VIDEO. Profesorul Marcel Tanțău: „Cam 60% din populația românească este supraponderală și 20% este deja obeză”

Deși are una dintre cele mai moderne clinici de gastroenterologie din România, profesorul Marcel Tanțău susține că tot anamneza, interogarea pacientului, palparea, contactul vizual cu acesta este cea mai prețioasă investigație din medicină. Probabil că așa se creează încrederea, speranța omului bolnav de a redeveni sănătos încurajat de știința și empatia doctorului din fața sa. Vorba domniei-sale, tehnologia vine, se schimbă mereu dar medicina clasică rămâne…

Sub acest aspect doctorul Tanțău este un conservator în sensul cel mai clasic al cuvântului. Ca antreprenor este un progresist care s-a angajat la o investiție uriașă în propria clinică cu inconștiența aventurierului. Noroc cu cei de la bancă, zice profesorul, care l-au înțeles și au înțeles potențialul business-ului medical. Este oarecum dezamăgit de sistemul medical românesc pe care îl vede prea puțin empatic și accesibil atât pentru pacienți dar și pentru tinerii medici specialiști. Mai jos aveți câteva dintre afirmațiile profesorului Tanțău, invitatul de astăzi al podcastului „Contraste” de pe Cluj24. (Florin Danciu)

Medicina clasică rămâne

„Medicina este o relație medic-pacient și încercăm să înțelegem ce vrea și ce-l doare pe pacient. E foarte important să-l asculți și să înțelegi de ce a venit. Pentru că de multe ori lucrurile se pot lămuri și se pot pune pe o traiectorie corectă atunci când stai și discuți.

Medicina clasică rămâne, aparaturile noi vin, pleacă, se schimbă. Eu așa și le zic și la studenți, cea mai scumpă examinare din medicină este anamneza și examenul clinic. Pentru că de acolo încolo, dacă reușești, te pui pe direcție corectă.”

„În marile sisteme medicale occidentale, practic mergi la un spital, ești primit de o instituție mare care este de fapt Ministerul Sănătății Local și care te preia la diferite eșaloane, exact ca în armată, este linia 1, linia 2, linia 3 și nu poți să sari peste linii. Așa ar fi normal și așa ar fi frumos și la noi să reconsolidăm acest sistem care cândva a fost, a existat, dar s-a bulversat pentru că lumea a vrut traiectorii mai rapide…”

Triere mai bună

„În sistemele bine organizate sunt triați pacienții, că nu e nevoie de super-competență ca să poată să fie tratați corect, iar cei care sunt în vârful oarecum experimentat sunt apelați și trimiși de celelalte eșaloane. Și atunci se face o ierarhizare corectă și o triere mai bună a tuturor. Oricum nu putem vedea pe toată lumea, asta să fie clar, deci este imposibil. Sigur că, într-adevăr, am reușit să consolidez o experiență medicală care face ca să pot rezolva niște probleme care nu le pot rezolva alți colegi de ai mei.”

„În momentul de față investițiile în infrastructura medicală, mai ales în România, mai ales în domeniul meu, sunt fabuloase. Deci găsești tot ce vrei nu numai în marile orașe, și în orașele mici.”

„Da, categoric, anumite lucruri din medicină vor fi rezolvate de Inteligența Artificială. Da, anumite lucruri, da. Dar sigur că dacă vă iau cea mai bună rachetă de tenis, nu o să fiți campion mondial de tenis, nu?”

„În medicina de familie eu am impresia că acolo s-au făcut greșeli enorme și medicii de familie sunt puși în niște de ipostaze, sincer, absolut imposibile! Unii dintre ei nu mai pot să-și facă treaba decent din cauza birocrației.

Din cauza o grămadă de piedici nu reușesc să aibă acea relație corectă și fructuoasă cu pacienții și să-i trateze corect. Un medic de familie poate trata multe lucruri acolo la locul lui, poate să primească de la noi un pacient la care să-i spunem, urmărește-l cu asta, uite ăștia sunt parametrii, dacă iese din parametrii ăștia trimite-l înapoi.”

„Chiar m-am șocat, zic băi, stai puțin, că eu două, trei săptămâni mergeam la munci agricole și abia apoi, după ce culegeam merele veneam la Medicină. Dar nu, nu, nu, nu sunt nostalgic!”

Am pierdut infrastructura medicală complexă

„Sunt un pic îngrijorat de faptul că am pierdut infrastructura medicală complexă la toate eșaloanele. Sigur că atunci omul vrea să se trateze, dă telefoane și vine direct. Dar nu e normal să vină direct. Se încearcă acum și poate că e într-adevăr un lucru bun să readucem ambulatorii, să readucem medicina asta de proximitate. Dar nu cred că e un lucru ușor, sincer.”

„Nu este neapărat ca statul român să se dea peste cap, să producă el actul medical, să investească. Poate să-l și achiziționeze în anumite condiții de la un alt producător. Nu este o dramă fantastică și multe sisteme medicale merg și pe achiziția de la sisteme private. Da, domnule, tu ești privat, îmi faci actul medical la prețurile astea. Îți calculezi eu profitul și tot și ți-l faci. Te dai peste cap și ți-l faci.”

„Dacă se întâmplă ceva în privat, toată presa sare. Dar la stat se întâmplă lucruri de nu-i-adevărat. Nu vreau să acuz pe nimeni, dar se întâmplă lucruri care nu le mai cauți, pentru că e la stat.”

„Nu e realizabil în România ca medicii să lucreze ori la stat, ori la privat”

„Nu, nu e realizabil în România ca medicii să lucreze ori la stat, ori la privat. Deocamdată. Ce se poate face, și la ea este un alt lucru: angajatorul principal, spitalul care te angajează să discute cu tine cât lucrezi, unde lucrezi și în ce condiții lucrezi în alt sistem și ce procent din timpul tău lucrezi în alt sistem. Sigur că toți medicii au început să trăiască în capitalism.

Atât doar că la noi este încă un capitalism sălbatec, nereglementat, în care fluxurile financiare nu sunt corect așezate. Piața nu poate fi lăsată chiar de capul ei. Statul poate să intervină și să creeze anumite facilități pentru cei în nevoie și să reglementeze profiturile furnizorilor de servicii medicale.”

„Dacă faci ca o unitate privată să-ți gestionezi o anumită populație din punct de vedere medical pe care nu ai cum să o gestionezi cu un spital de stat, el o face bine, ok, vezi profiturile, spui astea sunt tarifele care ți le pot da, pacienții pot să vină și atâta tot. Și mulți dintre furnizorii de servicii medicale ar spune, da, e ok, nu trebuie să faci profituri fantastice, ci trebuie să poți funcționa și să te poți aproviziona și să faci să meargă lucrurile.

Da, asta este o problemă că nu sunt suficient de fondurile pentru că banii nu reușesc să urmărească patologia pacienților. Nu sunt calculate exact, nici nu știm exact toate actele. Uneori casa plătește de la niște tarife care nu justifică un act economic corect.”

Improvizații după ureche

„Trebuie pus un diagnostic economic corect a ceea ce se întâmplă acum la nivelul sănătății românești. Și este urgent de făcut treaba asta pentru că a apărut și medicina privată care și ea e scăpată de sub control. Merge bine, nu pot să spun altfel, dar forțează uneori limitele comerciale și asta iarăși nu e corect pentru pacienți.”

„Când am vorbit cu oameni de meserie, cu finanțiști, au zis că am mai făcut și multe greșeli. Și e normal să le faci, că am învățat la fără frecvență treaba asta. Și evident greșelile apar în momentul în care vrei să faci totul singur… bun, aia este, aia cumpărăm, aia facem. Dar lucrurile sunt un pic mai diversificate și evident, managementul ăsta economic și antreprenoriatul în medicină nu sunt lucruri simple și trebuie să ieșim din epoca asta, cum să spun eu, a improvizațiilor și a mersului după ureche.”

Nu înțeleg statul român, de ce îi formezi dacă n-ai locuri de muncă?

„Fiind preparator am avut șansa rapid să câștig o bursă în Franța, am stat doi ani în Franța, unde am învățat și capitalismul medical, în sensul bun. În sensul bun. Adică, da, se pot face investiții, ei acolo, ca să vă spun, colegii mei toți care au fost inițial cu mine acolo, s-au privatizat.

Atunci era nevoie  de 1,5 milioane de franci francezi, care erau vreo 400-500 de mii de mărci germane pe vremea aceea, erau bani foarte mulți. Și zic, bine, bine, dar cum faci? Păi, nicio problemă. Banca știe și garanția noastră este diploma de medic specialist!”

„Gândiți-vă că marea majoritate din cei nu știu câți medici specialiști noi nu au locuri de muncă. Adică eu nu înțeleg statul român, de ce îi formezi dacă n-ai locuri de muncă?”

„În Franța, de exemplu, sunt posturi de medici de familie unde pot să urci la 20-30 de mii de euro pe lună liniștit, numai că te duci acolo. Și atunci omul zice, da, mă duc 2-3 ani, fac medicină acolo și vin înapoi. Nu e nicio problemă. Dar statul e acolo. Statul e în spate.”

„În momentul de față un medic tânăr, deștept, puternic, dar fără influență riscă să nu aibă aproape nicio șansă să intre într-un post de competențele lui. Asta este trist.”

Cam 60% din populația românească este supraponderală și 20% este deja obeză

„Toți mâncăm prost. Deci în toată lumea se mănâncă prost. Pentru că bolile ne-au venit din Occident. Calitatea alimentelor, cele care sunt produse industrial, este alta decât cele produse natural. Și aici vorbim de producție de la mama de acasă.

Alimentația vegetală, care este foarte mult supra-dimensionată cu tot felul de îngrășăminte și adusă la un nivel calitativ și de profitabilitate maximă. Alimentația animală, din nou, este pusă și adusă iarăși cât se poate de mult la o profitabilitate maximă care duce la scăderea calității. Cam 60% din populația românească este supraponderală și 20% este deja obeză.”

„Este o recrudescență a cancerelor în ultimii 20-30 de ani față de ce era 1989-1990 de nici nu are rost să discutăm și, din păcate, la tineri. În momentul de față nici nu ne mai minunăm că la pacienți de 40 de ani, 30 și ceva de ani găsim cancere avansate!”

„Am schimbat foarte tare obiceiurile alimentare și raportul între consum, între aport și consum s-a stricat. Noi acum suntem acumulatori, noi online facem o grămadă de lucruri, nici măcar să mergem pe jos nu mai știm! Trebuie să ne educăm tânăra generație ce să facă, cum să facă, cumsă gestioneze această abundență…”