ACTUALITATE
A început POSTUL Sfinților Petru și Pavel. Cât durează, zilele cu dezlegare la pește, tradiții și superstiții
Postul de Sfinții Apostoli Petru și Pavel începe luni, 20 iunie. Cunoscut şi ca Postul Sâmpetrului, va dura în acest an 9 zile, scrie Alba24.ro.
Durata acestui post variază de la an la an, în funcție de data Sfintelor Paști.
În Postul Sfinților Petru și Pavel, sâmbăta și duminica se mănâncă pește. Este și dezlegarea la peste și pe 24 iunie, când se sărbătorește Nasterea Sfantului Ioan Botezătorul.
Prin urmare, în acest post din 2022, zilele cu dezlegare la pește sunt 24, 25 și 26 iunie.
Postul Sfintilor Apostoli Petru și Pavel este cunoscut în popor sub denumirea de Postul Sânpetrului. Este rânduit de Biserică în cinstea celor doi apostoli și în amintirea obiceiului lor de a posti înainte de a întreprinde acte mai importante (Fapte 13,2 si 14,23).
Postul Sfinților Apostoli ne amintește și de începuturile Bisericii creștine, de rolul pe care l-a avut comunitatea Sfinților Apostoli în vestirea Evangheliei. Postul Sfinților Apostoli a fost cunoscut în vechime și ca Postul Cincizecimii, pentru că se ține în apropiere de Pogorârea Duhului Sfânt (Rusaliile).
Tradiţii şi obiceiuri de Sânpetru
În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară. Aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.
Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit.
Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia.
Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina, care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.
Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă
În tradiţia populară, până în această zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.
Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor.
Nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.
În această zi, este bine să împărţim mere dulci şi miere prietenilor şi vecinilor, să le urăm să aibă spor în munca lor şi să fie sănătoşi, pentru a gusta aceste aruri şi la anul.
După ce am dăruit aceste ofrande, mâncăm şi noi mere din recolta acestui an şi miere, după masa de prânz, apoi ne punem o dorinţă.
În ajunul sărbătorii, se poartă amulete cu usturoi şi pelin
Ziua care precede sărbătoarea Sfinților Apostoli Petru și Pavel este dedicată spiritelor cerului care, potrivit tradiţiei, în ajunul praznicului umblă libere prin lume, pedepsindu-i pe cei care nu dorm în casă. Oamenii se protejează împotriva acestor spirite răzbunătoare cu ajutorul amuletelor, respectiv poartă în buzunare o punguţă de culoare roşie care conţine usturoi şi pelin.
Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt prăznuiți de către Biserica Ortodoxă în data de 29 iunie a fiecărui an. Aceștia sunt sărbătoriți împreună, datorită faptului că ambii s-au săvârșit la Roma.
Sfântului Apostol Pavel i s-a tăiat capul, iar Sfântul Apostol Petru a fost răstignit cu capul în jos.
Petru și Pavel au fost aleși de către Iisus Hristos în niște condiții deosebite, motiv pentru care aceștia au primit misiuni speciale.
Sfântul Apostol Petru
Sfântul Apostol Petru, fiul lui Iona și fratele Apostolului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, însă Mântuitorul îl va numi Chifa (piatră). După o pescuire minunată pe lacul Ghenizaret, este chemat să devină pescar de oameni.
Mărturisește în numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se și leapădă de Hristos când El este prins spre a fi răstignit. După Înălțarea Domnului, Petru ia cuvantul în adunarea ucenicilor și aleg ca apostol pe Matia în locul lui Iuda. În ziua Cincizecimii, după predica Sfântului Apostol Petru, se botează trei mii de persoane.
Sfântul Apostol Petru a propovăduit în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică până în Babilon și în ultima parte a vieții, la Roma. Sfântul Petru a murit răstignit pe cruce, cu capul în jos, în anul 67, pe 29 iunie.
Sfântul Apostol Pavel
Sfântul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfântul Pavel a fost elevul învățatului Gamaliel. Pavel locuia în Tars și lupta împotriva creștinilor. Sfântul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Ștefan.
Pe calea Damascului i se arată Hristos într-o lumină orbitoare și îl mustră: „Saule, Saule de ce mă prigonești?”. Se convertește și primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfântul Apostol Pavel a pornit în trei mari călătorii misionare și a scris 14 epistole care se găsesc în Sfânta Scriptură. A fost decapitat din porunca împăratului Nero, în anul 67.
Din cauza faptului că Sfinții Apostoli Petru și Pavel au fost în temniță pentru ca L-au mărturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din România. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate și din cauza faptului că cei ajunși în penitenciare sunt persoane care au greșit față de Dumnezeu, precum au gresit și ei: Petru S-a lepădat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe creștini.
Sursa: Alba24.ro
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Un accident rutier a avut loc, miercuri, pe drumul Sf. Ion din Cluj-Napoca. O mașină a ieșit de pe carosabil și a ajuns într-un pârâu.
Din primele informații, nimeni nu a fost rănit. În urma evenimentului s-a rupt un indicator rutier.
FOTO. ACCIDENT la Sf. Ion, în Cluj-Napoca. O mașină a CĂZUT într-un pârâu
Abia s-au liniștit apele în vestiarul CFR-ului, odată cu reconfirmarea „Bursucului” la cârma echipei, că cineva le agită iar. De această dată e chiar de Dan Petrescu, care vrea să renunțe la un fost internațional.
Este vorba de Vasile Mogoș, care n-ar mai fi în grațiile antrenorului în ultima vreme. Fundașul de 32 de ani n-ar mai fi avut prestațiile care l-au și recomandat la Națională, fapt pentru care, încet-încet, a fost lăsat pe banca de rezerve.
Un fost internațional s-ar putea DESPĂRȚI în această iarnă de CFR Cluj
El a jucat în ultimul meci din acest an, victoria cu Oțelul Galați, cu 3-2.
Decizia lui Dan Petrescu surprinde în contextul în care internaționalul român a reprezentat un fotbalist pe care s-a bazat foarte mult în acest sezon la CFR Cluj. Mogoș urmează să-și rezilieze înțelegerea cu formația din Gruia.
Mogoș a bifat 15 meciuri în acest sezon pentru clujeni, reușind un assist. Este cotat de site-ul de specialitate Transfermarkt la 800.000 de euro.
A fost prezentat de ardeleni în vara lui 2023. Născut la Vaslui, Vasile Mogoș evoluase doar în Italia, în Serie B și Serie C. Printre echipele la care a jucat se numără Reggiana, Ascoli, Cremonese, Chievo sau Crotone.
Un accident rutier a avut loc, miercuri, la Fundătura, în jud. Cluj. Trei femei și un minor au primit îngrijiri medicale.
„La fața locului a fost trimis însă un echipaj SMURD, pentru a evalua medical un minor de aproximativ 10 ani și un adult. Au mai solicitat îngrijiri medicale trei femei, astfel că forțele au fost suplimentate cu încă o ambulanță SMURD, respectiv un echipaj SAJ.
FOTO. ACCIDENT la Fundătura, în Cluj. Trei femei și un minor au primit ÎNGRIJIRI medicale
Sunt evaluate la fața locului trei femei și un minor de 9 ani. Cu toții prezintă afecțiuni ușoare”, a transmis ISU Cluj.
Masa din prima zi de Crăciun adună în jurul ei și a bucatelor, familiile care profită de sărbătoare pentru a se reuni. Ce pune românul pe masa de Crăciun?
Pe lângă cunoscutele sarmale, friptură de porc și cârnați, prăjituri, cozonaci și băuturi alcoolice, sunt binevenite salatele şi mâncărurile „mai uşoare”.
Feluri de mâncare ce pot fi servite la masa de Crăciun
Preparatele din carne de porc de pe masa de Crăciun fac parte din tradiţia culinară a poporului român. Chiar dacă reţetele tradiţionale diferă de la o regiune la alta, de pe masa de Crăciun a românilor sunt nelipsite preparate precum: caltaboşii, toba sau piftia (răcitura sau aiturile), scrie Adevărul.
Ce pune românul pe masa de CRĂCIUN
Tăierea porcului înainte de Crăciun şi folosirea cărnii pentru pregătirea preparatelor este o tradiţie străveche. Masa de Crăciun este cea mai bogată de peste an, iar carnea de porc ”vedeta” sezonului.
Gospodinele se pregătesc cu câteva zile înainte de Crăciun, pentru a avea parte de bucate alese la masa festivă.
Sarmalele
Crăciunul nu este Crăciun dacă de pe masă lipsesc sarmalele. Compoziţia se face cu carne de porc şi se învelesc cu varză murată sau viţă de vie. Bucătarii recomandă ca sarmalele să fie fierte în oală de lut, pe marginea sobei sau pe plită, la foc mic, să se pătrundă cum trebuie. În mijlocul oalei este de preferat să punem un os afumat, pentru a da savoare sarmalelor.
Salata boeuf
Este un fel de mâncare tradiţional românesc derivat din salata Olivier, numită şi „rusească” în alte ţări. Salata de boeuf cuprinde legume şi cubuleţe mici de carne legate cu maioneză. Deşi gospodinele obişnuiesc să folosească carne de pasăre,pentru salata de Crăciun este recomandat cotletul de porc.
Piftia (răcitura, aiturile)
Preparată din cap de porc, picioare, limba, urechi, sorici,piftia este nelipsită de la masa tradiţionala de Crăciun. „O piftie de clasă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii: să fie limpede, închegată bine, gustoasă, plăcut aromitoare, fără grăsime deasupra (degresată), cu carnea dezosată, zeama să depăşească cu 1-2 cm bucăţile de carne, pe cât posibil frumos ornată, nesusţinută cu gelatină din comerţ”, recomandă maestrul gastronom Nicolae Curelea.
Toba
Este o adevărat deliciu culinar al mesei de Crăciun. La prepararea ei se foloseşte un maţ gros de porc/vita, iar pentru umplutură se foloseşte carne de la picioarele si capul de porc, rinichi, inima, limba, urechi, şorici şi condimente.
Chişca
Este un alt preparat nelipsit în această perioadă a anului. Reţetele diferă de la o regiune la alta. Dacă în Moldova se prepară din carne tocată de porc şi orez, zona Transilvaniei chişca se face din carne, păsat şi sânge de porc.
Caltaboşii
Se prepară din măruntaie/ carne grasă de porc şi orez. Compoziţia se pune în maţe groase de porc spălate bine cu apă şi oţet.
Cârnaţii
Preparaţi din carne macră de porc, cârnaţii fac parte şi ei din tradiţia de Crăciun. Compoziţia diferă în funcţie de gustul gospodinelor, însă carnea de porc este nelipsită.
Friptura de porc
Gătită la cuptor, ceaun sau la grătar friptura de porc este nelipsită de pe masa festivă a Crăciunului.
Ciorba de perişoare
I se mai spune şi zeama limpede de pe masa de Crăciun. Perişoarele se pregătesc din carne de porc şi sunt completate de legume.Se acreşte cu borş sau cu moare, în funcţie de zonă. Se poate folosi şi smântână slabă.
Cozonacul
Pe lângă deserturile moderne, cozonacul (cu nucă sau rahat) rămâne o tradiţie pe masa de sărbătoare a românilor. Aroma cozonacului scos din cuptor este inconfundabilă.