Clujul în fața Legii Vexler. O asociație cere schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii „Octavian Goga”

Asociația pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului din Arad a solicitat autorităților clujene schimbarea denumirii străzii Radu Gyr și a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, invocând prevederile Legii nr. 241/2025, cunoscută drept Legea Vexler, care interzice promovarea persoanelor asociate cu regimuri totalitare sau implicate în crime împotriva umanității. Președintele asociației amenință că se va adresa instanțelor.

Strada Radu Gyr, Primăria Cluj-Napoca analizează solicitarea

Primăria a transmis către Cluj24 că solicitarea privind strada „Radu Gyr” nu a fost respinsă, dar nici nu s-a luat o decizie finală.

Cererea se află pe rolul Tribunalului Galați, care analizează anularea actului administrativ și obligarea Consiliului Local la schimbarea denumirii.

Autoritățile locale precizează că, potrivit legislației, schimbarea denumirilor stradale se face prin hotărâre a consiliului local, după analiză și avizare de specialitate. Până la o decizie judecătorească definitivă, nu se vor lua măsuri administrative. În prezent, nu există monumente sau obiective publice care să promoveze persoana lui Radu Gyr.

Cine a fost Radu Gyr

Radu Gyr este pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu, născut la 2 martie 1905 la Câmpulung Muscel și decedat în 29 aprilie 1975 la București. Acesta a fost un poet, dramaturg, eseist, ziarist român și politician de extremă dreaptă, legionar-fascist.

În timpul Statului Național-Legionar (septembrie 1940-ianuarie 1941), Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor, sub conducerea sa actorii evrei fiind eliminați din toate teatrele, cu interdicția de a apare pe scenele teatrelor românești.

Printre poeziile sale cele mai cunoscute se numără ”Ridică-te Gheorghe, ridică-te Ioane” și ”Iisus în celulă”.

Biblioteca „Octavian Goga”, Consiliul Județean Cluj a început analiza

În cazul Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, Consiliul Județean Cluj a confirmat că a primit solicitarea și a inițiat o analiză detaliată, luând în considerare importanța instituției și implicațiile culturale, juridice și simbolice ale unei eventuale modificări a denumirii.

CJ Cluj a decis să consulte Institutul de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, pentru a evalua dacă activitatea lui Octavian Goga se încadrează în prevederile Legii Vexler.

Până la finalizarea acestei evaluări:

• Nu a fost luată nicio decizie privind redenumirea instituției;
• Solicitarea nu a fost analizată în cadrul comisiilor interne, care nu au competența legală pentru evaluarea istorico-juridică a personalităților;
• Nu există termen legal pentru finalizarea procedurii; decizia se va baza pe analiza documentelor istorice și a materialelor de arhivă;
• Momentan, nu a fost stabilită o dezbatere publică, însă autoritățile vor decide oportunitatea acesteia după finalizarea evaluării.

De menționat că în Cluj-Napoca există și strada Octavian Goga.

Cine a fost Octavian Goga?

Octavian Goga (1881–1938) a fost poet, publicist și om politic român, cunoscut pentru activitatea sa în perioada interbelică.

A fost implicat în mișcarea naționalistă și a deținut funcția de prim-ministru al României pentru o scurtă perioadă de 44 de zile în 1937–1938, activând ca președinte al Partidului Național Creștin. Această formațiune politică avea zvastica nazistă inclusă în siglă.

De asemenea, a fost cunoscut pentru vederile sale fasciste și antisemitice și pentru susținerea unor politici naționaliste radicale.

Prim-ministrul Goga a dus o politică pronazistă intenționând să se alieze și să adopte politica Germaniei naziste și Italiei fasciste și a dus o politică antisemită prin care a negat drepturile legale ale populației evreiești.

Guvernul prezidat de Octavian Goga, încălcând prevederile Constituției și obligațiile internaționale asumate de România, a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 privind revizuirea cetățeniei, în virtutea căruia evreii cetățeni români erau constrânși să-și dovedească cu acte dreptul la cetățenie, în conformitate cu legea din 25 februarie 1924, în termen de 20 de zile de la afișarea listelor în comune și orașe.

În baza acestui decret a fost revizuită situația a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) și-au păstrat cetățenia română, iar 225.222 (36,50%) și-au pierdut-o.

Octavian Goga este înmormântat la castelul său de la Ciucea, în județul Cluj.

„Vom acționa în instanță”

Bogdan Ionescu, avocat și președintele al Asociației pentru Prevenirea și Combaterea Antisemitismului și Legionarismului, a explicat pentru Cluj24 obiectivele demersului.

De asemenea, asociația a depus și cerere pentru schimbarea numelui străzii Octavian Goga.

„Ce urmăresc prin aceste cereri? Respectarea legislației în domeniu și o curățenie, dacă pot să zic așa, memorialistică. Este inacceptabil ca în mileniul III persoane de genul lui Goga, Radu Gyr, Paulescu să fie elogiați prin acordarea unor denumiri de străzi sau plăci memoriale.

Situația acestor persoane nu este doar la nivelul Clujului; mai sunt și în alte orașe, Timișoara, București și așa mai departe, deci nu este un caz singular.

Am primit de la Consiliul Județean Cluj răspunsul că vor forma o comisie care să analizeze activitatea politică și publică a lui Octavian Goga. Comisia va necesita timp îndelungat, pentru că problema este foarte complexă, este o personalitate complexă, într-un context istoric complex.

Dacă ni se vor respinge cererile vom acționa în instanță, nu eu personal, ci asociația pe care o reprezint. Printre activitățile statutare ale asociației se numără și protejarea memoriei victimelor Holocaustului și lupta împotriva antisemitismului și legionarismului.

Astăzi, 27 ianuarie, se comemorează Ziua Internațională a Victimelor Holocaustului. Categoric vom face demersuri în instanță, fie că este vorba de context administrativ sau chiar de denunțuri penale. Orice persoană care cunoaște săvârșirea unei infracțiuni poate formula un denunț penal”, a declarat Bogdan Ionescu.