Maica Domnului, sărbătorită în a doua zi de Crăciun. Tradiții, credințe și superstiții

A doua zi de Crăciun, sărbătorită pe 26 decembrie, ocupă un loc special în calendarul tradițiilor românești. Dincolo de bucuria Nașterii Domnului, această zi este marcată de obiceiuri vechi, superstiții respectate cu strictețe și de două mari sărbători religioase: Soborul Maicii Domnului și pomenirea Sfântul Nicodim de la Tismana.

O zi a vizitelor, împăcării și legăturilor de familie

Tradiția spune că a doua zi de Crăciun este dedicată vizitelor. Rudele apropiate, cele îndepărtate și cele prin alianță se adună pentru a petrece timp împreună, cu masa plină și cu voie bună. Se crede că aceste întâlniri asigură pacea și armonia în familie pe tot parcursul anului următor.

Un obicei important este vizita finilor la nași, mai ales cu ocazia Soborului Maicii Domnului. Conform credinței populare, finii care nu își cinstesc nașii în această zi riscă să nu aibă parte de împliniri în anul ce vine.

„Mersul cu colacul” la nași, un ritual al belșugului

În multe zone din țară, pe 26 decembrie se păstrează obiceiul „mersului cu colacul”. Finul merge la casa nașului cu un colac tradițional, alcătuit din șapte pâini, băuturi, carne și alte daruri simbolice ale belșugului. La sosire, finul sărută mâna nașei, se îmbrățișează de trei ori cu nașul și rostește formula ritualică: „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult”, semn al respectului și al recunoștinței.

Superstiții și interdicții respectate cu sfințenie

Ziua de 26 decembrie este considerată una a liniștii sufletești. Bârfa, înjurăturile și dorința de răzbunare sunt strict interzise, iar tradiția spune că cei care nu respectă această rânduială vor avea pierderi și necazuri.

De la Crăciun până la Bobotează, în casele unde sunt fete de măritat nu se coase și nu se toarce, pentru a nu le „lega” norocul în dragoste. Totodată, nu se spală haine, deoarece apa este considerată sfințită și destinată vindecării rănilor.

Semnele naturii sunt și ele atent observate: dacă vântul bate cu putere în a doua zi de Crăciun, se spune că toamna următoare va fi ploioasă și furtunoasă.

Jocul tinerilor, simbol al sănătății și vitalității

În satele românești, fetele și băieții se adună pe 26 decembrie la joc. Dansul are rol de celebrare a tinereții, a bucuriei și a recunoștinței pentru viață. Credința populară spune că cei care joacă în această zi vor fi sănătoși, plini de energie și „aprigi” tot anul.

Sfântul Nicodim de la Tismana, părintele monahismului românesc

Tot pe 26 decembrie este pomenit Sfântul Nicodim de la Tismana, una dintre cele mai importante figuri ale vieții monahale românești. Mare organizator al monahismului după rânduielile de la Athos, acesta a ctitorit în anul 1388 Mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai vechi și importante așezăminte monahale din țară.

La bătrânețe, Sfântul Nicodim s-a retras într-o peșteră, ducând o viață de aspră nevoință, post și rugăciune. Spre sfârșitul secolului al XIV-lea, a întemeiat Mănăstirea Vișina de pe Valea Jiului, iar în anul 1400 a pus bazele Mănăstirii Prislop, lăsând o moștenire spirituală profundă în istoria creștinismului românesc.

A doua zi de Crăciun rămâne, astfel, o zi a credinței, a tradițiilor vii și a legăturilor sufletești.