Ilie Bolojan, după intrarea României în recesiune tehnică: „Nu traversăm o criză, ci o corecție economică necesară”

În contextul criticilor venite din partea PSD după confirmarea recesiunii tehnice, premierul Ilie Bolojan susține vineri că România nu se află într-o criză economică, ci într-o perioadă de ajustare necesară pentru stabilizarea finanțelor publice și schimbarea modelului de creștere economică.

Șeful Executivului afirmă că disciplina bugetară introdusă în 2025 a permis menținerea unei creșteri economice de 0,6%, în ciuda unei corecții fiscale de aproximativ 1% din PIB, considerată esențială pentru evitarea unor riscuri majore.

Schimbarea modelului economic, în centrul strategiei guvernamentale

Premierul a deschis analiza prin explicarea contextului economic de la finalul anului 2025 și a tranziției către un nou model de dezvoltare.

„Creșterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condițiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid.

Am început trecerea de la un model bazat pe deficit și consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiții, productivitate, export și disciplină bugetară”, a transmis Bolojan, pe Facebook.

Potrivit acestuia, perioada actuală este una de tranziție, iar recesiunea tehnică trebuie privită ca un efect temporar al ajustării.

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat și inevitabil al acestei tranziții, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creștere sănătoasă și prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe și tot mai scumpe”.

Problemele structurale din 2024: deficit mare, creștere modestă

Șeful Executivului a prezentat și o evaluare critică a anului 2024, pe care l-a descris drept atipic din punct de vedere economic, în contextul unor dezechilibre majore.

„Anul 2024 a fost un an atipic. Am avut un deficit bugetar ridicat, de aproape 8–9% din PIB, un deficit extern semnificativ, de 8,2% din PIB și, totuși, o creștere economică reală modestă, sub 1%.

În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creștere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului”.

Premierul a explicat că o parte importantă a resurselor financiare a fost direcționată către consum, fără a genera dezvoltare economică sustenabilă.

„O parte importantă a banilor cheltuiți în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide și compensarea unor presiuni sociale și inflaționiste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflația ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic.

Cu alte cuvinte, în 2024 am cheltuit mult, dar am crescut puțin. Părea că situația este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau”.

Corecția fiscală din 2025 și începutul redresării

Referitor la măsurile recente, Bolojan a declarat că ajustările bugetare implementate începând cu iulie 2025 au produs deja efecte, chiar dacă au generat costuri sociale.

„În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecție de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale și nemulțumiri.

Aș fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei. Totuși, datele arată că, în 2025, creșterea economică rămâne în jur de 0,6%”.

Premierul a comparat direct cele două modele economice pentru a justifica direcția actuală a Guvernului.

„În 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus și cu acumulare de dezechilibre interne și externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creștere similară, susținută de investiții reale și factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizați”.

Stabilitatea bugetară, condiție pentru creștere pe termen lung

În final, Ilie Bolojan a subliniat că consolidarea fiscală nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție pentru stabilitate și credibilitate economică.

„Dar consolidarea fiscală nu este un scop în sine. Este o condiție esențială pentru stabilitate, credibilitate și dezvoltare sustenabilă. Această tranziție presupune, temporar, o perioadă de contracție economică.

Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă și mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecție economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă și mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung.”