27 decembrie: Sfântul Ștefan. Scurt ISTORIC, originea NUMELUI și TRADIȚII

Sfântul Ștefan, sărbătoare cunoscută și ca „a treia zi de Crăciun” are loc în fiecare an în data de 27 decembrie în calendarele creștinilor ortodocși.

„Sfântul Stefan era iudeu de neam, din seminția lui Avraam. Mărindu-se numărul creștinilor după întemeierea Bisericii și crescând numărul cererilor pentru diverse slujiri ale Apostolilor, au fost aleși din cadrul comunității șapte bărbați <<plini de Duh Sfânt și de înțelepciune>>. Aceștia aveau menirea să slujească în cadrul slujbelor religioase și să supravegheze buna orânduială la mesele comune. Primul dintre aceștia a fost Ștefan.

Cunoștea foarte bine Scriptura și propovăduia cu multă putere pe Hristos. Saducheii și fariseii au pus niște bărbați să spună ca L-au auzit rostind cuvinte de hulă împotriva lui Moise și a lui Dumnezeu. În vremea aceea, blasfemia era pedepsită cu moartea.

Vezi și Mesaje, urări și Felicitări de Sfântul Ștefan

Ajuns în fața sinedriului, i-a înfruntat pe judecători, iar aceștia au cerut ca Ștefan să fie ucis cu pietre. În acele momente, a avut o viziune în care l-a văzut pe Hristos <<stând de-a dreapta lui Dumnezeu. Și a zis: Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul Omului stând de-a dreapta lui Dumnezeu>> (Faptele Apostolilor)”, informează crestinortodox.ro.

Sfântul Ștefan este primul martir creștin. Din anul 560, moaștele sale se află în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.

Originea numelui

În data de 27 decembrie, peste 400.000 de români sărbătoresc ziua numelui.

Acesta provine de la grecescul Stephanos, care înseamnă „coroana”, „ghirlanda” sau „cununa” cu care erau încununaţi învingătorii.

Tradiții și superstiții

Ortodocșii evită drumețiile montane și deplasările în zone izolate pe 27 decembrie, călătoriile fiind considerate o sfidare la adresa Lui.

„Nu te certa cu nimeni, chiar dacă ai dreptate. Dacă nu te-ai împăcat în Ajunul Crăciunului cu cei cu care ai avut probleme tot anul, mai ai o șansă de Sfântul Ștefan. Reconcilierele sunt mai puternice și mai durabile dacă se fac în această zi”, se arată pe Alba24.

Însă orice împăcare care se face cu intenții bune este binevenită atât de Sfântul Ștefan, cât și în restul zilelor din an.

O altă veche tradiţie, împlinită în ziua praznicului, se referă la icoana care-l înfăţişază pe mucenicul martir.

„Creştinii care se confruntă cu probleme de sănătate sau se judecă de multă vreme cu persoane foarte orgolioase este bine să aducă în casa lor o icoană cu Sfântul Ştefan, sfinţită în această zi.

Se fac pomeniri pentru sufletele celor care au murit în împrejurări dramatice, iar pachetele cu mâncare se împart şi persoanelor tinere, care poartă numele primului mucenic Ştefan”, mai informează Alba24.

Mucenicii și „Pâinicile lui Ștefan”

Fiind zi de sărbătoare, curățenia și spălatul rufelor nu se recomandă în tradiția ortodoxă. În schimb, se încurajează pregătirea mucenicilor cu miere și nucă, pentru a fi împărțite.

Unii locuitori din Muntenia prepară „Pâinicile lui Ștefan” dintr-un aluat rotund, similar, din punct de vedere al compoziției, cu cel de cozonac. Acestea se ung cu miere, având un gust dulce.

Pâinicile lui Ștefan sunt un simbol pentru pietrele care l-au ucis și trebuie sfințite în biserică în data de 27 decembrie, apoi împărțite copiilor săraci.