EVENIMENT
11 septembrie 2022: Au trecut 21 de ani de la atacurile TERORISTE din SUA
În urmă cu 21 de ani a avut cel mai mare atac terorist din Statele Unite, eveniment ce s-a soldat cu moartea a aproximativ 3000 de persoane, inclusiv 5 cetățeni americani de origine română.
„Unul dintre aceștia emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud. În perioada atentatelor din 2001, în America se afla și un grup de 40 de copii din Alba”, informează Alba24.
Potrivit fbi.gov, atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA au constat într-o serie de deturnări de linii aeriene şi atacuri sinucigaşe comise de 19 militanţi asociaţi grupului extremist islamic Al-Qaida. Atacurile împotriva oraşului New York şi Washington, D.C., care au declanşat un efort enorm al Statelor Unite de combatere a terorismului, au fost considerate cele mai letale atacuri teroriste asupra solului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările şi operaţiunile antiteroriste din SUA şi din întreaga lume.
În total, la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 2.977 persoane în New York City, Washington, Pennsylvania, conform https://edition.cnn.com/ şi https://www.bbc.com/. Printre decedaţi se aflau şi trei români, soţii Alexandru şi Corina Stan şi Eugen Gabriel Lazăr, angajaţi ai companiei Cantor Fitzgerald, care lucrau la etajul 103 al primului turn WTC.
S-a aflat de la pasageri care au telefonat din avioane că, în timpul deturnării aparatelor de zbor, teroriştii ar fi folosit armele pentru a înjunghia sau ucide piloţii de avion, stewarzi şi pasageri şi că s-au utilizat gaze lacrimogene, conform New York Times şi CNN.
Costul estimat pentru execuţia planului atacurilor de pe 11 septembrie ar fi fost, potrivit CNN, de 500.000 de dolari. De asemenea, pierderea estimată în primele 4 săptămâni, după ce turnurile gemene s-au prăbuşit, a fost de 123 de miliarde de dolari. 40 de miliarde de dolari au fost direcţionate către pachetele de urgenţă pentru combaterea terorismului, aprobate de Congresul Statelor Unite pe 14 septembrie 2001. Alte 15 miliarde de dolari au reprezentat ajutor financiar pentru companiile aeriene şi 9,3 miliarde de dolari, costul asigurărilor după atacurile de pe 11 septembrie, potrivit sursei citate.
În 2006, au început lucrările de construcţie la noul World Trade Center pe locul fostului World Trade Center. Clădirea a fost deschisă oficial la 3 noiembrie 2014. S-au construit, de asemenea, Muzeul Naţional 11 Septembrie din New York City, Memorialul Pentagon din comitatul Arlington, Virginia, şi Memorialul Naţional Flight 93 pe un câmp de lângă Shanksville, Pennsylvania, conform https://www.911memorial.org/.
La mai puţin de o lună după atacurile din 11 septembrie, preşedintele american George W. Bush a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare împreună cu Marea Britanie, susţinută ulterior de o coaliţie internaţională, în vederea eradicării Al-Qaida şi prinderii lui Osama Bin Laden, consideraţi responsabili de atentate. Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat şi l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003. De atunci a fost ţinut în custodia SUA şi încă aşteaptă procesul, scrie https://www.bbc.com/.
La rândul său, Consiliul NATO a precizat, la 12 septembrie 2001, că, dacă se stabileşte că acest atac a fost îndreptat din străinătate împotriva Statelor Unite, acesta va fi tratat ca o acţiune în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliaţi sau ţări din Europa sau America de Nord vor fi considerate un atac îndreptat împotriva tuturor aliaţilor. La scurt timp, în octombrie 2001, NATO a decis invocarea art. 5 din Tratat, conform https://www.nato.int/.
Numeroase state, inclusiv România, s-au alăturat efortului Statelor Unite de a elimina fenomenul terorist. Numeroşi terorişti au fost capturaţi sau ucişi în timpul operaţiunilor militare, iar în mai multe state, persoane implicate în activităţi teroriste au fost trimise în faţa justiţiei, mai scrie sursa citată.
La sfârşitul anului 2002, s-a înfiinţat, în SUA, Comisia Naţională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11). La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final prin care a concluzionat că 15 dintre cei 19 atacatori provin din Arabia Saudită, dar că „nu a găsit dovezi că guvernul saudit sau înalţi oficiali saudiţi au finanţat în mod individual organizaţia”, pentru a conspira în atacuri, aşa cum s-a crezut. Mohamed Atta, liderul atacurilor, era din Egipt, alţi doi terorişti erau din Emiratele Arabe Unite, iar unul din Liban. Toţi cei 19 atacatori erau membri ai organizaţiei teroriste Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden. În plus, în timp ce au avut loc întâlniri între reprezentanţii Al-Qaida şi oficiali ai guvernului irakian, grupul nu a avut dovezi credibile că Saddam Hussein a asistat Al-Qaida la pregătirea sau executarea atacurilor din 11 septembrie, s-a mai arătat în raport, conform https://www.9-11commission.gov/.
Prezenţa americană în Afganistan a fost consfiinţită prin misiunea de securitate condusă de NATO, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate. ISAF a fost stabilită prin Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001, în urma Acordului de la Bonn, notează https://www.nato.int/.
ISAF a avut, la început, misiunea de a asigura securitatea Kabulului şi a zonelor înconjurătoare, înlăturând prezenţa talibanilor, Al-Qaida şi a facţiunilor în conflict şi de a permite stabilirea Administraţiei Afgane de Tranziţie, conduse de Hamid Karzai. În octombrie 2003, misiunea ISAF s-a extins în tot Afganistanul. Din 2006, ISAF a fost implicată în operaţiuni de luptă mai intense în sudul Afganistanului, tendinţă ce a continuat în 2007 şi 2008. Misiunea s-a încheiat în 2014, când s-a considerat că procesul de tranziţie în Afganistan s-a finalizat, conform sursei citate. A fost lansată, astfel, o nouă misiune mai mică, non-combat („Resolute Support”), pentru a oferi instruire suplimentară, sfaturi şi asistenţă forţelor şi instituţiilor de securitate afgane.
După aproape 20 de ani de prezenţă în Afganistan, Statele Unite şi NATO au început, la 1 mai 2021, retragerea ultimelor trupe din Afganistan, din cadrul misiunii de instruire „Resolute Support” (instituită în 2015 şi finalizată la 30 august 2021), lăsând ţara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creştere ale insurgenţilor talibani, conform relatării DPA. Talibanii au lansat ofensiva în Afganistan după ce preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din ţară, guvernul afgan a căzut, iar talibanii au preluat complet controlul ţării. Aceştia au ocupat, pe 15 august 2021, capitala Kabul, după ce au acaparat restul ţării.
În 16 august 2021, preşedintele american Joe Biden a declarat, în prima sa intervenţie publică după ce Afganistanul a căzut în mâna talibanilor, că „apără ferm” decizia retragerii trupelor americane, conform AFP. „Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată”, a susţinut preşedintele SUA, care a adăugat că singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.
Sursa: Agerpres
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
Florin Piersic, internat la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, este în stare stabilă, sub tratament medicamentos, a declarat managerul instituției.
Actorul Florin Piersic a fost externat, marți, de la Spitalul Militar Cluj-Napoca unde a fost internat în urmă cu 2 săptămâni pentru o intervenție la un genunchi. Ulterior, actorul a fost transportat la Institutul Inimii din Cluj-Napoca, unde se află în stare stabilă, sub tratament medicamentos.
Nu se pune problema transferului
Potrivit managerului unității medicale, Florin Crișan, nu se pune problema transferului la un alt spital sau în afara țării.
„Starea este stabilă în momentul de față, se află internat pe secția de Cardiologie de la institutul nostru, sub tratament medicamentos. Este într-o stare stabilă, dar familia mi-a cerut în mod expres să nu transmitem informații pentru că doresc intimitate și discreție vizavi de starea lui. Nu (se ia în calcul transferul – n.red.), nu se discută așa ceva. Suntem un institut care are tot ceea ce are nevoie pentru a trata un asemenea caz”, declarat managerul Institutului Inimii „Dr. Niculae Stăncioiu” Cluj-Napoca, Florin Crișan.
Piersic a fost internat în urmă cu două săptămâni pe secția de Ortopedie – Traumatologie a spitalului clujean și operat de șeful secției, dr. Claudiu Chitea, au declarat pentru Cluj24 surse medicale din cadrul unității medicale.
Mai multe spații pentru picnic și grătare au fost pregătite de Primăria Cluj-Napoca înaintea zilei de 1 Mai.
Baza sportivă Gheorgheni și Valea Gârbăului au fost pregătite pentru clujeni în pragul zilei de 1 Mai. Primăria a luat măsuri pentru prevenirea unor situații neplăcute pentru cei ce vor încinge grătarele miercuri, precum mușcăturile de căpușe sau incendii.
Spații pentru ceaun
Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat, pe rețelele de socializare, că pe Valea Gârbăului și la baza sportivă Gheogheni au fost amenajate spațiile pentru tradiționalul grătar de 1 Mai. Au fost amenajate și locuri speciale pentru ceaun.
„Am amenajat spații speciale pentru a vă bucura de tradiționalul grătar de 1 Mai în zona Valea Gârbăului și la Baza Sportivă Gheorgheni.
La Baza Sportivă Gheorgheni au fost amplasate 4 foișoare, fiecare dotate cu câte 3 grătare, alături de un loc special dedicat pentru ceaun.
Pe Valea Gârbăului au fost amplasate 18 grătare, mese pentru picnic, toalete și puncte de alimentare cu apă.
Tratamente împotriva căpușelor
În plus, pentru a vă asigura că veți petrece timp în aer liber fără niciun disconfort, au fost aplicate tratamente împotriva căpușelor în aceste zone.
Clujenii mai pot alege să se bucure de un picnic și în alte locuri minunate din Cluj, precum Parcul Central, Parcul „La Terenuri”, Parcul Feroviarilor, Parcul Armătura, Malurile Someșului, Parcul Colina sau Parcul Zorilor”, a arătat viceprimarul Dan Tarcea.
EVENIMENT
Băsescu e de părere că Emil Boc ar trebui propus pentru prezidențiale: „Liberalii au candidatul și îl ocolesc”
Fostul președinte Traian Băsescu este de părere că Partidul Național Liberal ar trebui să îl propună pe primarul Emil Boc la alegerile prezidențiale.
Traian Băsescu a afirmat că primarul Clujului, Emil Boc, este o „variantă reală” pentru PNL la alegerile prezidențiale, în contextul în care „stă mult mai bine în sondaje” decât președintele formațiunii, Nicolae Ciucă.
„Mă gândesc că liberalii au și varianta Emil Boc, care e o variantă reală. Emil Boc stă mult mai bine în sondaje. Dacă vor să vadă lecția «Firea» repetată, să încerce cu Ciucă și nu cu Emil Boc. Să ia om de partid, care poate mobiliza partidul. Cum credeți că se mobilizează un partid care are un nou venit în fruntea lui? (…) Părerea mea este că au candidatul și îl ocolesc. Dacă Iohannis încă ține sub control PNL-ul și spune «Ciucă va fi», atunci Ciucă va fi. Dacă Iohannis nu se bagă și lasă partidul să meargă pe principiile lui interne, să se întrebe care are cele mai mari șanse, Emil Boc sau altcineva, acela va fi candidat”, a declarat fostul șef al statului, la Digi24.
„Ciolacu, Ciucă sau Geoană, nu mă duc la vot”
Întrebat pe cine dintre Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Mircea Geoană ar vota la prezidențiale, dacă acestea ar fi opțiunile, Traian Băsescu a declarat că ar prefera să nu meargă la vot. „Ciolacu, Ciucă sau Geoană, nu mă duc la vot. Niciunul dintre ei”, a spus fostul președinte.
Despre candidatura lui Ciucă la prezidențiale, Băsescu a spus: „Dacă nu se produce un cutremur după locale, va fi probabil Ciolacu și generalul Ciucă, deși eu nu am încredere, România a mai fost condusă de generali, a avut Revoluția în care generalii au fost băgați până peste cap, a avut în Al Doilea Război Mondial cu general conducător, deci generali ar fi bine să stea la locul lor și să lase politica pentru politicieni. (…) Să stea să-și mănânce pensiile speciale și să lase politica pentru politicieni. (…)
Alianța Dreapta Unită (ADU) a depus astăzi dosarele de candidatură și semnăturile de susținere cerute de legea electorală, pentru candidații la Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca.
Viorel Băltărețu, antreprenor și deputat, candidatul Alianței Dreapta Unită la Primăria Cluj-Napoca:
„Azi începe era post-Boc. Depunem aceste semnături pentru centura Clujului, pentru primele școli noi în 20 de ani, pentru locuințe pe care și le poate permite orice clujean care muncește cinstit, pentru un oraș mai verde, cu aer curat, cu absolvenți care vor să rămână să trăiască aici. E timpul, deci, pentru următorul nivel.
Alianța Dreapta Unită e singura forță capabilă să transforme Clujul. Vă propunem o echipă de profesioniști onești și motivați. Cu experiență atât în profesiile lor, cât și în administrația locală și centrală.
Suntem singurii care au pus presiune constantă pe autorități să-și țină promisiunile. Să nu mai mintă, să facă mai mult și să nu mai rateze proiect după proiect. Se tem de noi, dar nu dăm înapoi.
„De patru ani, pregătesc cele mai bune soluții pentru Cluj”
Am stat, ca deputat, pe capul lor timp de patru ani: să facă poduri, pasaje, centuri, școli. De patru ani, pregătesc cele mai bune soluții pentru Cluj. Sunt cunoscut la ministere și în instituțiile locale drept ăla care-i bate la cap să se miște mai repede, mai bine.
Bineînțeles că se poate mai bine la Cluj. Și suntem gata să o demonstrăm. Vă așteptăm la vot în 9 iunie. Cu încredere. Se poate! Alegeți o echipă de oameni care vor să fie mai mult decât o mașinărie de vot! Alegeți oameni buni!”
Cine sunt candidații pentru Consiliul Local?
Primii 10 candidați pe lista Alianței Dreapta Unită pentru Consiliul Local sunt:
- Adriana Cristian, manager de proiect
- George Trif, consultant IT
- Alexandra Oana, cadru didactic
- Ciprian Rus, manager de proiect
- Paul Helmer, inginer software și cadru didactic asociat
- Mihaela Nia, profesor logoped
- Floarea Dan, director adjunct
- Dragoș Trifu, medic
- George Pop, medic
- Madalina Criste, programator
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
FOTO. Vizionarul Izso Diamant a fost făcut cetăţean de onoare al Câmpiei Turzii
Florin Piersic este internat la Institutul Inimii „în stare stabilă”
Spații pentru grătare, pregătite pentru clujeni de 1 Mai
Băsescu e de părere că Emil Boc ar trebui propus pentru prezidențiale: „Liberalii au candidatul și îl ocolesc”
Dreapta Unită, pregătită pentru alegeri: „Azi începe era post-Boc”
Candidat-surpriză al PSD la Florești în locul lui Horia Șulea
FOTO. 42 de locuințe sociale, repartizate mai multor familii din Pata Rât
VIDEO. Dan Petrescu a revenit în Gruia: „Ceferişti, m-am întors acasă!”
VIDEO FOTO. Bărbat prins în flagrant delict pe A3 în timp ce transporta țigări de contrabandă
