În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii. 

Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.

Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.

Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.

Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.

Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.

”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.

Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.

Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.

De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.

Dosar retrimis procurorului

Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca  în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.

S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.

Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.

Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.

Fiul Doinei Cornea, fosta disidentă a regimului comunist, Leontin Iuhas, reclamă modul în care Compania Națională Poșta Română a ales să omagieze 100 de personalităţi ale rezistenţei anticomuniste din România, dar și refuzul Romfilatelia de a emite un timbru omagial în memoria mamei sale.

”Spre surprinderea noastră, alături de Elisabeta Rizea şi Radu Filipescu şi alte câteva personalităţi marcante ale luptei împotriva comunismului nu şi-au găsit loc fraţii noştri muncitorii care s-au revoltat în 15 noiembrie 1987 la Braşov, muncitorii care au protestat în 1977 în Valea Jiului.

Fiul Doinei Cornea, acuze la adresa Romfilatelia. Refuză emiterea unui timbru omagial în memoria fostei disidentă

Nici vorbă de Doina Cornea, Corneliu Coposu, Vasile Paraschiv, grupul Şuşman şi alte grupuri importante de partizani, Iulius Filip şi mulţi, mulţi alţii.
Neincluzându-i nici in categoria eroi cunoscuţi, dar nici în categoria eroi necunoscuţi, pentru instituţiile statului român ei se regăsesc în categoria eroi inexistenţi”, a spus Iuhas.

Autoritățile statului refuză legăturile cu eroii anticomuniști

Acesta susține că instituţii ale statului român, aflate în subordonarea Parlamentului sau a Guvernului României, s-au ferit întotdeauna de orice legătură cu memoria eroilor neamului morţi în închisorile şi lagărele de exterminare comuniste sau care au fost închişi sau persecutaţi în mod abuziv.

”Au trecut 34 de ani de când putea să o facă, au trecut câţiva ani de când i s-a cerut de câteva fundaţii să o facă, dar Romfilatelia refuză cu obstinaţie să emită un timbru omagial „Doina Cornea”!

La fel cum nu i s-a părut important să emită, atunci când i s-a solicitat acest lucru, un timbru omagial „Memorialul Sighet”.

Cinci ani de la moartea Doinei Cornea

Anul acesta s-au împlinit cinci ani de la plecarea dintre noi a doamnei Doina Cornea.

Dacă Romfilatelia nu a găsit de cuviinţă să strecoare un timbru „Doina Cornea” printre „Ziua paşaportului românesc”, „Păsări de curte” sau „Râşniţe” putea să o facă Guvernul României, acesta având anual la dispoziţie iniţierea emiterii unui număr de serii filatelice”, a mai spus Leontin Iuhas, care conduce și președintele Fundaţiei ”Doina Cornea”.

CFR Cluj a întâlnit pe UTA, sâmbătă seara, în Gruia, într-un meci din etapa a doua a returului Superligii la fotbal. Clujenii erau pe locul doi înaintea acestei etape, cu 31p. în timp ce UTA ocupa locul 13 cu 18p. Partida s-a terminat cu un scor alb, 0-0, după un joc în care clujenii au avut posesie, cornere și… cam atât, iar UTA a știut să se apere.

Echipe de start:

CFR Cluj: R. Sava – Mogoș, M. Ilie, Kresic, Morgan – Muhar, Tachtsidis, Cvek – Otele, Juricic, Avounou
Rezerve: Hindrich – Camora, Boben, R. Filip, Lucaci, L. Mihai, C. Deac, Bîrligea
Antrenor: Andrea Mandorlini

CFR Cluj-UTA, 0-0. Clujenii au uitat să mai câștige

UTA: Fl. Iacob – Stolnik, I. Conte, Benga, Căpușă – M. Freitas, Cr. Mihai – R. Pop, Cooper, Micovschi – Luckassen
Rezerve: Kucher – Abeid, Carp, D. Rodrigues, Fabry, Omondi, Stahl, Iurasciuc, Marku
Antrenor: Mircea Rednic

Stadion: Dr. Constantin Rădulescu, Cluj-Napoca
Arbitru: Ionuț Coza / Asistenți: Marius Badea și Ionel Dumitru
Arbitru VAR: Szabolcs Kovacs / Arbitru AVAR: Andrei Moroiță

CFR începe meciul sus, făcând un presing ucigător. Arădenii nu s-au prea apropiat de poarta lui Sava. Prima ocazie vine, însă, abia în min.14, când Avounou ratează incredibil de la 11-12m, șutând pe lângă poartă. Urmează o serie de ratări, în min.15 prin Juricic, apoi în min.19 prin Muhar.

Avantajul că nu joacă Ajeti e că nu-l mai confundă comentatorii pe Juricic cu el. Altfel, croatul e mai lent decât prevede legea și sare mingea din el ca din colțul mesei.

CFR domină însă joacă mai mult de-a latul terenului. Dă senzația că ar conduce cu cel puțin 3-0 și trag de timp. Elocventă deplasarea de un minut a lui Tachtsidis spre colțul terenului ca să execute un corner.

Repriza a doua s-a desfășurat în aceeași notă, cu o posesie zdrobitoare pentru clujeni și cu o apărare ermetică a arădenilor.

Prima mare ocazie a celor de la UTA vine în min.61, când Căpușă trimite în bară. Tot în bară șutează și Tachtsidis în min.73.

Spre final de meci, CFR se precipită și mai ratează câteva ocazii din care de obicei nu rata. Concluzia acestui meci e că ceva e putred în Danemarca. Jocul încântător al clujenilor din primele etape s-a transformat într-un joc chinuit, cu o posesie sterilă și fără acele penetrări în viteză spre poarta adversă. Când joci lent și mai mult de-a latul, nu poți emite pretenții.

Deșeurile voluminoase constituie o problemă pentru cei care vor să se debaraseze de ele, în Cluj-Napoca. Cluj24 s-a interesat la primăria orașului despre modul în care cetățenii pot scăpa de acestea, în speță de mobila veche.

Conform primăriei, există puncte de colectare a astfel de deșeuri dar și posibilitatea ca acestea să fie ridicate, contra cost, de la domiciliu, de către compania Supercom.

Cum pot scăpa clujenii de MOBILA veche? RĂSPUNSUL Primăriei Cluj-Napoca

„Primăria municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu SC Supercom SA, organizează campanii mobile de colectare a deșeurilor voluminoase, în locațiile centrelor de colectare, astfel:

Astfel, persoanele fizice vor putea preda gratuit deșeurile voluminoase precum: mobilier,
covoare, saltele, obiecte mari de folosinţă îndelungată, în punctele de colectare mobilă, mai sus
menționate.

În baza unei solicitări la SC Supercom SA- operatorul de salubritate care și desfășoară
activitatea pe raza municipiului Cluj-Napoca, deșeurile voluminoase pot fi ridicate de la domiciliu,
contra cost, în ziua și intervalul orar stabilit de comun acord cu operatorul.

Tarifele distincte pentru colectarea selectivă sunt cele aprobate prin HCL 619/2022:
Astfel, tariful pentru colectarea deșeurilor voluminoase la solicitare este: Tvolum = 164,46 lei/tonă
fără TVA”, a transmis Primăria Cluj.

Alex Smazhuk este specialist în marketing digital și a venit la Cluj din Kiev în martie 2022. Pentru el, faptul că rușii au început să bombardeze capitala Ucrainei a fost un șoc. Nu a crezut că un război convențional ar mai putea avea loc în zilele noastre.

Dar războiul a devenit realitate peste noapte, iar Alex Smazhuk a fost nevoit să-și părăsească țara și să ia viața de la capăt într-un loc despre care nu știa mai nimic nimic, dar care acum, pentru familia lui, înseamnă acasă.

Alex Smazhuk s-a refugiat din Kiev la Cluj și a deschis un start-up. Are doi copii și îi place aici pentru că este un oraș sigur

Alex și-a început cariera în comerțul electronic în anul 2004 și a lucrat în acest domeniu aproape 10 ani. A fost o perioadă important pentru că a înțeles ce anume este nevoie de la specialiștii în marketing.

În 2016 a început să lucreze ca și consultant independent. A lucrat cu câteva companii de publicitate mari ca să înțeleagă procesul, apoi a început să lucreze ca și consultant pentru companii mici pentru că știa că și acestea au nevoie de un „sistem” dar, în același timp, nu puteau să cheltuie tot atâția bani ca și companiile mari.

Ce face el este „marketing comprehensiv”, o analiza completă a pieței. „Cea mai mare problemă a intermediarilor și a celor care dețin afaceri este că nu înțeleg tot potențialul marketingului și nu îl pot folosi tocmai pentru că nu știu suficient despre acest lucru”, explică el.

A venit în România din Kiev imediat ce a început războiul. Prima jumătate de an a fost foarte grea din punct de vedere psihologic pentru el. Înainte lucra într-un birou, avea un venit bun, dar aici nu putea lucra ca și specialist în marketing pentru că nu știa limba.

„Să cunoști limba este foarte important în ceea ce fac eu, pentru că este ca și cum ai lucra cu un psiholog, este o comunicare foarte<<intimă>>între business și specialistul în marketing”, spune Alex.

A înființat un start-up la Cluj

La începutul acestui an a aflat despre faptul că Fundația Open Fields oferă granturi pentru refugiați. Nu și-a imaginat că va primi bani, dar și-a spus „de ce nu?” și a depus un proiect de afacere.

„Erau oferite 6 granturi și sincer nu credeam că voi câștiga unul dintre ele. Aveam și alte idei, dar m-am gândit că cel mai bine este să mă întorc la această nișă pentru că știu suficientă engleză ca să pot lucra și am făcut și un curs pentru clienți care vorbesc limba engleză, în principal pentru cei din SUA. Știam și cu cine voi lucra”, povestește Alex.

Proiectul lui a fost acceptat și a primit un grant în valoare de 6.000 de euro. Și-a cumpărat un laptop, o cameră video și lumini speciale de studio pentru a crea video-uri. Ce va face este un curs video depre ce înseamnă strategie de marketing. În următoarele luni va fi creat și website-ul, unde va fi disponibil cursul și vor începe vânzările pe piața din SUA.

„Misiunea mea este să explic tot, pe cât posibil, să ofer toate informațiile despre marketing în așa fel încât clienții să înțeleagă ce au nevoie, iar acele informații le vor permite să își creeze un sistem, să-și creeze propria strategie și să știe ce canale de social media să folosească”, mai spune el.

Alex Smazhuk: Între ucraineni și români nu sunt mari diferențe

Alex are doi băieți, unul de 17 ani și unul de 4 ani și jumătate.

„Invazia Rusiei în Ucraina a fost pentru mine ca o zăpadă căzută vara. Nu ne mai uitam la televizor de prin 2012. Eu eram concentrat pe proiectele mele. Lucram cu 5 sau 6 companii, iar la începutul anului 2022 au început să-și mute birourile în Europa, parcă știau ceva. Dar pentru mine a fost un șoc.

Părinții mei au încercat să îmi spună, dar nu i-am crezut. Le spuneam să înceteze, pentru că în ziua de azi un astfel de război nu mai e posibil. Pur și simplu nu mi-am putut imagina”, spune Alex.

Părinții lui nu au plecat din Ucraina. Locuiesc într-un oraș mai mic, la aproximativ 250 de kilometri de capitala Kiev. Acum o lună orașul a fost bombardat de ruși. 10 case au fost distruse complet și 40 au fost serios avariate.

Cu doi copii, Alex nu se poate întoarce acum acasă și a decis să rămână la Cluj. A învățat singur limba română și o vorbește chiar bine. El spune că între români și ucraineni nu prea sunt diferențe.

„E interesant, dacă mergi în Ucraina nu vezi o mare diferență față de România, doar limba este diferită. Natura e similară, oamenii sunt la fel. Tot ce știam despre România era Transilvania, Dracula și că sunt romi, dar nu e așa. E păcat, eu acum am înțeles că avem niște vecini foarte de treabă”, mai spune el.

Băiatul cel mic merge la grădiniță și învață româna. Cel mare studiază la Colegiul Tehnic de Comunicații „Augustin Maior”. Anul trecut a avut nevoie de un interpret, i-a fost mai greu, dar acum înțelege mult mai mult și vorbește tot mai bine româna.

Așa că familia va rămâne deocamdată la Cluj. „Copiii s-au obișnuit și ar fi greu să o ia de la capăt în altă țară. Apoi, cel mai mare plus al Clujului este acela că e un oraș sigur, chiar și noaptea”, conchide Alex.

Asociația Cluj 24 și Fundația HEKS/EPER Romania împreună cu partenerii săi, Fundația Open Fields și Asociația Notorius, vă prezintă poveștile de succes ale refugiaților ucraineni care au devenit membri activi și funcționali în comunitatea clujeană și care au luat „Viața de la capăt”. Proiectul beneficiază de sprijin financiar din partea UNHCR și contribuie la Planul Regional de Răspuns pentru refugiați al UNHCR.

Олександр Смажук виїхав з Києва до Клужу під час війни і відкрив тут стартап. Має двох дітей; Клуж йому подобається бо місто є безпечним для життя.

Олександр Смажук є Digital-маркетологом та приїхав з Києва до Клужу в березні 2022 року. Те, що росіяни почали бомбити столицю України для нього було шоком. Він не міг повірити що в наш час може відбуватися конвенційна війна.

Але війна миттєво стала реальністю та Олександру Смажуку довелося залишити свою країну та почати життя спочатку у місті, про яке він зовсім нічого не знав, але яке тепер стало домівкою для нього та його родини.

Олександр Смажук виїхав з Києва до Клужу під час війни і відкрив тут стартап. Має двох дітей; Клуж йому подобається бо місто є безпечним для життя.

Олександр розпочинав свою кар’єру в електронній комерції у 2004 році та працював у цій сфері майже 10 років. Цей період був для нього важливим тому що тоді він зрозумів, що саме значить бути спеціалістом з маркетингу і що саме носить в собі ця професія.

У 2016 році почав працювати як незалежний консультант. Розпочав роботу з кількома великими рекламними компаніями, щоб зрозуміти процес, після почав працювати як консультант і для малих компаній оскільки знав, що їм також потрібна „система”, але вони не можуть водночас витрачати стільки ж грошей як і великі компанії.

„Комплексний маркетинг”, повний аналіз ринку- це те чим займається Олександр. „Найбільша проблема посередників і власників бізнесу полягає в тому, що вони не до кінця розуміють усього потенціалу маркетингу і не можуть ним сповна скористатися тому що не достатньо знають про нього” – каже він.

Приїхав з Києва до Румунії щойно почалася війна. Перші пів року були для Олександра дуже важкими з психологічної точки зору. В Україні працював в офісі, добре заробляв, а тут не міг працювати спеціалістом з маркетингу тому що не знав мови.

„Знання мови є дуже важливим у тому, що я роблю, тому що це як робота з психологом, це дуже „інтимне” спілкування між бізнесом і маркетологом” – каже Олександр.

Він заснував стартап у Клужі

На початку цього року він дізнався про Фонд Open Fields, який пропонує гранти для біженців. Олександр навіть уявити не міг те, що отримає гроші, але подумав: ” чому б і ні”? та подав на розгляд свій бізнес – план.

” Було запропоновано 6 грантів, і я, чесно кажучи, й не думав, що виграю один із них. Мав і інші ідеї, але я подумав, що найкраще повернутися до цієї ніші, оскільки достатньо володію англійською, щоб працювати, і я також проводив курси для англомовних клієнтів, переважно для тих, хто живе в США.

Проект Олександра прийняли та він отримав грант у розмірі 6000 євро. На ці гроші було придбано ноутбук, відеокамеру та спеціальне студійне світло для запису відео. Це буде відеокурс про те, що означає маркетингова стратегія. В найближчі місяці також буде створено сайт, на якому можна буде придбати курс та розпочнуться його продажі на ринку США.

„Моя місія полягає в тому, щоб пояснити все якомога докладніше, надати всю інформацію про маркетинг таким чином, щоб клієнти зрозуміли, що їм потрібно, і щоб ця інформація дозволила їм створювати власну систему, стратегію та які найкращі соціальні медіа канали використовувати у подальшому” – додає він.

Олександр Смажук: „Між українцями та румунами немає великих відмінностей”.

В Олександра двоє синів, одному 17 років, другому 4 з половиною роки.

„Вторгнення Росії в Україну для мене було, „як сніг на голову”. Ми не дивимось телевізор з 2012 року. Я був зосередженним на своїх проєктах. Працював з 5 чи 6 компаніями, і на початку 2022 року вони почали переносити свої офіси в Європу, ніби щось знали. А для мене це було повним шоком.

„Мої батьки намагалися мені сказати про те що буде війна, але я їм не вірив. Навіть казав щоб
„зупинилися про це говорити” бо в наш час це взагалі неможливо. Я просто не міг уявити це собі”- каже Олександр.

Його батьки не виїжджали з України. Живуть у не дуже великому містечку за 250 кілометрів від Києва, столиці України. Місяць тому росіяни бомбили місто. 10 будінків повністю зруйновані і 40 отримали серйозні пошкодження.

Олександр не може зараз повернутися додому з двома дітьми і тому вирішив залишатися у Клужі. Вивчив сам румунську та доволі добре розмовляє. Він каже що між румунами та українцями немає відмінностей.

„Цікавий факт, що коли їдеш до України то не бачиш великої різниці в порівнянні з Румунією. Природа схожа, люди однакові. Все що я знав про Румунію – це Трансільванію, Дракулу і те, що вони роми але насправді це не так. Дуже прикро, тепер я розумію, що у нас дуже хороші сусіди” – додає він.

Молодший син ходить у садок і вивчає румунську. Старший син навчається в Коледжі зв’язку „Августин Майор”. В минулому році йому потрібен був перекладач, було важко, але тепер він розуміє набагато більше і говорить румунською все краще.

Тож родина залишається у Клужі. „Діти звикли і їм було б важно почати все з початку в іншій країні. Крім того, найбільший плюс Клужа полягає в тому, що місто безпечне навіть і вночі” – підсумовує Олександр.

Асоціація Cluj 24 та Фонд Heks/Eper Румунія разом з партнерами Фондом Open Fields і Асоціацією Notorius мають намір представити вашій увазі успішні розповіді українських біженців, які беруть активну участь у житті громади Клуж , є її повноцінними членами та розпочали „життя з самого початку”. Проект отримує фінансову підтримку від УВКБ ООН і робить внесок у Регіональний план реагування на біженців УВКБ ООН.