Alegerile din 9 iunie, „un test” pentru tinerii din Cluj. Mateescu: Vom vedea cât de atașați sunt de destinul comunității lor

Comportamentul electoral al tinerilor din Cluj la alegerile din 9 iunie va fi un test privind interesul lor pentru comunitățile din care provin, este de părere sociologul Barbu Mateescu.

În municipiul Cluj-Napoca, o bună parte din tineri locuiesc fără forme legale, având adresa de domiciliu în alte localități. Această situație ridică întrebări importante privind participarea lor la vot.

Ce vor decide tinerii, în ziua votului?

Studenții cu domiciliul în alte localități vor putea vota, la alegerile din 9 iunie, pe listele suplimentare, însă doar pentru candidații la europarlamentare. Pentru a putea vota candidații la primărie și la consiliul județean, aceștia trebuie să se deplaseze în localitatea de domiciliu din buletin.

În ziua votului, tinerii se vor confrunta, așadar, cu o decizie: să rămână în Cluj-Napoca și să voteze doar pentru alegerile Parlamentului European sau să se întoarcă acasă pentru a putea vota și la alegerile locale.

Un test privind atașamentul față de comunitate

Sociologul Barbu Mateescu subliniază că mulți tineri sunt atașați de comunitățile lor de origine, iar mobilizarea lor în ziua votului va fi un test privind interesul lor pentru localitățile de unde vin.

„Lucrurile sunt foarte interesante, pentru că o bună parte din tinerii care locuiesc în municipiul Cluj-Napoca nu au adresa din cartea de identitate în municipiu. Sunt studenți, chiriași și va fi foarte interesant de văzut câți din ei se vor duce acasă în ziua votului.

Știu că există mulți tineri care țin foarte mult la alegerile locale din localitatea în care s-au născut și unde au adresa și se vor duce acasă, dar vom vedea acest lucru în ziua votului.

Este un test, vom vedea și cât de atașați sunt tinerii de destinul comunității lor sau cum evaluează că sunt alegerile la ei în localitate. Aici, rolul părinților este foarte important, ei cu părinții țin legătura și ei le spun care e situația din campania electorală”, apreciază sociologul.

Mii de tineri ar putea vota pe listele suplimentare

Cu toate acestea, Barbu Mateescu se așteptă la o prezență ridicată a votanților pe listele suplimentare la nivelul municipiului Cluj-Napoca, la alegerile din iunie.

„Este o specificare anume, și anume listele suplimentare. Acolo sunt trecuți oamenii care votează într-o localitate, deși au adresa din cartea de identitate în altă parte. Vom vedea câți oameni sunt în Cluj-Napoca pe aceste liste suplimentare. Probabil că vor fi destul de mulți, au fost zeci de mii la alegerile din 2019, de exemplu”, mai declară Mateescu.

Tinerii, mai receptivi la energia candidaților

Tinerii sunt mult mai receptivi la campaniile electorale care emană energie și emoție, a mai arătat Barbu Mateescu. Ei apreciază candidații care cred cu adevărat în șansele lor, indiferent de puterea politică a formațiunilor care îi susțin sau de statutul lor de independenți.

„Tinerii acordă mult mai multă importanță decât alte generații campaniilor care emană energie, sunt mult mai sensibili la candidații care chiar cred în propria șansă, indiferent de scorul lor, indiferent de cât de puternice sunt formațiunile politice care îi susțin sau dacă există, pentru că vorbim și de independenți. Cred că au existat destul de multe campanii, și la nivel național, și local, nu aș vrea să spun nume ca să nu fie o favorizare, dar au fost câteva campanii care au țintit tinerii și nu cred că din acest punct de vedere este o lipsă a ofertei pentru tineri”, explică sociologul.

Au fost preocuprăile tinerilor adresate în campania electorală?

Deși tinerii sunt implicați în alegeri, multe dintre problemele care îi preocupă nu sunt de natură locală, susține Mateescu. Așadar, campaniile electorale locale nu abordează în mod direct temele de interes pentru tineri.

„Avem alegeri pentru parlamentul european și pentru alegerile locale, iar multe dintre problemele pe care tinerii le au nu sunt neapărat locale. Sunt lucruri legate de strategia statului, de alocare de resurse pe un subiect sau altul, legislație și tot felul de alte acțiuni care să fie întreprinse, de exemplu, pentru crearea de locuri de muncă, pentru rezolvarea problemei locuințelor în orașele mari și nu numai. Nu cred că această campanie electorală a fost chiar cadrul potrivit pentru multe dintre aspectele care îi interesează pe tineri”, spune Barbu Mateescu.

1 milion de tineri din România, la primul vot

Tinerii români cred că au potențialul de a deveni un factor decisiv la alegerile de pe 9 iunie, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP, la comanda Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate România și Republica Moldova.

65% dintre tinerii intervievați consideră că ei reprezintă o forță care va defini rezultatul alegerilor. Deși 35% dintre respondenți sunt sceptici în privința participării tinerilor la vot, datele arată o tendință încurajatoare spre o participare crescută.

Tinerii care discută frecvent despre politică, fie cu familia, fie cu prietenii, au o probabilitate mai mare de a participa la vot.

Sondajul a fost realizat telefonic de INSCOP, între 18 și 28 mai 2024, pe un eșantion de 603 tineri cu vârste între 18 și 29 de ani, reprezentativ la nivel național. Marja de eroare este de +/- 3,9%.