Consiliul Județean Cluj va semna „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”, alături de alte 11 județe din nordul țării

Consiliul Județean Cluj a aprobat miercuri, în cadrul unei ședințe extraordinare, semnarea unui acord de parteneriat inter-regional pentru sprijinirea procesului de reconstrucție a Ucrainei, intitulat „Alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei”.

Demersul, inițiat de Agențiile de Dezvoltare Regională Nord-Vest și Nord-Est, are în vedere crearea unei platforme de cooperare între județele din regiunile de dezvoltare care se învecinează cu Ucraina, în contextul războiului cu Federația Rusă. Proiectul presupune colaborarea între Consiliul Județean Cluj și alte 11 județe din regiunile Nord-Vest și Nord-Est: Bihor, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

Coordonare pentru infrastructură, logistică și know-how

Potrivit documentului adoptat, parteneriatul urmărește:

• Identificarea și dezvoltarea infrastructurii existente și a punctelor strategice de conectare a infrastructurii dintre județele regiunilor Nord-Vest, Nord-Est şi Ucraina,
• Crearea unui cadru comun pentru atragerea investitorilor și a fondurilor internaționale destinate susținerii dezvoltării,
• Constituirea unei rețele de hub-uri logistice integrate inter-regional pentru facilitarea transportului de bunuri și materiale către Ucraina,
• Dezvoltarea de „Solidarity Lanes” care să asigure fluiditatea lanțului de aprovizionare necesar procesului de reconstrucție,
• Sprijinirea colaborării inter-instituționale (regiuni/oblasturi, ONG-uri, UAT-uri, Universități – promovarea unor programe de schimb de experiență),
• Elaborarea unei strategii privind înființarea unui fond regional de investiții dedicat companiilor care doresc să investească în cele două regiuni de dezvoltare, în vederea sprijinirii reconstrucției Ucrainei.

Proiectul a fost adoptat cu 26 de voturi „pentru” și 3 „împotrivă”.

Vicepreședintele CJ Cluj, Vákár István Valentin, a fost mandatat să semneze acordul în numele instituției, în cadrul unei întâlniri oficiale programate pentru joi, 12 iunie, la Sighetu Marmației.

AUR s-a opus proiectului

Deși proiectul nu presupune alocări financiare din partea CJ Cluj, votul a fost precedat de o dezbatere intensă între consilierii județeni. Grupul AUR s-a poziționat vehement împotriva acordului. Consilierul județean Alexandru Curea a declarat că România nu ar trebui să ajute Ucraina, deoarece situația economică a țării noastre ar fi mai proastă decât a țării învecinate.

„Noi, grupul AUR, vom vota împotriva acestui proiect și motivăm: în primul rând, deficitul Ucrainei este mult mai mic decât deficitul României. În al doilea rând, datoria externă a României este mult mai mare decât datoria externă a Ucrainei. Nu înțelegem de ce trebuie măcar un leu să meargă spre întrajutorarea Ucrainei din banii clujenilor, atât timp cât noi avem problemele noastre. Stimați colegi, din punctul nostru de vedere, de poporul ucrainean ne pare rău, dar de români și de clujeni ni se rupe sufletul”, a spus Curea.

CJ Cluj NU alocă fonduri pentru reconstrucția Ucrainei

Datele publice contrazic însă afirmațiile consilierului AUR: în anul 2024, Ucraina a înregistrat un deficit bugetar de 17,7% din PIB, în timp ce România a avut un deficit de 9,3%. Chiar dacă datoria publică a României este, în termeni absoluți, mai mare decât cea a Ucrainei, acest fapt nu înseamnă că România este în dezavantaj. Dimpotrivă, România beneficiază de o poziție stabilă pe piețele internaționale de capital, ceea ce îi permite să se împrumute pentru a-și susține economia.

Radu Rațiu, vicepreședinte CJ Cluj (PNL), a clarificat: „Consiliul Județean nu va plăti niciun leu în baza acestui acord care se vrea a fi semnat mâine, la Sighetu Marmației. Nu contribuim cu niciun leu. Această ședință este importantă, pentru că o reconstrucție a Ucrainei prin Banca Mondială nu se poate face decât prin parteneriate între regiuni învecinate. În al doilea rând, prin acest parteneriat o să sprijinim regiunea ucraineană, cu care o să colaborăm doar prin know-how-ul pe care noi l-am obținut prin aderarea noastră la UE. Până la urmă, este vorba de un proiect mai amplu de intrare în preaderare a Ucrainei la Uniunea Europeană”.

„Ucraina nu o să fie niciodată în Uniunea Europeană”

De asemenea, Vlad Ștețca, tot din partea AUR, este de părere că proiectul creează „un precedent periculos” și că hub-urile dezvoltate în cadrul acestuia ar putea fi folosite pentru trimiterea de armament în Ucraina.

„Pe termen lung, se creează un precedent periculos. Prin aceste hub-uri comerciale pe care vrem să le dezvoltăm se pot transmite către Ucraina mărfuri, nu se specifică ce fel de mărfuri. Eu nu am nimic împotriva ajutorării persoanelor din Ucraina, dar se poate transmite și armament prin aceste hub-uri, alte materiale necesare pentru război. Nu o să fac o lecție de istorie cu întrajutorarea Ucrainei, nu am avut cele mai bune relații politice, sunt chiar curios cine a redactat acest proiect de hotărâre, este un fals cunoscător de geopolitică și aș vrea să îl văd peste doi ani de zile, să vedem dacă lucrurile stau chiar așa cum ne dorim și dacă noi credem cu adevărat că Ucraina va fi vreodată în Uniunea Europeană, vă rog să mă ascultați că nu o să fie niciodată”, a spus acesta.

Proiectul, susținut de USR și PSD

Grupurile PSD și USR au salutat inițiativa și și-au exprimat susținerea pentru proiect, pe care îl consideră benefic pentru antreprenorii români.

Ionuț Florea, USR: „Acest proiect nu este despre bani, ci despre a crea un cadru instituțional, prin care noi, ca regiune, împreună cu regiunea de nord-est, să contribuim cu tot ceea ce am învățat de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. Sperăm ca un astfel de acord să arate disponibilitatea noastră de a împărtăși din experiența acumulată până acum și de a ajuta Ucraina, o țară care se află în război, într-o situație dificilă, dar să nu uităm că războaiele se mai și termină și este important să fim aproape, să arătăm că ceea ce am învățat în ultimii 20 de ani nu rămâne doar în mintea noastră, ci poate fi de folos și vecinilor noștri”.

Mediul de afaceri, legături strânse cu Ucraina

Andrei Bradea, PSD: „Mediul de afaceri din care eu provin, avem legături de afaceri strânse cu Ucraina, atât ca materii prime pe care le achiziționăm de acolo, cât și partea de vânzări. Avem clienți importanți în Ucraina și trebuie să stăm la această masă. Categoric, nici noi nu am fi de acord ca, din banii noștri să achităm, dar trebuie să fim la acea masă, acea masă a negocierilor, a discuțiilor, nu trebuie să fim contra, și să vedem punctual cum putem susține această cauză a Ucrainei. Grupul PSD este pentru acest proiect, cu promisiunea de a nu îngreuna mediul de afaceri”.

Florin Stamatian, PNL: „Sunt foarte de acord cu ce au spus colegii mei, dar cred că proiectul are și un alt scop: să fim organizați, să fim pregătiți, să avem căile de transport, să avem hub-uri pentru materiale, în situația în care începe reconstrucția Ucrainei, să nu rămânem la coadă, cum am mai pățit și în alte părți. Partea de nord a țării se pregătește în eventualitatea că se termină războiul și că începe reconstrucția Ucrainei. Ajutăm în măsura în care ajută toate țările din comunitatea europeană”.

Antreprenorii români vor să se implice în reconstrucția Ucrainei

Mihai Iepure, USR: „Mă bucur și eu că avem acest proiect pe ordinea de zi. Chiar vineri am avut o audiență la Gherla, cu un antreprenor local, care exact asta ne cerea, să valorificăm această criză din Ucraina, în momentul în care se va termina războiul, într-o oportunitate, astfel încât antreprenorii români să fie implicați în reconstrucția Ucrainei, și cerea ca autoritățile să creeze acest cadru. Mă bucur că astăzi vom începe demersurile pentru a crea acest cadru”

Prin adoptarea acestui acord, Consiliul Județean Cluj și partenerii regionali fac un pas strategic spre consolidarea rolului României în sprijinirea reconstrucției Ucrainei. Proiectul oferă cadrul instituțional necesar pentru viitoare investiții, schimburi de experiență și inițiative logistice comune.