Editorial Opinii
A început vremea colindelor. Muzică ”tare” și câteva efecte

Să nu desființăm colindele dacă le-a început vremea, să nu le ascultăm în exces, să nu le ascultăm oriunde prin oraș și la volum maxim! Așa sunt ele făcute, să fie ascultate rar, în ocazii festive, între prieteni cu bucurie și decență. Coexistă termenii! A ajuns o pedeapsă, o batjocură, o maltratare să se difuzeze colinde în sălile de asteptare, în microbuz, în gară, la coada la bilete, în holuri, la micul dejun, în piață la ceapă și brutărie, la benzinărie.
Nu este un mesaj împotriva colindelor! Fie-vă milă de colinde! Să nu ajungem să ne fie greață de ele sau să le urâm. Există studii făcute de psihiatri care spun clar, și poate verifica oricine vrea pe internet, că ascultatul colindelor în exces afectează negativ destul de semnificativ sănătatea mintală.
Pentru a schimba dispoziția, iată un text din formația Fără Zahăr. „La poartă bate un om bun/ Că uite câinele nu-l mușcă!/ Să fie oare Moș Crăciun? / Este vestitul Ștefan Hruscă!/ El în America stă ascuns / Și vine acum și ne surprinde…”.
Enigmaticul și cumintele Ștefan Hrușcă a fost, desigur, nu principal vinovat, dar destul de nociv în degradarea colindelor prin imprimarea unui stil lălăit, melancolic și caracterul comercial al multitudinii de înregistrări lansate.
Principalul vinovat este nivelul cultural și educațional tot mai degradat al celor care dau difuzării oricând, oriunde, colinde contrafăcute și cântate prost, dar la volum maxim!
Al celor care ascultă colinde mâncând semințe sau colindând supermarketurile să facem profit marilor corporații în loc să ne fie milă (măcar de Crăciun ) de micul comerciant român.
Postul Crăciunului, Postul Bucuriei
Postul Crăciunului este numit și Postul Bucuriei, colindele ar trebui să degaje în special un aer vesel, de joacă, de speranță, de veselia întâlnirii între musafiri/colindători și gazde.
În plus, pentru a ne teroriza și mai mult pseudocolindele se dau tare, cum tare se dă muzica la evenimentele comune ale românului.
De ce este așa și ce efecte are? Au explicat unii specialisti de ce se dă muzica la evenimentele din România la un volum cât mai mare.
Premize – toți cei care organizează un eveniment vor, dacă tot fac acest efort, ca el să fie perfect și invitatii să se simtă bine. În momentul petrecerii însă ei sunt atât de obosiți încât sunt bulversați, nu mai au puterea și spiritul de observație să discearnă că muzica este prea tare.
Numai de volum nu le mai arde! Cei cu muzica sunt odihniți și îi manipulează pe organizatori (părinți, miri, nași, etc.)
Toți invitații știu despre acest efort al organizatorilor și se jenează să le facă observații privind volumul muzicii. Decât să îi supere mai bine rabdă și tac. Specific românului.
De ce se dă muzica exagerat de tare – spun cei care se pricep, respectiv, un psiholog, un profesor universitar de muzică, un sociolog, un specialist in organizare evenimente, un chelner si un zilier de evenimente… Chiar dacă am răbdat muzica prea tare măcar am avut în Cluj pe cine întreba!
Principalele motive
Unii muzicanți maschează prin volum și partea instrumentală faptul că nu au o voce prea bună sau o voce frumoasă.
Muzicanții cu voce bună au descoperit (nu era greu) că dacă volumul este spre maxim, își economisesc vocea, nu forțează vocea, nu obosesc, iar lumea este deja obișnuită cu asta și rabdă.
La benzinărie, în magazin, în local muzica tare anesteziază spiritul critic. Clientul suportă mai bine, orice.
Spre deosebire de restaurant sau bar, dacă la un eveniment se dă muzica tare se inhibă dorința de a bea și mânca. Mai ales de a bea. Este stabilit si empiric și de către psihologi că muzica tare la bar induce o anxietate care provoacă dorința de a bea mai mult pentru a te liniști. La nunți sau evenimente, dimpotrivă.
Nimeni nu merge la nuntă să se îmbete și să se dea în spectacol de față cu rude sau mulți invitati, iar când se întamplă, sunt excepții. Tocmai de aceea bărbații (și nu numai) vor avea grijă să își inhibe dorința de a bea prea mult. Și la fel cu mâncarea…Se economisește.
Dacă mesenii ies de la masă, nu beau și nu mânăncă
Dacă volumul muzicii este maxim, mesenii trebuie să iasă să se plimbe cât mai mult. Să iasă pur și simplu de la masă. Dacă mesenii ies de la masă, ei nu beau și nu mânăncă. În plus, foarte important, cei angajati (majoritar cu ziua) să servească la mese pot să ridice (în lipsă) farfuriile care mai au încă multă mâncare, de foarte bună calitate și proaspătă.
Ce se poate face cu aceste produse recuperate cred că nu mai trebuie să vorbim. După ce unii angajati s-au certat cu patronii, i-au dat de gol spunând că refolosesc multă (foarte multă) mâncare pentru evenimentul/nunta următoare. Specific românului? Chelnerul trebuie să ridice farfuria doar după ce m-au întrebat dacă mai vreau și nu să mă pândească cand am ieșit de la masă. Spuneți-le aceasta!
Se dirijează nedeclarat populația participantă ! Prin volumul maxim reușesc să controleze timpul în care stau invitații/ nuntașii la masă și în sală. Vă închipuiți cât de obosiți sunt organizatorii, chelnerii și muzicanții săracii care mai au si alte evenimente poate chiar în aceeasi zi sau mâine?
Pentru ei toți, nunțile sunt rentabile, foarte rentabile, dar uneori îi mai deranjează nuntașii la care, însă, dacă le pui o muzică suficient de tare, la un moment dat, se grăbesc să pună banii și să plece.
Efecte nesemnificative
Nu te poți bucura de acel fericit eveniment din viața prietenilor și rudelor tale. Uneori pleci bolnav de atâta volum și iți trebuie zile să îți revii. Nu te lasă să vorbești, să fii fericit cu oamenii care au venit poate din țări străine sau nu i-ai mai văzut de ani de zile și poate nu îi mai vei vedea prea repede.
Acesta este marele păcat, nu de câtă băutură și mancare au fentat cei care au servit.
Organizatorii ar fi dat oricât ca oamenii să se simtă minunat. Am văzut evenimente simandicoase în care și apa plată au luat-o chelnerii de la masă și au servit cu țârâita.
Nici asta nu este o problemă pentru că nimeni nu merge la nuntă să bea și să mănânce pentru o săptămână, ci faptul că organizatorii și invitatii sunt disprețuiti pe banii lor, luati de fraieri.
Frica de a spune lucrurilor pe nume
Fraieri suntem pentru că ne este frică, jenă, să spunem lucrurilor pe nume. La majoritatea evenimentelor/ nunților, omul cu muzica a devenit actorul principal și nu arată că este acolo pentru a susține bucuria familiilor și invitatilor, ci vrea să iasă el în evidență.
Acest fenomen l-am întâlnit de la cele mai pretențioase localuri din Cluj și până în cel mai îndepărtat loc (cu pretenții) din țară.
Din păcate și cei care si-au făcut localuri foarte frumoase se lasă prinși în acest fenomen mizerabil al muzicii prea tare. Nu mai nominalizăm localuri (de fițe) unde s-au dat bani suplimentari chelnerului de la masă pentru a nu mai trebui să strigăm după el toată timpul să ne aducă una sau alta.
Rușinea de a cere muzica mai încet
Se pare că în această țară există peste tot oameni supuși, umili, care fac călătorii grele pentru a participa la un eveniment, întâlniri de absolvenți, știintifice, de afaceri, dar le este frică și rușine să ceară (deși este dreptul lor și nu li se face o favoare) ca muzica să fie dată la un nivel omenesc.
Cu siguranță, cei care știu să danseze știu și la un volum ceva mai mic. Fenomenul este general în România, nu s-a întâmplat doar undeva anume.
Cum să nu calci în picioare un neam și să nu îi iei petrolul, gazul, băncile, flotele, pământul, pădurile dacă nu este în stare să ceară nici măcar – ”Dați, măi, muzica mai încet!”.
Efect important: și așa se ajută la formarea unei populații care doar se holbează la ceeea ce se întâmplă, fără reacție, care murmură, dar nu reclamă, nu reacționează la nimic, dansează când și cât vor unii, iar dacă spune, ambientul național creat face să nu audă nimeni, dar pune banii.
Se ajunge la o populație de nuntași fără reacție care, în final, la această batjocură mai depun cinstea (și viața?).
Adrian Marian
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger

EVENIMENT
BREAKING NEWS. Papa Francisc, liderul Bisericii Romano – Catolice, a murit în a doua zi de Paști

Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit.
Anunțul a fost făcut, luni, de Vatican, într-o declarație video.
Papa Francisc avea 88 de ani și a supraviețuit recent unei crize grave de pneumonie dublă.
Papa Francisc a murit
Cardinalul Kevin Farrell, Camerlengo al Camerei Apostolice, a anunțat de la Casa Santa Marta moartea Papei Francisc prin următoarele cuvinte:
„Preaiubiți frați și surori, cu profundă durere trebuie să anunț moartea Sfântului nostru Părinte Francisc. În această dimineață, la ora 7:35, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. Ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu o imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic”, potrivit Vatican News.
În ultimele zile, Suveranul Pontif i-a primit pe Regele Charles al Marii Britanii și Irlandei de Nord și pe Regina Camilla, dar a a vut o întrevedere și cu vicepreședintele SUA JD Vance.
Papa Francisc și-a dedicat o mare parte din pontificat apelurilor pentru pace, iar mesajul său din acest an, rostit în Duminica Paștelui, nu a făcut excepție. În cadrul binecuvântării Urbi et Orbi – „către oraș și către lume” – Suveranul Pontif a transmis un îndemn profund de speranță și credință.
De pe loggia Bazilicii Sfântul Petru, Papa, aflat încă în proces de recuperare după pneumonia bilaterală, a salutat mulțimea adunată în Piața Sfântul Petru.

Dacă vreți să faceți o plimbare înmiresmată în a doua zi de Paști, Grădina Botanică din Cluj e deschisă și își așteaptă vizitatorii cu un adevărat spectacol floral.
Odată cu venirea căldurii, lalelele pestrițe imperiale (Fritillaria), dar și cele din colecțiile clasice de lalele (Tulipa), au început să înflorească spectaculos, chiar înainte de sărbători.
Spectacolul naturii la Grădina Botanică din Cluj-Napoca
Sigur, lalelele nu sunt singurele atracții – numeroase alte specii botanice se află acum în plină floare, oferind o experiență vizuală deosebită
Grădina Botanică este deschisă după următorul program:
• Program zilnic: 09:00 – 19:00
• Program vizitare sere mari: 09:00 – 18:00
• Ultimele bilete pentru sere: până la ora 17:15
• Ultima intrare în sere: ora 17:45
• Biletele de acces în Grădină pot fi achiziționate până la maximum o oră înainte de închidere.
Foto: Grădina Botanică

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii clujeni că începând cu data de 17 aprilie, eliberează adeverințe pentru beneficiarii unor măsuri și intervenții implementate penru campania din 2025.
Astfel, adeverințele sunt eliberate pentru sprijin de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), sprijin redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității (CRISS), măsura 10 – Agro-mediu şi climă, măsura 11 – Agricultură ecologică, DR-01 – Agro-mediu și climă pe pajiști permanente, DR-02 – Agro-mediu și climă pe terenuri arabile, DR-04 – Agricultură ecologică – conversie, DR-05 – Agricultură ecologică – menținerea certificării, DR-09 – Zone afectate de constrângeri naturale – Zona Montană (ANC_ZM), DR – 10 – zone afectate de constrângeri naturale semnificative și DR-11 – Zone afectate de constrângeri naturale specifice.
Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus Cererea de plată pentru anul 2025, solicitând finanțare pentru măsurile și intervențiile indicate mai sus.
Suprafața determinată la plată
Prin adeverință se confirmă, la data emiterii acesteia, suprafața determinată la plată pentru intervențiile și măsurile care fac obiectul convenției încheiate cu instituțiile bancare și nebancare, că s-a efectuat controlul administrativ sau datele au fost preluate din informațiile existente în cererea închisă în aplicația AGI online și înregistrată în IACS, după caz, asupra cererii de plată a beneficiarului referitor la eligibilitatea pentru intervențiile și măsurile implementate de APIA prevăzute în Convenție.
Totodată, adeverința eliberată certifică faptul că beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plată și că îndeplinește condițiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislația în vigoare.
Valoarea creditului poate fi de până la 90% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.
Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.
Cerere online
”Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăților derulate de instituția noastră în baza adeverințelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.
În ce privește comisioanele practicate de instituțiile finanțatoare, APIA atrage atenția fermierilor care doresc să acceseze credite pentru finanțarea capitalului de lucru în vederea desfășurării activităților curente, să analizeze cu atenție sporită soluțiile de finanțare propuse de instituțiile financiar-bancare și nebancare în ceea ce privește costul acestora, astfel încât să aleagă modalitățile de finanțare care răspund cel mai bine necesităților proprii.
Pentru facilitarea comunicării, protejarea mediului și reducerea încărcării administrative, fermierii pot solicita eliberarea adeverințelor prin transmiterea unei cereri prin mijloace electronice către Centrele APIA.
Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM vor fi postate pe site-ul instituției, la adresa: www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale”, arată APIA.
CULTURA
A doua zi de Paște: obiceiuri, tradiții și superstiții. De ce ouăle se ciocnesc diferit față de prima zi

În unele regiuni ale țării, tradiția „udatului fetelor” încă se mai păstrează în a doua zi de Paște, iar un alt obicei specific acestei zile este modul diferit în care se ciocnesc ouăle: „cap cu dos”.
Deși mai puțin cunoscute, obiceiurile din a doua zi de Paște fac parte dintr-un set mai larg de tradiții pascale, păstrate din generație în generație.
Ciocnitul ouălor invers
Una dintre ele este modul cum trebuie ciocnite ouăle în fiecare dintre cele trei zile de Paște. Astfel, dacă în prima zi (duminica Paștelui) se ciocnesc ouăle doar „cap cu cap”, în a doua zi (luni) se permite ciocnirea „cap cu dos”, iar în următoarele zile chiar „dos cu dos”.
Tot în a doua zi de Paște, există obiceiul ca finii să își viziteze nașii, aducându-le colaci, pască și ouă roșii. De asemenea, copiii merg în vizită la părinți, marcând astfel legătura strânsă dintre generații.
Ce nu e bine să faci în a doua zi de Paște
Tradiția populară menționează și o serie de interdicții valabile în prima zi de Paște. Nu era voie să se iasă din sat, nu se mătura în casă, nu se gătea, iar masa festivă trebuia să rămână așezată timp de trei zile, ca simbol al bucuriei continue a Învierii.
Stropitul, un obicei încă păstrat în Ardeal
Un alt obicei cunoscut este cel al stropitului cu apă. Acesta amintește de o legendă conform căreia o fată de evreu ar fi leșinat la aflarea veștii Învierii lui Iisus, iar pentru a fi readusă la viață, a fost stropită cu apă. Lunea, în mod tradițional, băieții stropeau fetele din sat, iar marțea, rolurile se inversau – fetele îi stropeau pe băieți. Acest ritual s-a păstrat în unele locuri, sub o formă modernizată: vizitatorii își stropesc rudele și prietenii cu parfum, în semn de urare și respect.
Tot în credința populară se spune că în a doua zi de Paște se deschid porțile iertării și ale Raiului. Se crede că persoanele care mor în această zi sunt scutite de Judecata de Apoi și intră direct în Împărăția Cerurilor.