EDUCATIE
105 ani de la ÎNFIINȚAREA Universității din Cluj
Astăzi se împlinesc 105 ani de la înființarea Universității din Cluj, la 12 septembrie 1919. În urma unirii Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului cu România în 1918 şi crearea României Mari, legislaţia privind învăţământul superior a cunoscut un proces de legiferare mai îndelungat. Prin decrete regale, Universitatea maghiară din Cluj şi Universitatea germană din Cernăuţi au fost transformate, începând cu 1 octombrie 1919, în universităţi româneşti.
Prin decretul nr. 4.090 din 12 septembrie 1919, semnat de regele Ferdinand I, s-a consfinţit „transformarea Universităţii Regale Maghiare Francisc Iosif, din 1 octombrie 1919, în universitate românească”, având în componenţă patru facultăţi: Drept, Medicină, Ştiinţe, Litere şi Filosofie. În primul an, Universitatea din Cluj a fost condusă de profesorii: Sextil Puşcariu – rector, Nicolae Drăganu – prorector, Gheorghe Bogdan-Duică – decan la Litere, Dimitrie Călugăreanu – decan la Ştiinţe, Iuliu Haţieganu – decan la Medicină şi Vasile Dimitriu – decan la Drept, se arată pe site-ul oficial al instituţiei de învăţământ, care din 1959 este cunoscută sub numele de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB).
105 ani de la ÎNFIINȚAREA Universității din Cluj
La 3 noiembrie 1919, în faţa unei audienţe impresionante formate din profesori, studenţi, dar şi din alţi reprezentanţi ai elitei româneşti transilvănene, renumitul arheolog şi istoric Vasile Pârvan susţinea lecţia inaugurală, intitulată „Datoria vieţii noastre”, potrivit UBB şi lucrării „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2004).
Cursurile Universităţii din Cluj au fost inaugurate la 1 februarie 1920, în prezenţa regelui Ferdinand I şi a reginei Maria, precum şi a numeroase personalităţi ştiinţifice şi politice româneşti şi străine. Regele Ferdinand a apreciat, cu acest prilej, că nicăieri „nu s-a simţit mai nemilos pumnul stăpânirii trecute pe sufletul românimii, ca în Clujul unguresc cu universitatea lui”.
Suveranul a adus un prinos de recunoştinţă eroilor neamului, începând cu Mihai Viteazul, „izbăvitorul dintru început”, şi terminând cu cei care s-au jertfit în războiul pentru întregirea patriei. Regele Ferdinand I a dăruit un fond de 400 000 lei, a căror dobândă să fie utilizată pentru înfiinţarea, pe lângă Universitatea din Cluj, a unui institut pentru studierea istoriei românilor, „atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută”, conform lucrării „Istoria românilor. România Întregită (1918-1940)” (vol. VIII, Ed. Enciclopedică, 2003).
În 1924, legea prin care Universitatea clujeană a fost recunoscută oficial ca „persoană juridică de drept public” a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial.
„În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari”
Perioada 1919-1932, la nivel didactic şi ştiinţific, s-a remarcat prin diversificarea disciplinelor studiate, precum şi prin crearea unui număr important de institute, laboratoare, catedre şi seminarii, care au contribuit decisiv la prestigiul noii universităţi româneşti. Au fost create: Institutul de Speologie, condus de savantul Emil Racoviţă; Grădina Botanică, al cărei director era Alexandru Borza; Observatorul Astronomic, Institutul de Istorie Naţională, care îi avea ca directori pe Alexandru Lapedatu şi Ioan Lupaş; Muzeul Limbii Române, coordonat de Sextil Puşcariu; Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată, înfiinţat de Florian Ştefănescu-Goangă; primul Institut antirabic din Transilvania, Seminarul de matematică (condus de Petre Sergescu) şi cel de istoria artei, catedrele de jurnalism şi de politică socială etc.
În octombrie 1927, în semn de omagiu, universitatea clujeană a adoptat oficial numele primului rege al României Mari, devenind astfel cunoscută drept „Universitatea Regele Ferdinand I”, nume pe care îl va purta până în 1948, conform site-ului Universităţii.
În urma Dictatului de la Viena de la 30 august 1940, când partea de nord a Transilvaniei, care includea şi oraşul Cluj, a fost cedată statului ungar, Universitatea „Regele Ferdinand I” s-a refugiat la Sibiu şi Timişoara. În primăvara lui 1945, după restabilirea administraţiei româneşti asupra Transilvaniei, Universitatea a revenit la Cluj, însă următorii ani au fost marcaţi de epurarea masivă a corpului profesoral al universităţii, motivată de raţiuni politico-ideologice.
Unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară
În paralel, prin decretul regal nr. 407 din 29 mai 1945, s-a înfiinţat oficial „Universitatea cu limba de predare maghiară” din Cluj, care în decembrie a primit numele de „Universitatea Bolyai”, drept omagiu adus celor doi matematicieni ardeleni, tată şi fiu, Farkas şi János Bolyai. La 30 decembrie 1947, proclamarea Republicii Populare Române a marcat instalarea definitivă a comunismului în România.
Ca urmare, începând din luna mai 1948, Universitatea „Regele Ferdinand I” din Cluj şi-a schimbat oficial numele în Universitatea „Victor Babeş”. În perioada martie-iulie 1959 a avut loc procesul de creare a unei singure universităţi de stat la Cluj, prin unificarea universităţii româneşti cu cea maghiară.
Noua instituţie, care şi-a început activitatea în septembrie 1959, a fost numită Universitatea „Babeş-Bolyai” şi avea şase facultăţi: Facultatea de Matematică şi Fizică; Facultatea de Chimie; Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie; Facultatea de Filologie; Facultatea de Ştiinţe Juridice; Facultatea de Istorie şi Filosofie. Primul rector al Universităţii „Babeş-Bolyai” a fost profesorul Constantin Daicoviciu.
„A fost întemeiat şi un institut pedagogic”
Universitatea Regală Maghiară de la Cluj a fost înfiinţată la 12 octombrie 1872, de către Francisc Iosif I, împărat al Imperiului Austro-Ungar şi rege al Ungariei. Instituţia avea patru facultăţi: Facultatea de Drept şi Ştiinţe de Stat (12 catedre), Facultatea de Medicină (11 catedre), Facultatea de Filosofie, Litere şi Istorie (10 catedre) şi Facultatea de Matematică şi Ştiinţe Naturale (7 catedre).
Pe lângă ultimele două facultăţi, a fost întemeiat şi un institut pedagogic, unde urmau să fie pregătiţi viitorii profesori de gimnaziu. Primul rector al universităţii clujene a fost Áron Berde, anterior director al Academiei de Drept de la Cluj.
Documentul oficial de întemeiere a universităţii a fost emis de Francisc Iosif I abia la 4 ianuarie 1881, când a acceptat ca această instituţie să îi poarte numele. Această întârziere s-a datorat, în special, stării destul de precare a infrastructurii didactice şi de cercetare de la Cluj. Treptat au fost demarate ample lucrări de construcţie destinate universităţii.
Până în 1918, la sfârşitul Primului Război Mondial, au fost ridicate 63 de clădiri, cele mai importante fiind: clădirea centrală a Universităţii, edificată în trei etape, în perioada 1893-1902. Cu o arhitectură în stil neo-renascentist şi o suprafaţă de 4.226 metri pătraţi, ea deţine, şi astăzi, atât spaţii didactice, cât şi încăperi cu funcţii ceremoniale (Aula Magna); clădirea Bibliotecii Universitare, construită între 1906-1909, după modelul bibliotecii Universităţii din Basel (Elveţia); complexul de clădiri al clinicilor universitare, construit pe o suprafaţă totală de 10.049 metri pătraţi, finalizat în 1903.
„Multe cadre didactice au avut performanţe ştiinţifice deosebite, recunoscute pe plan internaţional”
Universitatea maghiară a avut, la început, 40 de profesori, dar până în 1919 numărul catedrelor s-a mărit la 61, ele fiind deservite de 150 de profesori universitari, alături de un numeros personal didactic de grad inferior şi personal auxiliar şi administrativ.
Multe cadre didactice au avut performanţe ştiinţifice deosebite, recunoscute pe plan internaţional, între acestea aflându-se: matematicienii Lipót Fejér, Alfréd Haar şi Frigyes Riesz; geograful Jenö Cholnoky; polihistorul Sámuel Brassai; arheologul Bélá Pósta; fizicienii Lájos Martin şi Gyula Farkas etc.
Studenţii înscrişi la Universitatea Regală Maghiară de la Cluj au aparţinut tuturor naţionalităţilor ce trăiau în Transilvania (maghiari, români, germani, evrei, armeni etc.), precum şi tuturor confesiunilor religioase (protestanţi, catolici, ortodocşi, greco-catolici, iudaici).
Din 1895, li s-a permis şi femeilor să se înscrie la universitatea clujeană. Între 1872-1918, la universitatea maghiară din Cluj au studiat peste 40.000 de studenţi şi s-au acordat diplome de absolvire pentru circa 12.000 de tineri. Peste 2.600 dintre studenţi au fost români, printre ei remarcându-se Iuliu Maniu (student la Drept), Iuliu Haţieganu (Medicină), George Coşbuc (Filosofie), Vasile Meruţiu (Ştiinţe Naturale) ş.a.
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
CLUJUL PENTRU TOȚI - Ai o propunere pentru un Cluj mai bun? Ai o problemă în zonele în care îţi trăieşti viaţa? Semnalează-ne-o! Trimite mesajul tău pe email prin ACEST FORMULAR, Whatsapp sau pe Facebook messenger
ACTUALITATE
Dosarul de diplome false de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, torpilat de judecătorii clujeni
În toamna lui 2019, procurorii clujeni au cerut, fără succes, arestarea preventivă a cinci cadre didactice de la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) Cluj-Napoca, printre care se afla și fostul rector Marius Bojiță, sub acuzații de abuz în serviciu și instigare la fals. Vineri au fost analizate probele din dosar, iar judecătorii nu au fost încântați de modul în care au lucrat procurorii.
Practic au fost emise 30 de diplome de participare la cursuri de formare profesională pentru farmaciști, fără ca aceștia să fi fost examinați.
Alături de Marius Bojiță mai sunt inculpate în dosar Miere Doina, Hegheș Simona Codruța, Banc Roxana și Filip Lorena.
Potrivit procurorilor, „în perioada 16.11.2016-29.11.2016, UMF Cluj-Napoca a fost organizat la disciplina Analiza medicamentului cursul de perfecţionare postuniversitară cu titlul ,,Calitatea medicamentului – Metode moderne aplicate în studii de stabilitate” cod 439 curs la care figurează ca şi participante un număr de 30 de persoane.
Concluzionând asupra faptelor numiţilor Bojița Marius şi Hegheduș Simona Codruța rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise, fie prin evaluarea neriguroasă a acestora materializată prin discuţii libere sau chiar schimb de opinii.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate”, se arată în referatul de arestare preventivă.
Totodată, niciunul dintre participanţi nu a achitat taxa de înscriere anterior datei începerii cursurilor.
”Dintre cele 9 persoane care au fost înscrise la curs, doar 2 dintre acestea au achitat taxa de înscriere înainte de prima zi a cursului, respectiv F.A.O. şi T.L.R. însă ambele persoana au achitat taxa de înscriere de 100 de lei în data de 22.11.2016, adică la o zi după prima dată de evaluare.
Concluzionând asupra faptelor numitelor D.M., F.L. şi B.R. rezultă că activitatea didactică a acestora se caracterizează de îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu ale acestora, fie prin nesusţinerea activităţii didactice, fie prin susţinerea acesteia într-un mod parţial, fie prin neevaluarea persoanelor înscrise.
Acest mod de exercitare a atribuţiilor de serviciu de cadru didactic în cadrul UMF Cluj-Napoca a condus la vătămarea intereselor legitime ale universităţii prin neoferirea serviciilor de educaţie pentru care aceasta a fost înfiinţată şi a societăţii prin oferirea creditelor EFC necesare obţinerii avizului anual de liberă practică a farmaciştilor, fiind astfel lăsate să activeze în domeniul farmaceutic persoane care nu şi-au dovedit cunoştinţele de specialitate.
De asemenea, modalitatea de exercitare a atribuţiilor de serviciu de către numitele D.M., F.L. şi B.R. a condus la obţinerea pentru persoanele participante la curs a unui folos necuvenit constând în 20 de credite EFC. Dovada acestor credite s-a efectuat prin emiterea de către UMF Cluj-Napoca a 9 diplome de participare care atestă o împrejurare mincinoasă, respectiv că persoanele în cauză au obţinut 20 de credite EFC ca urmare a parcurgerii unui curs de formare profesională prin care au dobândit cunoştinţe şi abilităţi în vederea asigurării unui act farmaceutic de calitate”, arată procurorii.
Dosar retrimis procurorului
Judecătorii au decis, vineri, să admită în parte contestaţiile formulate de inculpați împotriva încheierii penale nr. 237/09.04.2021 a Judecătoriei Cluj-Napoca în ceea ce priveşte greşita respingere a excepţiilor vizând nulitatea actelor efectuate anterior sesizării din oficiu şi nulitatea declaraţiei martorei M. I. şi dispoziţia de începere a judecăţii.
S-a constatat nulitatea absolută a tuturor actelor efectuate şi obţinute anterior sesizării din oficiu din data de 12.12.2017 de către IPJ Cluj Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice.
Au fost respinse mai multe note explicative și înscrisuri depuse la dosar.
Decizia de vineri a fost transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, procurorul urmând a comunica judecătorilor de cameră preliminară dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii.
EVENIMENT
Contestația depusă de Diana Șoșoacă la CCR a fost respinsă. NU poate candida la prezidențiale
Judecătorii CCR au respins, luni, contestația depusă de Diana Șoșoacă.
Aceasta a contestat decizia de neînregistrare a candidaturii sale la alegerile prezidențiale.
Contestația depusă de Diana Șoșoacă la CCR a fost respinsă. NU poate candida la prezidențiale
Judecătorii de la Curtea Constituțională a României au respins contestația depusă de Diana Șoșoacă cu unanimitate de voturi.
“În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, (…) cu unanimitate de voturi a respins contestația formulată de doamna Iovanovici – Șoșoacă Diana împotriva neînregistrării candidaturii doamnei Diana Iovanovici-Șoșoacă la alegerile pentru Președintele României din anul 2024”, se arată într-un comunicat de presă.
Judecătorii CCR au respins şi sesizările privind candidaturile Elenei Lasconi şi lui Marcel Ciolacu, dar și mai multe contestaţii ale unor candidaţi care au reclamat că BEC le-a fost respins dosarul de candidatură.
Diana Șoșoacă nu poate candida la Președinția României, după ce Biroul Electoral Central (BEC) a respins și a doua candidatură depusă de europarlamentar.
Decizia de duminică a fost atacată la CCR.
Primul dosar de candidatură a fost respins sâmbătă de judecătorii CCR.
Foto: Arhivă
EVENIMENT
OPINIE. Florin Danciu (Cluj24): Principala BENEFICIARĂ a acestei prostii a Curții Constituționale este chiar Diana Șoșoacă
Aflat, luni, ca invitat în emisiunea lui Ciprian Aron de pe Prima News, jurnalistul Cluj24 Florin Danciu a analizat ultimele evenimente de pe scena politică românească, cu predilecție excluderea Dianei Șoșoacă din cursa electorală pentru Cotroceni.
„Principala beneficiară a acestei prostii a Curții Constituționale este chiar Diana Șoșoacă. Ea avea oricum șanse minime să ajungă președinte, iar această mediatizare excesivă și victimizare a domniei sale s-ar putea să-i aducă voturi partidului SOS România. Să nu ne mirăm dacă se va ajunge la un număr format din două cifre după alegerile parlamentare.
OPINIE. Florin Danciu (Cluj24): Principala BENEFICIARĂ a acestei prostii a Curții Constituționale este chiar Diana Șoșoacă
Rămâne de văzut cum se vor împărți voturile alegătorilor. Mă cam îndoiesc că dna Șoșoacă va putea muta aceste voturi cu mâna. Ele ar putea ajunge și la Elena Lasconi, la Mircea Geoană, poate chiar la George Simion. În ultima vreme, ea a apăsat foarte mult pe pedala radicalizării în ideea că-și va strânge electoratul pentru partid cu aceste mesaje. Practic, prin această decizie a Curții Constituționale, partidul SOS România a primit un boost de încredere, o pală de vânt în pânze.
Faptul că Parchetul General s-a sesizat în legătură cu mesajele și simbolurile legionare promovate de Diana Șoșoacă nu va face decât să-i ambiționeze electoratul să meargă la vot. Asta dacă nu cumva se va lua decizia ca nici partidul SOS România să nu mai poată participa la vot. Ar însemna mutarea jocului într-o zonă necontrolabilă”, a comentat jurnalistul Florin Danciu.
EVENIMENT
FOTO Boc se opune politicii centralizate de coeziune în UE: Să nu aducem spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei
Primarul Clujului, Emil Boc, care este și președintele Comisiei pentru politică de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER) din cadrul Comitetului European al Regiunilor, se opune unei politici de coeziune centralizată la nivelul UE, susținând că nu trebuie să fie adus ”spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei”.
Emil Boc a declarat, luni, la Bruxelles, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor, că politica de coeziune arată ce înseamnă să fi european, fiind o promisiune ”că nimeni nu este lăsat în urmă”.
”Avem nevoie de un plan pentru toate regiunile, dar există o temere față de centralizarea politicii de coeziune.
Mesajul meu este împotriva unei centralizări pentru că dacă aceasta este dictată de sus în jos ratăm scopul și ar priva autoritățile locale și regiune de o voce, subminând parteneriatul existent și ar slăbi această politică.
O politică de coeziune centralizată ar fi o trădare, iar orașele ar pierde unicitatea lor.
Vrem o politică mai eficientă pentru că autoritățile locale cunosc prioritățile lor, punctele forte și, astfel, trebuie să creăm o politică de coeziune nu numai pentru oameni, ci și una făcută de oameni.
Viitorul politicii de coeziune trebuie să prioritizeze parteneriatul și nu centralizarea, trebuie să recunoască că Uniunea este una singură, dar regiunile noastre sunt multiple și în diversitate ne vom dezvolta.
O EU coezivă
Trebuie să apărăm valorile de bază, să avem o politică de coeziune pentru toate regiunile UE, pentru că eu am un vis, o UE care se dezvoltă pentru că este coezivă și are libertatea de a permite cetățenilor să fie mobili.
Trebuie să susținem o politică de coeziune noncentralizată, ranforsată și care să pună oamenii în centrul misiunii sale.
Vă rog să nu aduceți spiritul centralizat al comunistului înapoi în centrul Europei. Eu vin dintr-o țară care a trecut printr-un regim comunist și am văzut diviziunea dintre Est și Vest. Noi vrem să reiterăm spiritul comunist în Europa? Nu cred”, a spus Emil Boc.
Boc a luat cuvântul la un panel alături de comisarul european pentru Coeziune și Reformă, Elisa Ferreira, și de președintele Comitetului European al Regiunilor, Vasco Alves Cordeiro, discursul acestuia fiind aplaudat de participanții la sesiunea plenară.
Buget de aproape 400 de miliarde de euro
Politica de coeziune este principalul instrument de investiții pe termen lung în UE și înseamnă fonduri europene pentru recuperarea decalajelor de la nivelul regiunilor europene.
Bugetul UE pentru politica de coeziune este de 392 de miliarde pentru perioada 2021-2027.
ADMINISTRAȚIE
FOTO. Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului
“Pasajul de la Tăietura Turcului e următorul eșec al administrației Boc”, a declarat, luni, deputatul USR de Cluj, Viorel Băltărețu.
Acesta a precizat că proiectul făcut de USR, împreună cu specialiști în domeniu, nici măcar nu a fost luat în considerare.
Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului
Deputatul clujean Viorel Băltărețu a anunțat, luni, că Primăria Cluj-Napoca a avizat forma finală a pasajului de la Tăietura Turcului.
Proiectul avizat
“Au avizat soluția cea mai proastă de pasaj, care rezolvă doar parțial problema de aici.
Soluția aleasă rezolvă problema a doar 60% din trafic. Restul șoferilor vor trebui să treacă pe la barieră, la fel ca pietonii și biciliștii, care nu au acces la pasajul suprateran”, a declarat Viorel Băltărețu.
“O soluție de mântuială”
Băltărețu a mai precizat că proiectul este un compromis din punct de vedere tehnic și financiar, practic o “soluție de mântuială”.
“E un proiect de tipul “fă-te că lucrezi”, care nu elimină statul la barieră pentru toți șoferii și e periculos pentru pietoni și bicicliști.
Utilitatea pasajului e redusă la o singură direcție de trafic, Grigorescu – Baciu. Deci pasajul nu va putea fi folosit de șoferii care vin din Tetarom, Gruia, ocolitoarea Baciu și zona industrială Metalul Roșu, deci de o bună parte a celor aflați în trafic.
Mai grav, soluția de secol XIX reprezintă un pericol pentru pietoni, persoane cu dizabilități și bicicliști, care vor traversa în continuare peste linia ferată!”, a explicat Viorel Băltărețu.
Proiectul propus de Băltărețu
Proiectul alternativ propus de Viorel Băltărețu, prevede un pasaj subteran pentru pietoni, bicicliști și persoane cu dizabilități
“Este un proiect mai eficient atât din punct de vedere tehnic, cât și financiar”, a mai spus deputatul clujean.
Acest proiect ar fi presupus eliminarea completă a trecerii la nivel cu calea ferată și conectarea tuturor fluxurilor de circulație pe pasaj.
De asemenea, acesta ar fi avut o durată de execuție redusă la 18 luni (față de 30 de luni) și costuri de doar 38 de milioane de lei față de 73 milioane.
Deputatul a subliniat că nu își dorește blocarea proiectului pe care îl consideră extrem de util, ci doar alegerea soluției tehnice care respectă standardele în vigoare.
“Problema primăriei nu e doar lipsa de profesioniști capabili să discearnă între un proiect util și unul de compromis.
Secretomania care înconjoară orice proiect gestionat de administrația Boc e cealaltă problemă cronică.
Primăria tace și în cazul acestui pasaj. Probabil sunt conștienți că soluția aleasă e proastă și o țin la secret”, a mai spus Viorel Băltărețu.
Profesorul clujean Vasile Pușcaș împlinește 72 de ani. A negociat intrarea României în Uniunea Europeană
VIDEO. Bartolomeu Anania şi-a prevestit moartea!? „Nu mi-e frică”. 13 ani de la trecerea sa la cele veşnice
E ziua ta. Istoricul şi criticul literar Mircea Popa, 85 de ani
Contestația depusă de Diana Șoșoacă la CCR a fost respinsă. NU poate candida la prezidențiale
OPINIE. Florin Danciu (Cluj24): Principala BENEFICIARĂ a acestei prostii a Curții Constituționale este chiar Diana Șoșoacă
FOTO Boc se opune politicii centralizate de coeziune în UE: Să nu aducem spiritul centralizat al comunismului în centrul Europei
FOTO. Viorel Băltărețu, USR Cluj: Primăria a avizat cea mai proastă soluție pentru pasajul de la Tăietura Turcului
Viorel Băltărețu, USR Cluj: Finalizarea proiectului A3-Tureni, întârziat din nou din cauza birocrației
VIDEO FOTO. Mii de clujeni s-au prins în HORĂ la Cluj Symphony Experience, în acest weekend
FOTO. 3.000 de litri de BERE nemțească și o tonă de CÂRNAȚI și ciolan, savurate în Piața Unirii din Cluj-Napoca, la HerbstFest
Cum va fi VREMEA până la finalul lunii. Se anunță ce mai PLOIOASĂ lună octombrie din ultimii 24 de ani
