe care o avem – Fapte”, spune Alin Vaida.

Chiar dacă situația este dificilă nu vor renunța

L-am întrebat pe Alin Vaida cum arată situația financiară și de mobilizare din interiorul organizației. După o activitate de 10 ani în acest domeniu, doar din cauza unui context nefavorabil, confirmă că nu vor renunța.

„Costurile organizației sunt undeva în jur de 180 de mii de euro pe an, costurile administrative care implică salarii, sediul, etc. Suntem o organizație care trăiește din proiectele pe care le face. Suntem într-un modul de avarie, cu salarii reduse, unii oameni, care și-au găsit și alte locuri de muncă și acum colaborează cu noi de fapt.

Vrem să rămânem în această zonă, este o identitate a noastră, facem asta de aproape 10 ani și acum să ștergem totul cu buretele și să ne apucăm de altceva nu este ceva ce ne stă în fire. Pe lângă asta noi niciodată nu am crezut în proiecte doar de dragul de a face bani, proiectele trebuie să aibă o însemnătate, să aibă un impact, trebuie să rezolve o problemă, să contribuie la ceva. Doar să intrăm într-un ritm comercial este destul de greu de gândit”, povestește acesta.

Jazz in the Park a reușit să vină cu ceva nou chiar și în pandemie, publicul are nevoie de acest tip de interacțiune

A fost nevoie ca o parte din colegii acestuia să își ia și alte joburi pentru a se putea întreține. Cu toate că situația a fost dificilă, multe evenimente s-au anulat în 2020, dar Jazz in the Park s-a ramificat în Parcul Etnografic. A fost atât de bine primit de public, încât continuă și anul acesta. Într-o perioadă unde nu am mai comunicat între noi așa de des, a merge la evenimente care ne adună este esențial.

„Au fost persoane care nu neapărat s-au reprofilat, dar spre norocul lor unii și-au găsit joburi part-time sau colaborări tot în sectorul cultural. Spre exemplu, sunt trei colegi care au început să colaboreze cu centrul cultural clujean pe niște proiecte de unde mai au niște încasări.

Noi a trebuit să reducem salariile, dar nu a fost atât de dramatică chestia asta, pentru că un context ca ăsta îți reduce și cheltuielile pe care le ai lunar pentru că ți se schimbă stilul de viață. A trebuit să renunțăm la sediu și să ne găsim alte spații de lucru.

Pe lângă asta ne-am adaptat proiectele, anul trecut am făcut o ediție mult mai restrânsă a festivalului în Parcul Etnografic. Colaborarea de acolo a ieșit atât de bine încât ne-am decis să permanentizăm acel eveniment, motiv pentru care îl facem și în acest an”, confirmă Alin Vaida.

Două festivaluri, același nume – experiențe diferite

Jazz în the park –  În tot Orașul împlinește a opta ediție a Jazz in the Park, iar Jazz in the Park – În Parcul Etnografic este un festival cu focusul pe zona experimentală a muzicii jazz. Chiar dacă poartă numele aceluiași eveniment, conceptul fiecăruia este diferit prin experiența pe care o promisă. Chiar și cu măști și norme de protecție respectate, industria culturală poate continua. Este un pas pe care, dacă îl acceptăm, ne apropiem de normalitate.

„Nu mi se pare atât de dramatică această participare cu masca la evenimente, până la urmă este ceva cu care trebuie să ne obișnuim”

Publicul se poate adapta și după un an în care interacțiunile s-au minimizat, la schimbul vremurilor normale, înțeleg că aceasta este o măsură pe care o putem accepta să ne revenim cât mai repede.

„Jazz in the Park este mai mult decât un nume de festival, este un brand sub egida căreia noi ne dorim să facem tot mai multe acțiuni care poate ies din sfera evenimentelor sau festivalurilor. Sincer să fiu, nu mi se pare atât de dramatic această participare cu masca la evenimente, până la urmă este ceva cu care trebuie să ne obișnuim ca să fim cinstiți și cu cât încercăm să normalizăm aceste lucruri cu atât o să trecem mai ușor peste ele.

Dacă în fiecare zi ne trezim când ieșim din casă și facem o dramă în a pune acea mască, o să ne fie foarte greu să trecem peste și să ne vedem de viață. Practic noi asta am făcut în Parcul Etnografic, am respectat regulile fără să facem o dramă din asta și oamenii au luat-o ca atare și nu am avut absolut niciun incident. Publicul a înțeles, s-a adaptat și totul a fost în regulă”, amintește Alin Vaida.

Cultura a fost lăsată pe ultimele rânduri

Alin Vaida subliniază faptul că pe ultimul loc a fost lăsat sectorul cultural, nebeneficiind de nici o formă de finanțare într-un an de criză. Este un sector care trăiește din proiectele demarate susținute de public, în mare parte. Guvernul a lăsat pe ultimul plan aceste grupuri de oameni, semn pentru care cultura pentru guvernanți se clasează pe ultimele pagini.

Pe de cealaltă parte, un aspect important de luat în calcul, dacă vrem ca acest sector să existe și peste câțiva ani, este audiența – odată ce evenimentele sunt anulate cum susții o comunitate unită?

„O parte mare din sectorul cultural nu a avut nici o formă de sprijin de un an de zile deja. Sectorul cultural este un sector, să zicem în dezvoltare în România, nu este un sector bogat, nu este un sector cu multe resurse, deci nu vorbim acuma de niște organizații care au rezerve să treacă peste situația asta.

Vorbim de un sector plin de oameni ambițioși care își doresc să creeze o infrastructură pentru asta. Adică până la venirea pandemiei nu exista o cartare reală a sectorului cultural. Autoritățile nu știau cât de mare este de fapt, câți angajați are, câți bani generează pentru stat.

Pe lângă asta mă enervează că în ultima perioadă atât de mult se vorbește despre impactul financiar a sectorului cultural, dar sectorul cultural nu are doar un impact financiar.

Vorbim de efectele pe care sectorul cultural le poate avea în ceea ce privește dezvoltarea de audiență, integrare de comunități, intervenții în spațiul public, sunt niște lucruri pe care foarte greu le cuantifici în bani, dar ele contribuie la viață unei comunități la viață oamenilor, la direcția pe care ei o au pe viitor. Atunci tu cum pui o valoare reală pe chestia asta?”, subliniază Alin Vaida.

„Nu rezolvă nimic dacă spui în mai sau iunie «da, puteți face evenimentul»”

Organizatorii planifică evenimente și iau în considerare posibilitățile în funcție de cum au stat lucrurile anul trecut sau de cum s-au adaptat alte țări, dar toate acestea cu pași nesiguri. Nu există nici o comunicare sigură, clară și definită.

După întâlnirea noastră cu Alin Vaida, a avut loc o dezbatere a organizatorilor, apoi Florin Cîțu, premierul României  a afirmat pe 25 martie că s-au creat niște grupuri de lucru, dar o decizie pronunțată pe tema organizării marilor festivaluri nu poate da.

„Cred că sectorul cultural ar merita un pic mai multă atenție, dar în continuare nu suntem siguri dacă vom primi un fel de ajutor de stat, sunt o eternă dezbatere aceste scheme de ajutor de stat. Cred  că deja vorbim de a treia sau a patra varianta și pe lângă asta nu există nici o schemă, nici un plan complet de redeschidere, iar în acest domeniu toată lumea are nevoie de predictibilitate.

Nu rezolvă nimic dacă spui în mai sau iunie «da, puteți face evenimentul». Nimeni nu o să fie pregătit. Noi cumva muncim în orb, sperând că o să fie bine. Și ca să ne facem acest plan am apelat la foarte multe aspecte logice. Ne raportăm la restricțiile de anul trecut, așa gândim acest prim Jazz in the Park. Cred că autoritățile ar putea trata cu un pic mai multă logică și un pic mai mult respect acest sector”, susține Alin Vaida.

Despre lipsa de asumare a autorităților

Singura justificare a acestor decizii luate într-un ritm lent este frica de asumare, consideră Alin Vaida. De asemenea, el punctează că această perioadă vulnerabilă nu ar trebui folosită pentru a câștiga capital politic.

„Sincer cred că este vorba de o frică de asumare, este greu să iei o decizie în perioada asta. Pentru că dacă cumva se întâmplă ceva – orice lucru în orice decizie în momentul de față se poate transforma fără nici o problemă într-un scandal politic, într-o acuză făcută de un partid către celălalt.

Mi se pare incredibil de frustrant, și asta nu doar în domeniul cultural, este incredibil de frustrant că partidele sau oamenii politici, în continuare, chiar și în pandemie se folosesc de ce se întâmplă acuma pentru a își face jocuri politice sau pentru a câștiga imagine, este ireal.

În același timp ne jucăm cu ambițiile profesionale ale oamenilor, cu planurile lor de viață, nu este deloc o glumă, nu este ceva ce poate fi transformat într-un joc politic, dar eu sincer cred că pe undeva legat de acest sector cultural este o frică de asumare”, spune Alin Vaida.

Cultura este sufletul unei comunități

După ce am vorbit cu Alin Vaida, Asociația Romana a Organizatorilor de Concerte și Evenimente Culturale (AROC),  au scris o scrisoare adresată președintelui și au organizat o dezbatere publică în care și-au prezentat cerințele și soluțiile aferente cu care vin aceștia.

Cele solicitate, atât în scrisoare, cât și dezbatere au fost: o schemă de ajutor de stat, adoptată în regim de urgență, echitabilă pentru întregul sector cultural care să ofere o despăgubire; un plan național de relansare a domeniului culturii în care este vizat în special predictibilitatea.

„S-au inițiat conversații și discuții cu guvernul și cu mai multe ministere pe foarte multe paliere și prin mai multe organizații. Noi cu Jazz in the Park suntem membrii în AROC – care reprezintă organizatorii de evenimente și concerte în general în România. Mai există foarte multe grupuri de lucru care sunt cumva axate pe sectorul ONG în ceea ce înseamnă intervenția culturală.

Mai este Centrul Cultural Clujean care este un agregator de foarte multe organizații la nivel local, dar și ele cu o forță pentru că sunt foarte multe. Toată lumea cere același lucru și ritmul în care se evoluează nu este unul bun. Ministerul Culturii ne susține și își dorește redeschiderea, dar încă ceva concret nu se întâmplă pe schema de ajutor de stat ne tot jucăm și se tot schimbă și este greu de prevăzut”, spune Alin Vaida.

Cum arată situația evenimentelor în celelalte țări

Una dintre temele aduse în discuție a fost și preluarea unor concluzii în privința organizării de evenimente la care au ajuns și celelalte țări. State precum Germania sau Spania au făcut experimente prin care să dovedească că riscul de răspândire a virusului, în condițiile în care măsurile sunt respectate, nu este așa de mare.

„Nu cred că în acest moment, în afară de țările care au reușit să se protejeze incredibil de bine – Noua Zeelandă și Australia unde, datorită unor măsuri incredibil de severe luate la început, ei au reușit să controleze prezența virusului pe teritoriul lor ceea ce nu este rău în contextul actual.

Dar la nivel european, cred că țări precum Germania, Franța, Marea Britanie, Spania, Elveția stau un pic mai avansat pentru că au depus un pic de efort în a face o cercetare cu privire la acest sector. În Germania, Spania s-au făcut efectiv studii cu voluntari să vadă cum se transmite virusul în diferite ipostaze – ba în concerte indoor fără mască sau cu mască, distanțare, apropiere.

S-au făcut astfel de experimente și au concluzionat că nu evenimentele sunt cele ce răspândesc virusul sau se pot face, cu anumite restricții, niște evenimente și cultura poate avansa”.

Festivalurile nu se vor mai desfășura ca înainte nici peste granițe

„Nu prea există un orizont că o să se întâmple festivaluri cu participare foarte mare nicăieri în Europa, însă există deja niște măsuri și orizonturi de capacități cu care poți lucra cât de cât. Nimeni nu este absurd, toată lumea înțelege că trebuie să existe niște restricții, dar măcar numerele acestea poți construi ceva, poți să faci niște predicții, să vezi în ce situații o să te afli, măcar să te pregătești să lucrezi în ritmul în care lucrai și înainte”, adaugă Alin Vaida

Vor putea participa la festivaluri cei imunizați sau vaccinați

Unul dintre criteriile aduse în spațiul public, pentru a avea acces la festivaluri, de Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu a fost prezentarea unei dovezi a vaccinării, a unui test negativ făcut cu cel mult 48 de ore înainte sau prezentarea unui document medical care să dovedească trecerea prin boala a participantului, respectiv s-a imunizat, doar aceia să fie testați rapid înainte de evenimentul respectiv.

„Ideea asta de pașaport de vaccinare deja se vorbește intens la nivel european, probabil la nivel mondial și clar asta poate fi o soluție pe viitor, dar în același timp nu poți să te vaccinezi chiar dacă îți dorești, nu este corect să impui o astfel de restricție, după aceea: testele.

Noi am propus soluția asta încă de anul trecut din toamnă către guvern; să gândim evenimentele la o capacitate mai mare cu condiția să facem teste rapide pentru participanți la intrare. Asta este o soluție pe care nu toată lumea o va putea face pentru că impune niște costuri, dar cel puțin organizatorii mai mari în general ar putea să gestioneze un astfel de cost sau o astfel de infrastructură.

Nu este chiar așa de simplu, am făcut și noi niște calcule cu ce înseamnă timpii de așteptare, cum ar trebuie să arate o astfel de zonă prin care tu trebuie să treci publicul și să îi testezi înainte să îi primești în eveniment. Ce se întâmplă dacă cineva iese pozitiv? Cum îl izolezi? Nu este chiar ușor.”

Cine suportă cheltuielile de testare?

O altă problemă ce ar trebui luată în considerare este costul unui test PCR, în situația în care nu a reușit toată lumea să se vaccineze.

„Dar poate fi o soluție pentru evenimente până într-o anumită capacitate, dar cu condiția să fie teste rapide, pentru că dacă trebuie să trecem prin acest proces cu testele PCR – un test PCR în acest moment este 350 lei în mediul privat și cine suportă acest cost? Organizatorul? Doamne ferește că și așa nu avem bani. Îl suportă plătitorul de bilet? Nici asta nu e corect pentru că există și alte domenii în care oamenii au suferit din punct de vedere financiar.

Nu mi se pare că asta este cel mai bun moment în care să punem o presiune și mai mare pe oameni, din contră, ar trebui să fie un pic mai ușor. Atunci zic că da, mi se pare o gândire pozitivă, dar în lipsa unui plan sau a unor  măsuri concrete cu privire la metodele acestea de implementat, rămânem doar la o gândire pozitivă”, spune organizatorul festivalului.

Jazz in the Park s-a desfășurat și în pandemie în anul 2020, ne putem păstra speranța spre siguranță că va continua și anul acesta după cele anunțate de organizatori. Mai mule detalii despre programele pregătite, artiștii invitați și perioada pot fi aflate de pe site-ul oficial Jazz in the Park.

Dana Coțovanu

Foto: Facebook


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *



Vezi cele mai interesante video Cluj24.ro


ACTUALITATE

SUB 1.000 de CAZURI de COVID-19 în TOATĂ ţara. RECORDUL ultimului an. Israelul scapă de epidemie

Publicat

Pentru prima dată din martie 2020, Israelul înregistrează mai puţin de 1.000 de cazuri active de coronavirus, potrivit ministrului Sănătăţii din această ţară, informează DPA.

În perioada de vârf a pandemiei, se înregistrau peste 70.000 de cazuri, a anunţat duminică pe Twitter ministrul Sănătăţii, Yuli Edelstein.

În ultima săptămână, numărul persoanelor grav bolnave a fost mai puţin de 100. La sfârşitul lui ianuarie, în Israel, s-au înregistrat circa 1.200 de pacienţi cu forme grave de COVID-19.

Numărul noilor infectări, de nivelul zecilor, a scăzut de asemenea în ultima vreme, a mai scris Edelstein. Potrivit oficialului, este rezultatul succesului campaniei de vaccinare anti-COVID-19 din Israel.

Duminică, Ministerul Sănătăţii, a anunţat că alte 17 noi cazuri au fost anunţate în ultimele 24 de ore. Doar 0,2% din peste 11.500 de teste au avut rezultate pozitive.

Ca urmare a ratelor mici de infectare, cea mai mare parte a restricţiilor anti-coronavirus au fost ridicate în Israel. Obligativitatea purtării măştii ar putea fi de asemenea desfiinţată în spaţii publice închise.

Până în prezent, peste 5,4 milioane de persoane din populaţia de aproximativ 9 milioane a Israelului a primit cel puţin o doză din vaccinul BioNTech/Pfizer, echivalentul a 60% din populaţie.

Aproape 5,1 milioane de rezidenţi sunt vaccinaţi cu ambele doze. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

LIBERTATE. Fără RESTRICŢII noaptea. FĂRĂ carantină. ÎNTÂLNIRI libere cu alte PERSOANE. Decizii pentru COVID-19 în Germania

Publicat

Locuitorii din Germania care sunt consideraţi complet imunizaţi la noul coronavirus nu vor mai trebui să respecte restricţiile impuse pe timpul nopţii şi anumite restricţii privind contactul social începând de duminică la miezul nopţii (22:00 GMT), transmite dpa.

 

Oricine a primit ambele doze de vaccin anti-COVID-19 sau s-a refăcut după ce a fost bolnav de COVID-19 se va putea întâlni în privat, fără restricţii, cu alte persoane din aceeaşi categorie. Când se întâlnesc cu persoane nevaccinate, aceştia nu vor fi nevoiţi să respecte limita de contact.

 

Totodată, persoanele complet imunizate nu vor trebui să intre în carantină după revenirea din călătorii, cu excepţia unor cazuri specifice – de exemplu, dacă revin dintr-o zonă în care o variantă a virusului face ravagii – şi nici nu vor trebui să demonstreze că au un rezultat negativ pentru a intra în magazine sau a beneficia de servicii.

 

Peste 31% din populaţia Germaniei a primit primul vaccin, a anunţat vineri Institutul Robert Koch, iar un procent de 8.8% a fost complet vaccinat.

 

Obligativitatea de a purta măşti de protecţie şi de a menţine distanţarea socială va continua să fie impusă în anumite situaţii şi clădiri. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Patriciu Achimaș-Cadariu: Cancerul poate fi transformat într-o boală cronică, cu ajutorul tratamentelor personalizate

Publicat

De

Președinte Societății Române de Chirurgie și Ginecologie Oncologică, prof. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, a susținut în cadrul unui webinar organizat de Asociația „Împreună pentru Viață” că se încearcă să fie oferite răspunsuri pacientelor care suferă de cancer ovarian.

”Aceasta este o patologie nedreaptă pentru că nu poate fi identificată precoce, ci doar pe baza analizelor genetice sau întâmplător.

Nu există nici un test de screening acceptat pentru cancerul de ovar și adesea, când sunt diagnosticate, trei sferturi dintre paciente se află în stadii avansate (III și IV) ceea ce implică intervenții chirurgicale de mare amploare, tratamente sistemice care vin cu efecte secundare importante”, a susținut medicul clujean.

Intervenție chirugicală optimală

Acesta a prezentat în cadrul evenimentului, din perspectiva specialistului, specificul intervențiilor chirurgicale în această patologie, descriind într-un mod accesibil în ce constă o ”intervenție chirurgicală optimală”.

De asemenea, Patriciu Achimaș-Cadariu a descris modul în care se îmbină intervenția chirurgicală cu tratamentul de sistem și a arătat ce este ”chirurgia de interval” pe care a descris-o ca pe o ”opțiune fezabilă și care trebuie cunoscută de toți cei care practică tratamentul acestei boli”.

”Monitorizarea extrem de complexă a pacientelor cu această patologie se face pentru a identifica din timp recidiva și pentru a da o a doua șansă acestor paciente. Cancerul poate fi transformat într-o boală cronică, cu ajutorul tratamentelor personalizate”, a conchis președinte Societății Române de Chirurgie și Ginecologie Oncologică.

Creștere alarmantă a pacientelor cu cancer ovarian

Potrivit statisticilor, până în 2040, numărul femeilor din întreaga lume diagnosticate cu cancer ovarian va crește cu aproape 47%, conform ultimelor estimări, citate de worldovariancancercoalition.org.

Rata de supravieţuire în cazul îmbolnăvirii de cancer ovarian este cea mai scăzută dintre toate cancerele ginecologice din cauza lipsei de conştientizare a simptomelor, a absenţei unui test de depistare precoce și, implicit, a unui diagnostic tardiv.

Asociația  de pacienți ”Împreună pentru viață” din cadrul Societății Române de Chirurgie și Ginecologie Oncologică a marcat ziua de 8 mai (Ziua Mondială de luptă împotriva cancerului ovarian) prin webinarul care a reunit specialiști în domeniu cu paciente și cu persoane apropiate acestora într-un demers care a împletit sfatul medical cu cel psihologic dar mai ales cu suportul uman pe care organizatorii și specialiștii au ales să îl ofere celor care au nevoie de susținere și îndrumare.

Patriciu Achimaș-Cadariu este și deputat PSD de Cluj, secretar al Comisiei de sănătate din Camera Deputaților.

 

Citește mai departe

ACTUALITATE

BÂRLOGUL lui Lucian BLAGA la Cluj. “Să nu te CERŢI cu OAMENII mai mult decât cu TINE însuţi”. 60 de ani de la moartea poetului

Publicat

“Faptul că orice viaţă de pe pământ se termină prin moarte, nu dovedeşte că moartea este scopul vieţii”. Aşa spunea Lucian Blaga, de la moartea căruia se împlinesc 60 de ani, pe 6 mai. A locuit multă vreme şi la Cluj, în diferite locuri. Dar poate că cel mai drag loc al său a fost cel la Biblioteca Centrală Universitară (BCU) din Cluj, care azi îi poartă numele. Era, este încă, o cămăruţă, denumită “Bârlogul lui Faust”, dar căreia i se spune şi Bârlogul lui Blaga.

Bârlogul lui Faust de la BCU Cluj (sursa foto BCU Cluj)

Chiriaş de Cluj

„În Cluj a stat în mai multe locuri, dar în chirie, nu a avut proprietăţi. A locuit ultima data pe strada Măcinului nr 20, parcă, într-un imobil cu două camera, la etajul al doilea. A stat şi pe str Moţilor, şi pe Clinicilor. La BCU are Bârlogul lui Blaga, Bârlogul lui Faust, cum se numea, între etaje. Acolo avea o cămăruţă unde a tradus Faust, al lui Goethe. Era în perioada când a fost scos de la Universitate. Lucian Blaga şi-a pus o puternică amprentă asupra Clujului”, spune, pentru Cluj24, istoricul clujean Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

„A trăi la oraş înseamnă a trăi în cadru fragmentar şi în limitele impuse la fiecare pas de rânduielile civilizaţiei. A trăi la sat înseamnă a trăi în zarişte cosmică şi în conştiinţa unui destin emanat din veşnicie”, Lucian Blaga, 5 iunie 1937,  în discursul său de recepţie în Academia Română, intitulat „Elogiul satului românesc” („Discursuri de recepţie la Academia Română”, arhiva Cluj24)

În bârlogul său a lucrat mai mulţi ani, între 1952 şi 1959.

„Este biroul de sub scări, “nebănuitele trepte”. A mai răms doar cufărul lui Blaga acolo. El a stat acolo în perioada în care a tradus Faust. Bârlogul lui Faust, aşa e scris pe uşă. Avea şi o canapea, mai şi înnopta acolo. Se spune că de multe ori stătea în geam şi o urmărea pe doamna Daniello, cum ea urca pe actuala stradă Victor Babeş. Blaga fusese coleg la Universitate cu Leon Daniello… Ei au păstrat prietenia și in perioada când Lucian Blaga a fost scos de la catedra. Mai mult, prin sensibilitatea ei, prin cultura și inteligenta ei, Elen (Elena) i-a devenit muza… Reușind să îi trezească entuziasmul după experienţa tristă… Cel puțin o poezie îi este dedicată acesteia, „Portret”.

Mi-a povestit Ioan Muşlea, fiul directorului BCU, Ion Muşlea, că i-a spus Blaga când a terminat de tradus Faust: „Păcat ca nu mai trăiește Goethe să traducă Faust din românește, că ar ieși mai bine decât originalul de la 1800”. Era foarte mulțumit cum ieșise traducerea”, spune, pentru Cluj24, directorul BCU Cluj, Valentin Orga.

Iubiri de Cluj

Lucian Blaga n-a scăpat de fiorii dragostei nici în perioada clujeană. Şi a fost săgetat de mai multe ori.

“O preoteasă a fost muză a lui Lucian Blaga. Era soţia preotului Florea Mureşan. Era paroh la Biserica Ortodoxă din Deal, str Bisericii Ortodoxe. Ea se numea Eugenia şi patrona unele serate în cadrul cărora Blaga era nelipsit. A fost frapat de frumuseţea ei. I-a scris numeroase creaţii lirice. Blaga a avut mai multe aventuri sentimentale. Inclusiv cu nevasta lui Leon Daniello. Dar nu se ştie dacă aventurile astea sentimentale ale lui erau şi erotice. Dar se ştie că şi cu soţia marelui medic pneumolog a avut o idilă”, povesteşte Vladimir Alexandru Bogosavlievici.

După Eugenia Mureşanu, a urmat Elena Daniello, soţia marelui medic, despre care se spune că o urmărea cu privirea din Bârlogul lui Faust.

Personalitate de Nobel

Lucian Blaga, 10 mai 1954, în Bârlogul lui Faust de la BCU Cluj (sursa foto: BCU Cluj)

Lucian Blaga (9 mai 1895, Lancrăm, 6 mai 1961, Cluj), eseist, filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar, academician și diplomat. Printre altele, se spune că el ar fi fost propus în 1956 pentru premiul Nobel pentru literatură. Propunerea ar fi făcut-o Rosa del Conte şi Basil Munteanu, la iniţiativa lui Mircea Eliade. Dar numele său nu figurează, totuşi, printre nominalizaţii acelui an.

Ardere (Lucian Blaga)

„Ființă tu – găsi-voi cîndva cuvenitul
sunet de-argint, de foc și ritul
unei rostiri egale
în veci arderii tale?
Al seminției mele cel din urmă sînt.
Pumn de lumină – tu, pumn de pămînt. Tu rodie,
Tu floare mie, cu puteri de zodie,
unde și cînd găsi-voi singurul cuvînt
în cercul nopții să te-cînt?
Nepriceput pe lîngă vetre
dar înțeles de zei și pietre,
cuvîntul unde-i – ca un nimb
să te ridice peste timp?
Cuvîntul unde-i – care leagă
de nimicire gînd și pas?
Mă-ncredințez acestui an, tu floare mie,
ca să sfîrșesc arzînd”.
(MaAv)

 

 

 

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate

Știri din Ardeal

Publicitate
Publicitate